3,163 matches
-
deveniți informator? Da, sigur că da. Mi se propusese și asta, sigur că da... Cum am refuzat, am fost chemat de mai multe ori... de mai multe ori. N-am făcut-o nici după prima Închisoare, când am ieșit din torturile de la Pitești și Gherla... Prin urmare, la cea de-a doua arestare, am fost dus la Deva, acolo anchetat ceva mai dur..., dar nu prea dur, și peste puțină vreme condamnați, lotul ăsta al nostru, de către Tribunalul din orașul Stalin
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Țurcanu, de toată echipa lui? E, și acolo a Început calvarul, așa-zisa reabilitare... Puteți să descrieți condițiile de viață din perioada de la Pitești? Cum să spun eu... frig era... mâncare... nu ne mai trebuia mâncare, pentru că eram supuși la torturi, la bătăi... și nu ne mai interesa mâncarea. Așa era de dură atmosfera de la 4-spital, Încât nu ne mai gândeam la mâncare... Oricum, ea era foarte-foarte slabă. În ce consta reeducarea? Dom’le, trebuia să demaști... Eu am beneficiat de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
spus la Securitate”... Vă dați seama că fiecare Îi venea greu să-și reclame, să-și toarne, ca să zic așa, foștii colegi... Știau care le va fi soarta, că vor fi arestați, și o să ajungă Împreună cu ei... Și a fost torturi extraordinare... Dom’le, am văzut..., am asistat la bătăi crunte. Un singur exemplu am să vă dau: un student din anul III de la Facultatea de Construcții de la Iași, Corneliu Niță, a fost bătut În așa hal... până l-a omorât
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
are copii și soție, ce le spune când ajunge acasă: că a omorât un dușman de 17 ani? Un dușman al poporului? Vă mai amintiți ce a răspuns? Înjurături. Astea erau răspunsurile. Dar ce cred că e interesant este că torturile din Securitate erau de două feluri... cel puțin așa le-am clasificat eu. Erau bătăile neprofesionale ale anchetatorului, care lovea unde putea, și bătăile meseriașilor. Atunci când chema meseriașii, tortura decurgea altfel... Și metodele erau diferite: legatul de scaun și bătutul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fost reeducat, iarăși am luat pe această temă... Cum am privit atuncea și cum privim acuma, cum analizăm și ce aspect greșit am avut atuncea și cum trebuie să vedem acuma... Orice om care este Întrebat despre demascare Începe cu torturile. Dar ar fi trebuit să inversăm. Să Începem cu mentalitatea... S-a schimbat mentalitatea ta sau nu? Cu asta ar fi trebuit să Începem... Și eu vă spun sincer că da. Am schimbat mentalitatea... Pentru cât timp? Șase luni? (zâmbește
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a durat ancheta? Două săptămâni. Cum s-au purtat cu dumneavoastră? Cunoșteau deja informațiile, v-au bătut? Ei știau tot. Tot-tot-tot. Prin urmare, nu v-au bătut? E, așa, câte-o palmă. Nu, nu poți să spui c-o fost torturi, doar ne-a pus la regimul ăla de Înfometare... Unde v-au dus după anchetă? Am fost duși la penitenciarul din Sighișoara. Și cât ați stat acolo? Păi, am stat pân’ la proces. Unde a avut loc procesul dumneavoastră? La
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
în contra persecuțiilor îndurate de evrei în România.1 Fiindcă „Alianța israelită“ știa că un mare război va izbucni în Europa și o Conferință pentru pace se va întruni, de aceea pregătea terenul din vreme, făcând să răsune lumea cu „barbariile, torturile și celelalte sălbăticii“ suferite de evreii din România. Dar evreii înșiși, cei de bună credință și inteligenți, protestează împotriva manoperilor „Alianței“, înțelegând că dușmănia dezlănțuită împotriva României va dezlănțui dușmănia românilor contra evreilor. Pe ziua de 1 ianuarie, ziarele publică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a lui Bălcescu, a lui Eminescu și aș ajunge la Constantin Stere, Panait Istrati, Octavian Goga, Nicolae Iorga. *Ziua Roxanei: a împlinit șapte ani! E încîntată de pregătirile care se fac. Nerăbdătoare, a cerut la un moment dat „să sărbătorim tortul”! și iată-ne, ca într-o ilustrată de Crăciun, unul lîngă altul, îmbujorați de emoție și de flacăra lumînărilor, cîntînd cu convingere „Mulți ani trăiască!” Așezată în fața noastră, avea pe chip o strălucire greu de descris: iradia! Spre seară, a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
milițian, și vă închipuiți marea mea dezamăgire. Cred că nu trecea săptămână să nu fiu chemat, chiar de două ori, să-mi retrag cererea de plecare și să renunț la nebunia mea de a-mi părăsi neamul și țara. Alte torturi, și alte ciomăgeli la protestele și aprecierile mele, până când am zis că tot trecerea frauduloasă a frontierei e cea mai bună și mai sigură metodă de a scăpa de belele. Am plecat și eu cu avionul de la București la Oradea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
legile și dreptatea în țara noastră? De ce oare nu se respectă art. 5 din Declarația universală a drepturilor omului, act semnat de domnia voastră, cu un angajament de respectare, desigur, și în care se spune: Nimeni nu va fi supus la torturi, pedepse, nici tratamente crude, ori inumane, sau degradante?! Dar ei nu s-au oprit aici. Am fost bătut și scos la muncă forțată pe șantier. Mi se lega lopata de mâini, sâmbăta, ca să lucrez, împotriva voinței mele, așa că eram obligat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
doi procurori de la București, aceștia au discutat chestiuni cu totul străine de ceea ce se întâmpla atunci cu mine. Am protestat împotriva crimei care se săvârșea sub ochii mei împotriva mea și altor deținuți din secția specială în care mă aflam: torturi, înfometare, insulte. Rezultatul a fost că, în noaptea și ziua următoare, bătăile și urletele din secție au fost și mai crunte. Același lucru s-a întâmplat și când am protestat pe lângă procurorul local. Când la Jilava spital (și subliniez cuvântul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
până voi da ortul popii. De altfel, plutonierul Petre, cu alți gardieni (Sabău, Amariuței, Ocnașu etc.) au făcut parte din acel celebru decor de aur de la Jilava, specializat în torturarea deținuților (și chiar omorârea lor) până la decretul din 1977, când torturile și bătăile și-au pierdut caracterul de masă, luând un aspect mult mai individual. Care este dar diferența dintre plutonierul Petre de la Jilava și unul din agenții Securității însărcinat cu urmărirea și terorizarea mea, care a afirmat în zilele Crăciunului
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Țurcanu. Totul era o absurditate înscenată pentru a compromite și Mișcarea Legionară din exterior și a se răzbuna pe Vică Negulescu, pentru că prin acțiunile lui reușise să păcălească securitatea. Iosif V. Iosif și-a revenit din grozava genună sufletească imediat ce torturile au încetat. Marcel Petrișor este singurul introdus în Cazimcă fără să fi fost anterior într-un proces legionar. El fusese condamnat după revoluția din Ungaria din 1956, pentru organizarea de acțiuni de susținerea ei. Stagiul lui la Secția de exterminare
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
grup, dar uciderile de oameni în timpul aplicării „metodelor” de reducare etc. etc. Toate acestea trebuiau puse pe seama torționarilor legionari. în Pitești erau studenți din toate grupările politice, legionarii reprezentau un procent de peste 80%, desigur că printre cei care după cruntele torturi deveniseră torționari, erau și legionari. Trebuia găsită și o justificare: de ce făceau aceste fapte, de ce se supuneau singuri la o autoflagelare apocaliptică. Justificarea la îndemnă era în fanatismul legionar, care prin varii mijloace, cu orice sacrificii trebuia să compromită „nevinovatul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dat o pereche de bocanci nou-nouți. Ce s-o fi întâmplat în mintea locotenentului?! O fi înțeles și el ceva din experința mea? Oricum mie mi-e o scârbă infinită de „homo sovieticus”, care a conceput toată această suită de torturi, pentru a extermina oameni socotiți adversari de idei, fiind perfect organizați de la centrul de comandă până la ultimii executanți. Pentru cine ar crede că exagerez în aprecieri vreau să dau două momente revelatoare: Când l-au adus pe Nicolae Petrașcu pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
căderea noastră fizică, pe care ați obținut-o, o urmăreați dumneavoastră, adversarii noștri, ci înfrângerea noastră morală, decăderea și descompunerea. Am depășit aceste încercări lăsând pe câmpul de luptă numai pe acei care nu au putut suporta ultimele „probe”, ultimele torturi. Noi ceilalți n-am renunțat la ceea ce am fost și încă mai suntem, la ceea ce am crezut și încă mai credem. Da, cunosc „pădurea cu fiare sălbatice”, „muntele de suferință” și „mlaștini ale disperării”, dar n-ați dezarmat. A fost
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de seară îi încredința milei lui Dumnezeu pe fiecare din cei știuți și pe toți cei neștiuți. în afara regimului de temnița draconică ce îl apăsa ca o piatră de mormânt, în afara amintirilor despre anchetele de la Securitate, Malmaison, Văcărești, Jilava, în afara torturilor de la Cazimca, cea îngrozitoare, care puteau oricând să reînceapă, erau și durerile reumatice demoralizatoare și lipsa oricărei perspective concrete a luptei, iar peste toate se mai adăugau, cum se lăsa liniștea nopții, suprema lui suferința intimă, pentru durerile celor care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sora comandantului legionar Iordache Nicoară, Maica Mihaela. Fratele ei fusese ucis de Carol II în noaptea de 21/22 septembrie 1939. Preotul impunea prin ținuta lui smerită. Îl avea alături pe Costică Dumitrescu poreclit fachirul, de siguranță, pentru rezistența la torturile Securități fără să scoată măcar un geamăt. Părintele Toma Gherasimescu o mare forța spirituală, care prin rugăciune neîntrerupta tempera parcă înverșunarea călăilor. Tică Voicescu devenit mai târziu, după eliberare, duhovnicul cetății lui Bucur Ciobanul fiind preot la Biserica Sapienței din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a vândut unui necunoscut niște mere? Nu e cazul să ne răzbunăm, căci atunci când te răzbuni pe cineva golești tot ce ai curat în suflet. Nu răzbunare, ci o sfântă și dreaptă judecată pentru securiștii, care i-au întrecut în torturi pe toți. Eu am văzut camera de tortură și uneltele (ați văzut și dumneavoastră poate la T.V. cum au fost torturate victimele de la Timișoara). Despre morți, străbunii noștri romani spuneau să vorbești numai de bine. Securiștii sunt ca niște morți
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mirau ce rezerve interioare a avut acest om de a putut suporta totul și nu a înnebunit; poate sângele babei Vrâncioaia pe care îl purta și el în vine, spuneau unii. Dar nu a fost numai presiunea psihică ci și torturi fizice de neînchipuit: legat fedeleș de un stâlp, săptămâni întregi trebuind să-și facă nevoile pe el, mai fiind și bolnav de T.B.C. pulmonar, cu caverne și hemoptizii masive. Pentru a fi convins să apară ca martor al acuzării în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a spus că această acuzație este o minciună absurdă, ca un comandant să-și ucidă ostașii și nu are nici o șansă să fie crezută și chiar lor le va face mai mult rău decât bine. Atunci au început șantajul cu torturile, arătate mai sus până când l-au îmbolnăvit grav de T.B.C., ajungând în preajma morții; au început alt șantaj cu antibioticele și transfuziile de sânge, pentru a-i salva viața de care aveau nevoie pentru proces. Până la urmă, Tavi, nu a călcat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
vreo tangență cu cele petrecute în cazul Duca, este arestat împreună cu alți 18.000 de legionari și supus brutalităților jandarmerești și polițienești ale unui regim ce se mândrea că este „liberal” și mai ales „democrat”. Este eliberat după luni de torturi, insulte și umilințe liberal democratice, fără a i se fi putut reține ceva în culpă, nici lui nici celor 18.000 de legionari. Firește, nici un gest reparatoriu din partea unui regim care începuse să chinuiască și să ucidă oameni, care nu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
durabile cu partenera, dar și incapacitatea de a se sustrage obsesiei pentru ea) se suprapune unei crize existențiale (sentimentul nerealizării profesionale într-o redacție condamnată la monotonie și automatism). Debutul dramaturgic autonom al lui D. se produce cu piesa Un tort pentru un mort (1998), scriere de factură avangardistă, ale cărei personaje se definesc în raport cu o aparentă situație limită. Lovitura de teatru (2000) reprezintă desprinderea de registrul literar al absurdului și descoperirea unei formule personale de metateatru, caracterizată prin introducerea unui
DASCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286695_a_288024]
-
ceea ce va fi exploatat în sensul stabilirii unor permanente relații intertextuale. Suita prologurilor, care se succedă în cascadă, constituie în realitate unicul subiect al piesei și îi asigură originalitatea. SCRIERI: Opus nr. 1 pentru hârtie și creion, Timișoara 1995; Un tort pentru un mort, Timișoara, 1998; Lovitura de teatru, Timișoara, 2000; Minunata viață de câine a lui Adam, Reșița, 2002; Păcală, Timișoara, 2002; Iarna îngerilor, Timișoara, 2002. Traduceri: Joseph Roth, Tarabas. Un trecător pe acest pământ, București, 2000. Repere bibliografice: Robert
DASCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286695_a_288024]
-
în „Pagini literare”, după ce D. debutase la Cluj, în 1930, în revista lui Victor Papilian, „Darul vremii” (cu un comentariu la Note și impresii de G. Ibrăileanu). Între timp, el însuși făcuse să apară (în 1925) efemera revistă „Fire de tort”. Ca urmare a unui conflict cu autoritatea școlară turdeană își încheie studiile liceale la Tulcea; bacalaureatul îl trece la Ismail (1927). Licențiat în 1932 al Facultății de Litere din Cluj, secția română-latină, temporar bibliotecar și pedagog la liceul din Turda
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]