3,826 matches
-
în care persoana devine conștientă de necesitatea rezolvării problemei sau a nevoii. Căutarea de informații va ajuta la satisfacerea nevoii conștientizate. Obținerea de informații se poate face pe două căi: informarea din surse interne - persoana va face apel la experiențele trăite anterior și stocate în memoria proprie de lungă durată; informarea din surse externe - persoana va face apel la diferite surse de informații externe, aflate în mediul său de viață, cum ar fi: familia, prietenii, surse publice - rapoarte sau publicații. Prin
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
lumea (ba chiar mai multe lumi, tot atâtea câte specii se cunosc). * * * Asemeni multor împătimiți ai naturii, cunoaște mai multe lumi în această lume. Discuțiile cu Raoul Lopez sunt o lungă incursiune în lumile animalelor, o călătorie în care experiența trăită și erudiția rivalizează pentru a ne trimite pe cele mai înalte culmi ale uimirii. Lumea lupului " În stare sălbatică, lupul se ferește de om, pentru că știe, prin instinctul atavic, cât de periculoasă este această specie. Domesticit, contaminat de om, are
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Leroy deplânge această situație, spunând că "atunci când nu face decât să raționeze, omul devine unul din cei mai aprigi calomniatori ai inteligenței animalelor". Mă întreb cum ar fi posibil ca, fără gândire, fără conștiința trecutului, animalul să facă din neplăcerile trăite cândva un întreg sistem de precauții, care se schimbă adesea în funcție de circumstanțe" (Charles-Georges Leroy, Inteligența animalelor. Contraargument la automatismul animalelor propus de către domnul de Buffon). Și, drept dovadă, citează exemplul vulpii care, prinsă în capcană, își taie cu dinții piciorul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
se întâmplă în vreuna dintre ele nu reprezintă cauza sau consecința a ceea ce se întâmplă în cealaltă. În lumea A, toată lumea este egală în anumite privințe, însă condițiile de trai sunt atât de mizerabile încât viața aproape că nu merită trăită. În lumea B, gradul de inegalitate între indivizi este considerabil, însă până și cei mai defavorizați membri ai ei o duc cu mult mai bine decât orice persoană din lumea A. Pentru un egalitarian, lumea A este o lume dreaptă
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
în cazul lui Labiș cu sentimentul dureros al pierderii copilăriei. Este dramatică desprinderea de universul frumos și fericit, paradisul copilăriei,satul Humulești, satul românesc în genere.Creangă a creat prin Humulești o lume într-o continuă forfotă. Impresia de viață trăită este puternică. Oameni fel de fel populează paginile cărții: ―Părinții ,dascălii,colegii formează o galerie,definindu-se prin particularități de ordin psihologic și etic-. ăConstantin Ciopraga) Și totuși , Creangă nu are vocația portretului. Tohăneanu sublinia că ―portretul,care,de la cronicari
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Nu face un drum într-o lume paralelă, într-un ținut fantastic, ci pe pământul nostru, către o împărăție îndepărtată. Nici chiar țarea împăratului Roș nu e într-o altă lume. Va muri și va învia, aceasta pentru că, prin experiențele trăite, va încheia o etapă și va începe o alta. Drumul are astfel caracter probator, dovedindu-i împăratului Verde nu numai care este nepotul său, dar și calitățile pe care ar fi vrut să le aibă cel căruia îi încredința împărăția
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
scrie primele poezii, schițe sau povestiri. Apare nevoia de a-și exprima și exterioriza propriile sale trăiri psihice prin imagini și idei artistice. Acest fapt este caracteristic puberului în ceea ce privește viața sa psihica. Schimbarea, modificarea, adăugarea, transfigurarea celor auzite, învățate sau trăite, devine o modalitate curentă de acțiune. Astfel, nevoia de a ști a școlarului mic se convertește în nevoia de creație a puberului 73. b. Gândirea și limbajul elevului de gimnaziu În cadrul relației dintre gândire și limbaj, este de menționat faptul
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
scrie primele poezii, schițe sau povestiri. Apare nevoia de a-și exprima și exterioriza propriile sale trăiri psihice prin imagini și idei artistice. Acest fapt este caracteristic puberului în ceea ce privește viața sa psihica. Schimbarea, modificarea, adăugarea, transfigurarea celor auzite, învățate sau trăite, devine o modalitate curentă de acțiune. Astfel, nevoia de a ști a școlarului mic se convertește în nevoia de creație a puberului 73. b. Gândirea și limbajul elevului de gimnaziu În cadrul relației dintre gândire și limbaj, este de menționat faptul
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
expresionistă 194 5.1.2. Max Blecher și pictura suprarealistă 220 CAPITOLUL VI DINCOLO DE GRANIȚA TEXTULUI 235 6.1. Incursiuni în imaginarul blecherian 235 6.2. Nivelurile realității în textul blecherian 250 6.3. Sacrul ca experiență a unei realități trăite 264 BIBLIOGRAFIE 275 CAPITOLUL I INTRODUCERE 1.1. Argument Ideea acestui proiect de cercetare a plecat de la o realitate, constatată în timp, din practica la catedră transgresarea incorectă/ inadecvată a graniței disciplinei în momentul interpretării textului literar. Limita dacă există
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Max Blecher un arlechin pe marginea neantului de Iulian Băicuș și Max Blecher și noua estetică a romanului românesc interbelic de Gheorghe Glodeanu. Toate aceste studii relaționează, într-o mai mare sau mai mică pondere, opera lui Blecher cu experiența trăită efectiv de autor boala cumplită care l-a măcinat pe acesta până la sfârșitul scurtei sale existențe. Abordarea din perspectivă transdisciplinară pe care o propun permite în primul rând apelarea la conținuturi care au rolul de a descifra textul analizat, deschizând
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
desigur, tendința de structurare a materiei prin destructurarea formelor narative consacrate în așa fel încât să creeze iluzia că faptele ce fac obiectul discursului romanesc nu sunt istorisite, ci surprinse în însăși derularea lor concretă. Nu istorie povestită, ci istorie trăită. Se încearcă deci imposibilul pentru a ieși din literatură. Se ridică însă următoarea întrebare: este posibil, practic, a scrie absolut spontan, fără căutarea niciunui efect de expresie? O seamă de scriitori o afirmă. Cel mai vehement punct de vedere în
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Solange, nimic din disperarea personajului nu transpare. În cazul ambilor scriitori, lectorul este aici singurul martor al zbuciumului sufletesc prin care trec cei doi. De cele mai multe ori, femeia Irina și Ioana funcționează ca un ,,recipient pentru cele mai felurite frământări trăite"122 de personajul lui Holban. Același rol îi revine lui, Solange din romanul Inimi cicatrizate. Insistând pe rolul de ,,actor" pe care îl are personajul lui Holban în toate romanele autorului, Mariana Vartic observa că auteticitatea acestuia constă în felul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
din Întâmplări în irealitatea imediată și Vizuina luminată este aceea de ,,a fi întru sfârșit", raportându-se în mod constant la moarte. Aceasta este, de fapt, ceea ce Heidegger numea ,,suprema mea posibilitate, putința mea de a fi proprie"280. Moartea trăită ca posibilitate nu invită la sinucidere, așa cum se întâmplă la Cioran, ci dimpotrivă schimbă perspectiva asupra vieții. Conștientizând moartea, personajele lui Blecher învață să trăiască. Astfel, ,,a putea să fii" originează ,,în a putea să nu mai fii". 4.2
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
aventura noastră nu putea avea loc" 294. Observăm astfel că, poveștile de iubire pe care le trăiesc personajele lui Blecher urmează un ritual precis care presupune reluarea la nesfârșit, până la crearea unor deprinderi automatizate, a unor gesturi care circumscriu experiențele trăite. Involuntar, repetițiile acestea trimit la ritualul din mistica erotică indiană maithuna. În India, observa Mircea Eliade în cartea sa, Arta de a muri, toate riturile erotice au un scop bine delimitat: "unirea sufletului cu sufletul universal"295. Astfel, la indieni
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Finalul textului nu confirmă schimbarea de statut a personajului, ci dimpotrivă, Emanuel pornește spre un viitor la fel de incert ca și existența sa de până acum. Personajul va conștientiza acest lucru mult mai târziu. Orice ieșire în exterior, orice experiență nou trăită, în afara celei la care a fost condamnat, nu înseamnă decât o închidere și mai mare. 4.3. Vizuina luminată sau discurs despre degradare și descompunere ca efecte ale suferinței Incipitul Vizuinii luminate pare un poem bacovian. Eul narativ se ia
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
înțelege Basarab Nicolescu prin ,,natura vie"? Cu ce ajută această perspectivă la înțelegerea textului blecherian? La relevarea acelor ,,metafore obsedante" care alcătuiesc în final ,,mitul personal" al scriitorului? Pentru a putea înțelege ,,natura vie" trebuie să integrăm analizei o experiență trăită. La Blecher, experința bolii permite deschiderea și accesarea unui alt ,,nivel de realitate": ,,Momentul suprem al crizei se consuma într-o plutire în afară de orice lume, plăcută și dureroasă în același timp"412. ,,Natura subiectivă" asociată ,,proprietăților naturale ale subiectului transdisciplinar
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
unei situații și șansele vieții ?"432 Atâta timp cât naratorul-personaj din textul lui Blecher este ,,deschis" pentru a ,,păstra o postură orientată spre densificarea informației și a conștiinței"433, putem vorbi de ,,atitudine transdisciplinară". 6.3. Sacrul ca experiență a unei realități trăite Orice discurs coerent asupra realității, afirma tot Basarab Nicolescu în studiul său Transdisciplinaritatea, trebuie să aibă în vedere ideea de sacru. ,,Modelul transdiciplinar" al realității, așa cum îl propunea savantul român în cartea amintită, aduce o nouă interpretare asupra sacrului. Nicolescu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
realității, așa cum îl propunea savantul român în cartea amintită, aduce o nouă interpretare asupra sacrului. Nicolescu vede în sacru ,,ceea ce unește", perspectiva sa apropiindu-se foarte mult de cea a lui Mircea Eliade pentru care sacrul însemna ,,experiența unei realități trăite". Morfologia sacrului a cărui analiză presupune ,,disocierea fundamentală sacru vs. profan" a fost preocuparea constantă a lui Mircea Eliade. În studiul său, Sacrul și profanul, Eliade teoretizează aceste concepte care vor deveni teme majore ale întregii sale opere. Opoziția sacru
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
enorm de fenomene spirituale semnificative, ea descifrează și scoate în evidență o cantitate nebănuită de semnificații esențiale. Aceasta este și ,,contribuția hermeneutică cea mai importantă a lui Eliade"445. Dacă sacrul reprezintă pentru Blecher, ca și pentru Eliade, ,,o realitate trăită", este interesant de observat care este ,,Centrul absolut" al personajului blecherian, care sunt formele de manifestare ale acestuia. Verbul ,,a trăi" este esențial pentru înțelegerea textului blecherian. Acesta devine corespondent al acelui erlebnis german, de care vorbea Eliade, preferat termenului
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
și include în el trăirea autorului lui, trăire care poate fi oricând validată. De aici și autenticitatea discursului persoanei întâi. În cazul ambelor texte Întâmplări în irealitatea imediată și Vizuina luminată se poate decoda o schemă preexistentă a unei experiențe trăite, care apare dintr-o perspectivă contemporană evenimentelor, fiind reluată și redimensionată dintr-o perspectivă ulterioară. Astfel că putem citi, în cazul ambelor romane, o încercare de a reface pașii unei experiențe esențiale, din dorința unei înțelegeri superioare, a unei reale
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Indiferent de ceea ce narează, personajul său este contemporan cu suferința pe care o are. Refăcută, această experiență, din perspectiva unui "trecut viu", își păstrează întreg dramatismul. Plecând de la aceste considerente, ,,sacrul" poate fi identificat în romanele lui Blecher prin experiența trăită. Foarte apropiat de gândirea lui Eliade, Basarab Nicolescu definește sacrul ca ,,zonă de rezistență absolută care leagă Subiectul de Obiect, nivelurile de realitate și nivelurile de percepție", o caracteristică a acestuia fiind ,,străbaterea simultană a nivelurilor de realitate și a
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
deformarea maladivă și sănătatea psihică. Ceea ce morala numește "Bine" nu este altceva decît contrariul vanității culpabile: mîndria modestă, adică încrederea calmă în propria valoare, nu pur și simplu imaginată, ci realizată, atestată de acțiunile ce decurg din motivele supraconștiente: moralitatea trăită. B) METODA DE ANALIZĂ Pentru filosofie, moralitatea trăită rămîne un fenomen imprecis căreia ea încearcă să-i găsească condiția și să-i deducă preceptele. Pentru psihologia extra-conștientului, moralitatea trăită constituie o experiență vitală a formării caracterului, care nu poate fi
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Bine" nu este altceva decît contrariul vanității culpabile: mîndria modestă, adică încrederea calmă în propria valoare, nu pur și simplu imaginată, ci realizată, atestată de acțiunile ce decurg din motivele supraconștiente: moralitatea trăită. B) METODA DE ANALIZĂ Pentru filosofie, moralitatea trăită rămîne un fenomen imprecis căreia ea încearcă să-i găsească condiția și să-i deducă preceptele. Pentru psihologia extra-conștientului, moralitatea trăită constituie o experiență vitală a formării caracterului, care nu poate fi realizată decît grație analizei și formulării legilor armoniei
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ci realizată, atestată de acțiunile ce decurg din motivele supraconștiente: moralitatea trăită. B) METODA DE ANALIZĂ Pentru filosofie, moralitatea trăită rămîne un fenomen imprecis căreia ea încearcă să-i găsească condiția și să-i deducă preceptele. Pentru psihologia extra-conștientului, moralitatea trăită constituie o experiență vitală a formării caracterului, care nu poate fi realizată decît grație analizei și formulării legilor armoniei și ale lipsei armoniei. Formarea trăită este rezultatul sublimării, în vreme ce formularea legală este rezultatul spiritualizării. Ca produse ale funcționării supraconștiente, sublimarea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ea încearcă să-i găsească condiția și să-i deducă preceptele. Pentru psihologia extra-conștientului, moralitatea trăită constituie o experiență vitală a formării caracterului, care nu poate fi realizată decît grație analizei și formulării legilor armoniei și ale lipsei armoniei. Formarea trăită este rezultatul sublimării, în vreme ce formularea legală este rezultatul spiritualizării. Ca produse ale funcționării supraconștiente, sublimarea și spiritualizarea sînt abordate sub forma energetică și motivantă a acesteia. O funcție nu poate fi înțeleasă decît prin analizarea produselor ei. Pentru a înțelege
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]