3,036 matches
-
și dorea să se spovedească la don Calabria. Dar, agravându-se pe neașteptate, a primit sacramentele de la parohul satului. Apoi a trimis să cheme notarul pentru a-și dicta ultimele sale dorințe. Erau prezenți doi martori și parohul. În legatul testamentar doamna l-a numit pe don Calabria moștenitorul său pentru vila din Roncà, ca să o folosească pentru operele sale de caritate. Notarul a scris actul. S-a pus să-l recitească doamnei, dar ea, înainte de a o putea semna, a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Viena, care l-a oferit altcuiva, după ce osemintele boierului bucovinean au fost exhumate și mutate în altă parte 295. Curatorul averii rămase după răposatul baron Balș a fost avocatul vienez, dr. Schmeidl, care a încercat să ducă la îndeplinire dorințele testamentare ale acestuia. Din păcate, testamentul nu s-a păstrat la Tribunalul provincial al Austriei de Jos și nu putem cunoaște averea pe care a lăsat-o fostul căpitan al Bucovinei și nici pe toți beneficiarii prevederilor testamentare. Informațiile sporadice din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
la îndeplinire dorințele testamentare ale acestuia. Din păcate, testamentul nu s-a păstrat la Tribunalul provincial al Austriei de Jos și nu putem cunoaște averea pe care a lăsat-o fostul căpitan al Bucovinei și nici pe toți beneficiarii prevederilor testamentare. Informațiile sporadice din protocoalele Cancelariei de Stat din Viena, evidențiază între beneficiari pe nepoții săi Gheorghe Balș, Constantin Balș și Constantin Cantacuzino, domiciliați în Moldova, cărora le-a revenit câte 1.000 de ducați în parte. Acest legat testamentar a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
prevederilor testamentare. Informațiile sporadice din protocoalele Cancelariei de Stat din Viena, evidențiază între beneficiari pe nepoții săi Gheorghe Balș, Constantin Balș și Constantin Cantacuzino, domiciliați în Moldova, cărora le-a revenit câte 1.000 de ducați în parte. Acest legat testamentar a putut fi dus la îndeplinire de avocatul dr. Schmeidl, prin intermediul Agenției consulare austriece din Iași, abia în anul 1834, după purtarea unor îndelungi tratative diplomatice și după plata taxelor succesorale de cei îndreptățiți 296. Pe de altă parte, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
lui Venus și a băiatului respectiv, apoi se gîndește mai bine și hotărăște să facă scandal : nu vrea să fie un moș cumsecade tot ce vrea e să i se recunoască statutul de mascul, de rival. Venus are un aer testamentar, dar nu e aerul ăla plin de importanță, amestec de autocelebrare și autocompătimire, care, de la Luminile rampei al lui Chaplin la All That Jazz al lui Bob Fosse, a stricat testamentele atîtor monștri sacri. OToole nici nu se prezintă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ce aveți scris acum pe foaia de lucru de pe birou? În general nu am planuri, mă las tîrît de pulberile de litere pe care le stîrnesc, sînt curios pînă unde mă duc. Ideal ar fi ca toate paginile să fie testamentare, așa cum fiecare clipă de viață este definitivă. Îmi amintesc aici un vers din Mazilescu, îl reproduc din memorie: "nu știu cum, de acolo de pe deal privi odată pentru totdeauna...". Tot ce facem e "odată pentru totdeauna". De asta, planurile sînt o neputință
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
convins de utilitatea punerii în exploatare a șipotului prin care propriile amintiri presau ieșirea la suprafață. Efectul se va verifica peste ani, în pagini impregnate de aducerea aminte a prieteniei purtate chiar lui Crohmălniceanu, într-un volum cu imprevizibile reflexe testamentare. Deocamdată, trăia la Paris de peste un deceniu și era acaparată de dorința de a face cunoscute francezilor, prin traduceri, unele dintre cele mai expresive creații pentru procesul sincronizării și implicării literaturii române în fluxul tendințelor moderne europene. La început, cu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Ca urmare, simbolurile pregăteau astfel lumea pentru venirea lui Cristos și totodată pentru apari‑ ția icoanelor. Cărțile Vechiului Testament în special cele profetice, abundă în simboluri în așa măsură încât prefigurarea simbolică apare ca o trăsătură definitorie pentru spiritualitatea vetero‑testamentară, dovadă a unei religiozități dinamice, tinzând spre viitorul mesianic, spre împlinirea timpului. Creștinismul însuși care trăise împlinirea timpului era animat de același dinamism și era orientat spre același viitor - adică venirea a doua a Domnului, parusia - și instaurarea împărăției lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pe Adam purtătorul primului chip cre‑ at al lui Dumnezeu. În cartea Genezei se spune limpede: și a creat Dumnezeu pe om după chipul său; după chipul lui Dumnezeu l‑a făcut 51. 5. Despre imagine, reprezentare, asemănare Interdicția vetero‑testamentară a folosirii ,,chipurilor cioplite” în cultul mozaic a exercitat o influență profundă asupra întregii tradiții biblice, în teo‑ logie și spiritualitate. Dumnezeu nu putea fi reprezentat într‑o formă vizuală care să fie demnă de venerare și închinare. Oricât de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
influență profundă asupra întregii tradiții biblice, în teo‑ logie și spiritualitate. Dumnezeu nu putea fi reprezentat într‑o formă vizuală care să fie demnă de venerare și închinare. Oricât de mult s‑a făcut Dumnezeu cunoscut oamenilor din perioada vetero‑testamentară, El rămânea încă un Dumnezeu ascuns, mai presus de puterea de înțelegere a omului muritor. În contextul NT însă, acest Dumnezeu ascuns s‑a făcut cunoscut în Isus Cristos. Dumnezeu, cel mai presus de puterea de pătrundere a omului, a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și în cea greacă, exis‑ ta o tradiție dinamică care păstra viu materialul clasic datorită valorii și în‑ semnătății sale pentru prezent și viitor. În Noul Testament, sfântul Paul arată cum noi înțelegeri pot fi descoperite și transpuse în materialul vetero‑testamentar. În 1Cor 9,9 sfântul Paul inter‑ pretează textul: să nu legi gura boului care treieră 53, în termeni ai responsa‑ bilității bisericii de a se îngriji de subzistența celor încredințați cu slujirea apostolică. În 1Cor 10,454, el întrebuințează
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
întocmit primul proiect, până în 1545, când la a șasea variantă, mormântul a fost în cele din urmă construit. Papa Iuliu al II‑lea a stipulat ca mormântul să‑i fie înăl‑ țat la o scară mai mo destă însă executorii testamentari au ignorat această dorință. Michelangelo între timp a lucrat de unul singur oferind un plan mai grandios. Noul papă Leon 41 Ibidem. 42 G. néret, o.c. 49. Moise Pp. Iuliu al II‑lea Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
încurajat, iar Michelangelo era încântat de modul favorabil cu care erau primite ideile, de altfel avea să scrie mai târziu: pe urmă papa Iuliu a murit, iar la începutul pontificatului papei Leon, cum Aginensis, cardinalul de Agen, de altfel executorul testamentar al papei Iuliu al II‑lea voia să mă‑ rească și mai mult mormântul, a fost încheiat un nou contract. Noul proiect cuprindea 32 de statui ilustrând triumful bisericii asupra lu‑ mii păgâne. În registru aveau să fie plasate: Victoriile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
cazacii generalului Alexei Mihailovici Kaledin (1861-1918) rămăseseră ultima nădejde a Basarabiei! În context, bătălia lui Stere pentru reorientarea spiritului public basarabean spre București a fost grea și decisivă, alături de patrioții din Sfatul Țării. Împrejurările se văd nu doar din scrisoarea testamentară, deja amintită, către Ion Codreanu, din 1930. Pe de altă parte, "ezitările" din Sfatul Țării în orientarea spre România se datorau și faptului că încă zeci de mii de tineri basarabeni erau înrolați în armata țaristă, demobilizarea acestora fiind obținută
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de pe urma revoltei populare vor fi urmașii primului val de comunism, acela înlăturat din prim-planul istoriei românești de către resurecția spiritului național prin Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu, în anii lor buni. În pragul morții, omul are o iluminare ultimă, adesea testamentară. Gheorghiu-Dej a lăsat moștenire Declarația de Independență, din 26 aprilie 1964. Nicolae Ceaușescu, pătruns de frigurile "legendei negre" în cursul "revoluționarului proces" de tip mitologic, din ziua de 25 decembrie 1989, a avut o cruntă revelație pe care a formulat
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cunoaște țara și nici că o descrie în întregime 92. Cele mai vechi mănăstiri au fost construite într-o epocă de propovăduire și de credință nestrămutată; cele mai recente au fost fondate ca urmare a îndeplinirii unor legăminte sau dispoziții testamentare. Veniturile unora și altora ar trebui să fie întrebuințate exclusiv pentru ajutorarea săracilor, alinarea bolnavilor, înzestrarea fetelor sărace, adăpostirea călătorilor și îngrijirea de instrucțiunea publică: idei liberale, religioase care, dacă ar fi fost executate cu exactitate, ar provoca astăzi invidia
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de moarte, textul motivând astfel viziunea crudă, veristă, a realismului său. Ipostază remarcabilă de asemenea, Jurnalul scriitorului se caracterizează printr-o mare franchețe. R. nu-și ține însemnările zilnice cu gândul de a le încredința tiparului; de altfel, a interzis testamentar dezvăluirea lor înainte de a fi trecut câteva decenii de la moartea sa. Refuză categoric să facă literatură în aceste pagini, unde notează și cheltuielile cu lucrările agricole de pe proprietatea sa. Nu ascunde dificultățile întâmpinate în scrierea anumitor cărți, nemulțumirea față de roadele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
simbolu‑ rile pregăteau astfel lumea pentru venirea lui Cristos și totodată pentru apari‑ ția icoanelor. Cărțile Vechiului Testament în special cele profetice, abundă în simboluri în așa măsură încât prefigurarea simbolică apare ca o trăsătură de‑ finitorie pentru spiritualitatea vetero‑testamentară, dovadă a unei religiozități dinamice, tinzând spre viitorul mesianic, spre împlinirea timpului 20. Crești‑ nismul însuși care trăise împlinirea timpului era animat de același dinamism și era orientat spre același viitor - adică venirea a doua a Domnului, parusia - și instaurarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pe Adam purtătorul primului chip cre‑ at al lui Dumnezeu. În cartea Genezei se spune limpede: și a creat Dumnezeu pe om după chipul său; după chipul lui Dumnezeu l‑a făcut 51. 5. Despre imagine, reprezentare, asemănare Interdicția vetero‑testamentară a folosirii ,,chipurilor cioplite” în cultul mozaic a exercitat o influență profundă asupra întregii tradiții biblice, în teo‑ logie și spiritualitate. Dumnezeu nu putea fi reprezentat într‑o formă vizuală 49 Col 1,15. 50 In 14,9. 51 Gen
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
49 Col 1,15. 50 In 14,9. 51 Gen 1,27. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 31 care să fie demnă de venerare și închinare. Oricât de mult s‑a făcut Dumnezeu cunoscut oamenilor din perioada vetero‑testamentară, El rămânea încă un Dumnezeu ascuns, mai presus de puterea de înțelegere a omului muritor. În contextul NT însă, acest Dumnezeu ascuns s‑a făcut cunoscut în Isus Cristos. Dumnezeu, cel mai presus de puterea de pătrundere a omului, a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și în cea greacă, exis‑ ta o tradiție dinamică care păstra viu materialul clasic datorită valorii și în‑ semnătății sale pentru prezent și viitor. În Noul Testament, sfântul Paul arată cum noi înțelegeri pot fi descoperite și transpuse în materialul vetero‑testamentar. În 1Cor 9,9 sfântul Paul inter‑ pretează textul: să nu legi gura boului care treieră 53, în termeni ai responsa‑ bilității bisericii de a se îngriji de subzistența celor încredințați cu slujirea apostolică. În 1Cor 10,454, el întrebuințează
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
întocmit primul proiect, până în 1545, când la a șasea variantă, mormântul a fost în cele din urmă construit. Papa Iuliu al II‑lea a stipulat ca mormântul să‑i fie înăl‑ țat la o scară mai mo destă însă executorii testamentari au ignorat această dorință. Michelangelo între timp a lucrat de unul singur oferind un plan mai grandios. Noul papă Leon 41 Ibidem. 42 G. néret, o.c. 49. Moise Pp. Iuliu al II‑lea Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
încurajat, iar Michelangelo era încântat de modul favorabil cu care erau primite ideile, de altfel avea să scrie mai târziu: pe urmă papa Iuliu a murit, iar la începutul pontificatului papei Leon, cum Aginensis, cardinalul de Agen, de altfel executorul testamentar al papei Iuliu al II‑lea voia să mă‑ rească și mai mult mormântul, a fost încheiat un nou contract. Noul proiect cuprindea 32 de statui ilustrând triumful bisericii asupra lu‑ mii păgâne. În registru aveau să fie plasate: Victoriile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
425-426. 25. Vezi Violeta Barbu, „Sic moriemur”. Discourse upon death in Wallachia during the Ancient Regime, în „Revue romain d’histoire”, XXXIII, 1994, nr. 1-2, p. 101, și urm.; Nicolae Mihai, Ultimul gest. Atitudini și reprezentări față de moarte în sursele testamentare din Oltenia (1700-1860), în Cum scriem istoria, Alba Iulia, Editura Aeternitas, 2003, p. 228 și urm. 26. Nicolae Mihai, op. cit, 293-294 (trimite la doc. CLXXXVI/ 15 de la Arhivele din Craiova). 27. Descriptio Moldaviae, București, Editura Academiei R. S. România
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
unde zac oasele părintelui meu, Dumnezeu să-l pomenească, să aibă a o găti de ispravă.[...] Pentru sfintele biserici care sânt făcute de noi, cu nevoința noastră, să vă fie aminte și pre urmă dumilorvoastre și urmașilor voștri”. Toate dispozițiile testamentare sunt întărite printr-un blestem, încheiere obișnuită în astfel de acte (vezi Dan Horia Mazilu, O istorie a blestemului, Iași, Editura Polirom, 2001): „Iar cine să va ispiti să amestece într-alt chip această tocmeală ce am tocmit eu cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]