52,672 matches
-
rândurile informatorilor fără de partid, aparținând categoriei sociale mai apropiate de clasa muncitoare" (p. 312). Mi-a plăcut, ca o proză textualistă, poate experimentalistă, teoria supravegherii operative în cele mai diverse situații (pe jos, în mijloacele de transport, cu mașina, în trenuri, vapoare și avioane, în locuri publice, într-o stațiune balneară sau în mediul rural), din Ordinul M.A.I. al R.P.R. din 1 aprilie 1957 (p. 398-425) și regret că nu pot să mai citez. Nu comicul vreau să-l relev
Birocratizarea suspiciunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8629_a_9954]
-
Nu e viață propriu-zisă ceea ce parcurgem aici; nu e nici text autoreferențial, multiplicat la nesfârșit. Este un amestec posibil, dezirabil, între cele două, o modalitate flexibilă de a le observa, disocia, reintegra. Să citim această excelentă scenă a întâlnirii din tren, între colonelul Vasile Chiriță, fostul anchetator al lui Ilie Cazane, și un ins care seamănă cu ministrul Justiției, fiind în fond Diavolul: "- Puteți să dormiți chiar de-acum. Recuperați. Trenul trecu peste un grup de macazuri, iar omul care semăna
Cazul Cazane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8627_a_9952]
-
disocia, reintegra. Să citim această excelentă scenă a întâlnirii din tren, între colonelul Vasile Chiriță, fostul anchetator al lui Ilie Cazane, și un ins care seamănă cu ministrul Justiției, fiind în fond Diavolul: "- Puteți să dormiți chiar de-acum. Recuperați. Trenul trecu peste un grup de macazuri, iar omul care semăna cu ministrul Justiției săltă ca dezarticulat și clănțăni din dinți. Părerea mea este că oboseala naște în capul omului tot felul de întrebări și-l face să se comporte și
Cazul Cazane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8627_a_9952]
-
pe care autorul ar fi putut-o rata dacă ar fi derulat-o exlusiv în registru parodic, îi va transmite alte semnale neliniștitoare. Iar picajul social al colonelului (mutat discplinar, degradat și divorțat, exact cum îi prevestise diavolescul călător din tren) va conta, până la urmă, mai puțin decât încercările lui repetate, aproape disperate, de a obține răspunsuri satisfăcătoare la aceste întrebări fundamentale. N-am spus aproape nimic de Ilie Cazane-fiul, el însuși un personaj convingător, balansat și deplasat de autor, de
Cazul Cazane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8627_a_9952]
-
zice el acolo că Ťnu avem timp de pierdutť și uite, tu îți pierzi timpul și citești toate bazaconiile astea, mâine este duminică, ai timp liber și o să te duci undeva la cinema Drumul sării și ai să vezi filmul Trenul, sau poate Locotenentul Bulitt, sau poate Puterea și Adevărul, unde George Constantin e pe post de Gheorghiu-Dej și Ion Besoiu pe post de Ceaușescu, dar la alte cinematografe." După care, abrupt, pagina intră în prelungiri documentare cu mult mai tensionate
Ceaușescu, biograf by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8646_a_9971]
-
zis vânătorești, presărați în locuri și funcții "de top" în Europa. Ceea ce e probabil adevărat în cazul împușcării ciorilor e invocat de oamenii lui }iriac drept explicație pentru uciderea în masă a mistreților. Încurcate sunt căile ornito-zoologiei! O călătorie cu trenul de la Timișoara la București îți oferă răzagul pentru a te gândi și la astfel de lucruri. Fără să vreau, mi-au venit în minte secvențe din vara trecută, când am petrecut o săptămână în Deltă. Dopat cu filme documentare, având
Unde sunt păsările de-altădat'? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8645_a_9970]
-
și de cantitate pentru a atinge nivelul argumentării ce nu suportă replică. Or, ceea ce lipsea era exact cantitatea copleșitoare, care să te proiecteze într-o altă lume. Ne aflam în preajma paradisului, dar nu în inima lui. Revenind la călătoria cu trenul, mi-am dat seama, dintr-o dată, că vreme de șase ore nu văzusem nici o pasăre. Probabil că liniile electrificate de cale ferată nu sunt cel mai îmbietor teren pentru sensibilele zburătoare. Probabil că nici anotimpul nu era întru totul prielnic
Unde sunt păsările de-altădat'? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8645_a_9970]
-
a Gunoaielor. Un dezmăț demn de Groapa lui Ouatu. Pe acest traseu nu călătoresc doar navetiștii obosiți din jurul Bucureștiului, ce picotesc în vagoanele de pe vremea lui Pazvante, dar infinit mai slinoase decât acum douăzeci de ani. Pe aici intră și trenurile din Occident, oferind privirii un peisaj coșmaresc. Cartea de vizită a României e dată nu doar de aurolaci, copiii bolnavi de SIDA, ci și de incredibila acumulare a dejecțiilor unei lumi care s-a acomodat perfect la orice catastrofă - inclusiv
Unde sunt păsările de-altădat'? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8645_a_9970]
-
străinătate: era deci un balaur cu trei capete care trebuia strivit. Până la urmă - cred că după liberarea mea -, a găsit de lucru (fusese infirmieră pe front în timpul războiului) la un spital TBC din afara Bucureștiului. Se scula la 4 dimineața, lua trenul din Gara de Nord... Se lupta ca o leoaică pentru noi, iar eu, prea preocupată de adolescența mea, nu eram destul de conștientă. Lucrurile mi-au devenit mai clare abia după ce am ieșit din pușcărie - să zicem că Ťîmbătrânisemť." (pp. 52-53). Într-adevăr
Zoia noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8652_a_9977]
-
spre Elveția, cu vagonul său ministerial - își amintește Blaga - ministrul Nicolae Titulescu se oprea la Viena pentru câteva ceasuri; vreme în care poetul-diplomat îi prezenta "un fel de rapoarte verbale rezumative asupra stărilor politice". Într-o astfel de întâlnire, când trenul pornea, Lucian Blaga i-a întins, "cu multă sfială", un exemplar din drama Avram Iancu, proaspăt tipărită. Ministrul i-a surâs: "Să știi că am s-o citesc". "Pentru mine - rememorează poetul - promisiunea lui Titulescu, că va citi, era suficientă
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
să se oprească și la Viena, decât pentru cele câteva minute indicate în itinerariul obișnuit al expresului. Am urcat în vagonul său, i-am comunicat unele informații austriece, foarte în grabă și cu teama nervoasă în călcâie să nu pornească trenul. Mi-a spus și dânsul câte ceva din isprăvile sale. Torpilase nu mai știu ce combinație internațională, ce putea să devină primejdioasă pentru micile state. Apoi m-am dat jos pe peron, căci se auzeau semnale de plecare. După ce am coborât
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
fără nici o caznă, să recite din memorie niște versuri din Avram Iancu: În pădure/ toate păsările dorm,/ numai una n-are somn,/ cată să se facă om"... Nu știu de ce, dar tare-mi plac mie aceste versuri" - încheie Titulescu, în timp ce trenul se punea în mișcare. Rămăsesem încă o bună bucată de timp cu capul descoperit, pe peron, cu gândul departe. Titulescu recitase versurile în care vorbeam despre pasărea mitologică din Munții Apuseni, care,în piesa mea, stă de pază lângă inima
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
pe John Cheever și am decis să-l las acolo. Părea o "dublură" a pozei lui gînditoare. Pe Grace Paley am fotografiat-o în Grand Central Station, în singurul moment în care ne puteam întîlni: sfertul de oră dintre două trenuri. A trebuit să improvizez foarte repede. Cel mai adesea, înainte de a mă duce să fotografiez pe cineva, n-am nici cea mai vagă idee cum o să arate "decorul". Trebuie să mă adaptez nu numai la lumină, ci și la "decor
Nancy Crampton Fotografii nu sînt narcisiști by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/8389_a_9714]
-
Ploaia care cade”, „Fata care-mi place”, „Cheamă un înger”, „Nu mă pot opri”, „Te voi iubi”, „Străzile pustii”, „În fiecare zi”, „Aproape de nori”. Pe lângă piesele noi, am remasterizat piese lansate în urma cu peste 20 de ani - „Singur în noapte”, „Trenul pierdut”, „Toamnă în sufletul meu”, „Mă voi întoarce”, „Cine știe pe unde ești?”, „Cine-i vinovat?”, „Să te gândești la mine”, „Cine ești tu, oare?”. Am lansat deja și single-ul „Nicio zi fără tine”, care este tot o remasterizare
Ancheta jurnalistică by Adi Ordean () [Corola-journal/Journalistic/84021_a_85346]
-
grupuri de pe scena muzicală românească. După ce ultimul lor single, Everytime We Touch, a cucerit radiourile, Randi și Marius Moga ne aduc Living Without You: “Anul acesta se împlinesc 10 ani de când trupa Morandi există pe piață”, spune Marius Moga. CONNECT-R - „Tren de noapte”. Noul single al solistului vine după numeroase alte piese, printre care “Vara nu dorm”, “Dă-te-n dragostea mea” și “Noi ne potrivim”. Noua creație este o melodie produsă de Connect-R și echipa Rappin On Production. JerryCo și
Flash by Mihail Anton () [Corola-journal/Journalistic/84184_a_85509]
-
Nottara care cânta și la vioară și la pian. Tata î-l prețuia pentru munca lui serioasă - și îl apăra de tachinările noastre de copii. Deseori îi anunța Zarifopol câte un concert important la Leipzig - atunci tata pornea cu primul tren ca să ajungă să-l asculte. Când auzea muzica pe gustul lui, se schimba la față și fericirea se arăta în ochii lui, în care sclipeau adesea lacrămile. Acestea sînt amintirile care le am păstrat despre preocupările muzicale ale tatălui meu
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
se luă la goană după noi, care alergam din răsputeri, țipând după noi că are niște hârtii uitate. În fine, după ce ne puserăm pe un râs, văzând cum de grabă îi săreau pantofii din picioare. Luarăm hârtiile în primire și trenul fu ajuns în ultimul moment, când pe nerăsuflate bietul Brzezinski își luă rămas bun din fereastra trenului, care pornea deja. Muzica îi luase noțiunea timpului, cum și nouă la fel. Dar acestea sunt ceasuri adevărate de artă, când totul este
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
uitate. În fine, după ce ne puserăm pe un râs, văzând cum de grabă îi săreau pantofii din picioare. Luarăm hârtiile în primire și trenul fu ajuns în ultimul moment, când pe nerăsuflate bietul Brzezinski își luă rămas bun din fereastra trenului, care pornea deja. Muzica îi luase noțiunea timpului, cum și nouă la fel. Dar acestea sunt ceasuri adevărate de artă, când totul este uitat dimprejurul tău. La Berlin mai făcui cunoștința unei interesante personalități artistice, cântăreața Elisabeth Ohloff, de la care
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
tihnită. Dimineața ne apropiem de Berlin, vestit prin nenumăratele gări de periferie. Sosesc la Friederich Strasse, unde mă așteaptă o fostă elevă a mea, care continuă studiile la Berlin. De acolo o luăm spre Stettiner Bahnhof, de unde mă urc în trenul pentru Oranienburg. După cele 14 stații prin care trecem, sosesc la destinație, în gară așteptată fiind de credincioasa mea prietenă Gertruda. Bucuria revederii și iată-mă acasă la dânsa. Desfac toate darurile aduse, care sunt primite cu chiote de bucurie
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
pe Schnabel ca pe unul dintre cei mai mari interpreți ai lui Beethoven, Schubert și Brahms. M-am reîntors noaptea la 1 singură, traversând aproape tot Berlinul cu o mașină, ca s-ajung la Stettiner Bahnhof, unde trebuia să iau trenul de Oranienburg. În tren eram aproape singura persoană, fiind ultimul tren și care ajungea după ora 1 din noapte. Așa că nu mă simțiam în largul meu. Totuși am ajuns cu bine la prietena mea, care încă nu se culcase și
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
unul dintre cei mai mari interpreți ai lui Beethoven, Schubert și Brahms. M-am reîntors noaptea la 1 singură, traversând aproape tot Berlinul cu o mașină, ca s-ajung la Stettiner Bahnhof, unde trebuia să iau trenul de Oranienburg. În tren eram aproape singura persoană, fiind ultimul tren și care ajungea după ora 1 din noapte. Așa că nu mă simțiam în largul meu. Totuși am ajuns cu bine la prietena mea, care încă nu se culcase și mă aștepta îngrijată din cauza
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
lui Beethoven, Schubert și Brahms. M-am reîntors noaptea la 1 singură, traversând aproape tot Berlinul cu o mașină, ca s-ajung la Stettiner Bahnhof, unde trebuia să iau trenul de Oranienburg. În tren eram aproape singura persoană, fiind ultimul tren și care ajungea după ora 1 din noapte. Așa că nu mă simțiam în largul meu. Totuși am ajuns cu bine la prietena mea, care încă nu se culcase și mă aștepta îngrijată din cauza orei târzii. Nu ne-am culcat până
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
program mare de altă muzică). Prima țintă fu Sibiul, oraș în care Liszt își făcu apariția în anul 1847, dând două concerte în drum spre Valachia. Anul 1932 aduse o iarnă grea cu zăpezi mari, care amenințau să oprească circulația trenurilor. Totuși pornim spre Sibiu unde ajungând trăsei la hotelul Împăratul Romanilor (același hotel în care, prin întâmplare, găzduise și Liszt). Motivul că n-am locuit la unchiul doctor, care era foarte afectat de acest lucru, fu că trebuia să stau
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
De aici mă întorsei la București, spre a-mi vedea elevii de la Conservator care lucrau în absența mea cu asistentele mele. În martie pornirăm spre Arad, Timișoara și Lugoj. Îngrămădirea zăpezii aduse mari revărsări de ape, așacă unde treceam cu trenul, vedeam adevărate dezastre pricinuite de apele mari. Mureșul mai ales făcuse adevărate avarii și cu grije mă gândeam la concertul din Arad. Aci sosind, am locuit lao verișoară a soțului meu, al cărui soț era directorul Uzinei de apă, Mihai
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
chiar lângă Mureș. Dimineața servitoarea mă trezi cu vestea că apele Mureșului au intrat în pivniță, iar mâine trebuia să aibe loc concertul în palatul cultural, care era clădit tot în marea apropriere a acestui râu. A doua zi circulația trenurilor fu întreruptă. Beu, care trebuia să sosească la amiazi, fu nevoit să vină o bucată de drum pe jos, cu geamantanul în mână, obosit și plictisit sosi la palatul cultural, unde eu făceam o probă pe “Bösendorfer” din sală, cu toate că
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]