6,656 matches
-
a modelării cibernetice a proceselor biologice; face parte (1994) din Academia de Științe Medicale. Ca scriitor, a debutat în 1960 la revista „Luceafărul”, iar editorial în 1964 cu volumul de traduceri Sonete de Michelangelo. Mai colaborează la „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Tribuna”, „Ateneu”, „România literară”, „Steaua”, „Familia”, „Ramuri”, „Tomis”, „Amfiteatru”, „Cronica”, „Convorbiri literare” ș.a. Din 1991 este președinte al Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România. A fost decorat cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Ofițer (2000). Autor de poeme
ZELETIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
majoritatea articolelor despre reviste și ziare în Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, unde sute de micromonografii îi poartă semnătura („Adevărul”, „Albina românească”, „Arhiva”, „Buciumul”, „Epoca”, „Moftul român”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Gazeta de Transilvania”, „Românul”, „Timpul”, „Tribuna”, „Universul” ș.a.m.d.). Se adaugă o seamă de profiluri de autor (Alexandru Antemireanu, Ion C. Bacalbașa, Eugeniu Carada, Sofia Cocea, Alexandru D. Xenopol ș.a.). Sunt cuprinse, în aceste recuperări, o mulțime de mărturii inedite privind împrejurările apariției, fluctuațiile, fuziunile
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
Publică primele versuri pe când era încă elev, dar poetul consideră că debutul său se produce în 1952 la „Iașul nou”, fiind girat de George Mărgărit. Prima plachetă, Fluierul, îi apare în 1959. Mai colaborează la „Cronica”, „Luceafărul”, „România literară”, „Argeș”, „Tribuna” ș.a. I s-au decernat Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1969, 1974, 1979, 1993), Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1980). Face parte din PEN-Clubul Român și din Organizația Mondială a Poeților. Z. începe prin a scrie o poezie în stil
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
în Germania. În 1997 devine membru de onoare al Academiei Române. Debutează în 1944 la ziarul „Ecoul” cu un medalion despre Duiliu Zamfirescu, iar editorial în 1954 cu un scenariu de film, Amiaza unei revoluții. Mai e prezent în „Almanahul literar”, „Tribuna”, „Steaua”, „Flacăra”, „Familia”, „Astra”, „Transilvania”, „Vatra”, „România literară”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Manuscriptum” ș.a. După micromonografia Ion Agârbiceanu (1955), reluată și revizuită structural în 1964 și în 1972, publică numeroase volume de critică și istorie literară, memorialistică etc.
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
și colaborator permanent la „Ora satului”, multe contribuții de aici sau de la emisiunea „Sfatul medicului” intrând în volumul Toate leacurile la îndemână (1935). Alte lucrări de popularizare ale medicului V. preiau texte apărute inițial în „Lamura”, „Albina”, „Vatra”, „România administrativă”, „Tribuna medicală”, „Farul căminului”. Între timp devenise un nume în literatură. Prima poezie, o odă dedicată lui Eminescu, datează din 1901. Va debuta însă cu poezia Dorul în 1912, la „Convorbiri literare”, sub inițialele V.V. Publică ulterior în „Flacăra”, „România”, „Dacia
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
ale nu puținor istorici de partea ori contra sublinierii binevenirii „soluției Hohenzollern la Tronul României”, mai larg spus a soluției monarhice pentru statul român. După ce, În timpul lungii domnii a lui Carol I, discursul prevalent panegiric s-a menținut sub auspiciile „tribunei de 10 Mai”2, contribuțiile <ref id="2">2 Comentarii la Gh. I. Brătianu, Politica externă a lui Cuza Vodă și dezvoltarea ideii de unitate națională, În Revista istorică română, vol. II, fasc. 2, București, 1932, p. 113 și urm
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
cum sunt „Adevărul literar și artistic”, „Viața literară”, „Cosinzeana”, „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Cronicarul”, „Epoca”, „Facla”, „Familia”, „Gândul nostru”, „Neamul românesc”, „Pământul”, „România literară” (1932-1934), „România literară” (1938-1940) ș.a., iar după al doilea război mondial „Gazeta literară”, „Ateneu”, „Argeș”, „Manuscriptum”, „Tribuna” ș.a. Volumul de nuvele și schițe Sora Emilia (1930) dezvăluie un prozator atent la dramele micului târg de provincie, cultivând uneori pitorescul morbid și excesul de sentimentalitate. Contribuțiile de istorie literară, răspândite în paginile multor publicații, fac dovada unei pronunțate
STRAJE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289968_a_291297]
-
economice internaționale. Cercetător științific la Institutul de Economie Mondială din București (1969-1973), devine ulterior cadru didactic al Academiei de Studii Economice, unde este, din 1995, profesor titular la Catedra de comunicare și istoria gândirii economice. În 1973 a fondat revista „Tribuna studentului economist”, pe care a condus-o ca redactor-șef până în 1978. Este vicepreședinte (din 1993) al Societății Române de Economie, membru în Comisia Consultativă a Consiliului pentru Coordonare, Strategie și Reformă Economică de pe lângă Guvernul României și Președinția României (1992-1997
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
precum și membru în Comitetul Român al CEPS (Central for European Policy Studies). Ca scriitor, debutează în 1968, la „Contemporanul”, cu poeziile Hora păunilor și Leul, colaborând ulterior la „Luceafărul” (unde a fost remarcat și încurajat de Cezar Baltag), „România literară”, „Tribuna”, „Cronica” ș.a. Pentru cartea de debut, Cercuri la Elsinore, editată în 1972, a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București. I s-au mai acordat Premiul Băncii Naționale a României și Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române pentru volumul Fratele meu (2000), un
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
Ploiești, 1927), e redactor la „Câmpina” (1927-1929). Mai colaborează la „Universul literar” (în 1938-1940, cu numeroase eseuri), „Bilete de papagal”, „Kalende”, „Strada”, „Vremea”, „Zodiac”, „Ulise”, „Discobolul”, „Abecedar”, „Azi”, „Litere”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Meșterul Manole”, iar mai târziu la „Familia”, „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „Cronica”, „Gazeta literară”, „Astra”, „Iașul literar”, „Ateneu”. A lăsat în manuscris romanul autobiografic Madona Angelicata, volumul de versuri franceze La Chanson contre la chanson - géographie sentimentale (elaborat în perioada iulie - septembrie 1938, când a întreprins o călătorie de studii
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
și Patrimoniu Cultural a Județului Neamț. Este și redactor-șef la „Reformatorul” (1993-1999), codirector la „Antiteze” (2002). Debutează în 1969, cu poezie, la „Amfiteatru”, iar editorial cu volumul Penultima partidă de zaruri, apărut în 1985. Colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Amfiteatru”, „Astra” ș.a. În Penultima partidă de zaruri, ca și în Memoria fulgerului (1999), S. optează pentru proza scurtă de factură clasică, urmărind linia realismului. Pornește de la fapte aparent mărunte, banale, dovedindu-și talentul de povestitor și
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
reparații radio. Sub pseudonimul pe care îl adoptă, cele dintâi versuri îi apar în 1933, la revista ,,Lanuri” din Mediaș. Mai colaborează la ,,Convorbiri literare”, „Crișul negru”, ,„Jurnalul literar”, ,,Luceafărul”, ,,Lumea nouă” (Sighișoara), ,,Naționalul nou”, ,,Pagini literare”, „România eroică”, „Transilvania”, „Tribuna Sibiului”, „Universul literar”. Biografiei puțin spectaculoase a lui S. îi corespund coordonate la fel de obișnuite pentru activitatea sa literară. În noiembrie 1935-octombrie 1936 scoate la Mediaș, împreună cu poetul Gheorghe Munteanu, revista ,,Darul”. Editorialul îi exprimă crezul cu privire la sentimentul național, cantonat cam
SUCEVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
5; Romulus Demetrescu, ,,Vibrări”, PLI, 1938, 4-5; Romulus Demetrescu, ,,Fântâni pentru popas”, PLI, 1940, 1-2; Predescu, Encicl., 823; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857, Ist. lit. (1982), 943; C. Fântâneru, ,,Fântâni pentru popas”, UVR, 1940, 16; George Popa, I. O. Suceveanu, ,,Tribuna Sibiului”, 1972, 1 241; Titus Andronic, Poetul I. O. Suceveanu (1905-1960), T, 1978, 10; Ion A. Moldovan, I. O. Suceveanu - Pagini monografice, ,,Cercetări de limbă și literatură” (Sibiu), 1983; Satco-Pânzar, Dicționar, 217; Nae Antonescu, I. O. Suceveanu, PSS, 1998, 11-12
SUCEVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
în 1953, la „Viața capitalei”. Ulterior e prezent în „Studii și cercetări de bibliologie”, „Revista bibliotecilor”, „Buletinul monumentelor istorice”, „Revue roumaine”, „Studii și cercetări de documentare și bibliologie”, „Magazin istoric”, „Luceafărul”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Manuscriptum”, „România literară”, „Tribuna României”, „Schéma et schématisation” (publicația Societății de Bibliologie din Paris) ș.a. I s-au acordat Premiul revistei „Manuscriptum” (1972), Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (1976), Premiul „Perpessicius” al revistei „Manuscriptum” (1993), Premiul Uniunii Scriitorilor (1999), Premiul Ministerului Culturii (2001). A
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
de povestiri Fata fără lună (1967), alt basm în versuri, Cei din lună (1969), dar și Poeme dramatice: Leru. Împăratul Nix (1970), scrierea autobiografică Zeii prind șoareci (1968). În acești ani colaborează la „Gazeta literară”, „Iașul literar”, „România literară”, „Steaua”, „Tribuna”, „Vatra” ș.a. De-a lungul vremii a mai semnat Dumitru D. Petrescu, D. Petrescu-Orfanul, Anton Olaf. Apariția a trei volume, Cetatea de marmură (1939), Vagabondul (1941) și Trecere (1942), invocate de poet, dar și de Al. Piru, nu este certă
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
din motive de sănătate, va deține funcția de redactor-șef la „Convorbiri literare”. Debutează cu versuri în 1954, la „Iașul literar”, iar în 1964 îi apare prima plachetă, Arcade peste anotimp. Mai scrie în „Astra”, „Ateneu”, „Familia”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Steaua”, „Tribuna” ș.a. În 1970 și în 1974 i s-a acordat Premiul Asociației Scriitorilor din Iași. Poemele de început ale lui S. sunt puternic marcate de ideologia vremii. Aproape fiecare pagină din Arcade peste anotimp conține trimiteri la „glorioasele realizări” ale
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
unde înființează o fundație culturală româno-germană care îi poartă numele. În 1956 debutează concomitent, cu versuri, la „Steaua” și la „Tânărul scriitor”, iar prima carte, Poeme, îi apare în anul următor. Mai colaborează la „Gazeta literară”, „Viața românească”, „România literară”, „Tribuna”, „Orizont”, „Contemporanul”, „Ateneu”, „Vatra”, „Tomis” ș.a. De asemenea, e prezent în numeroase publicații din Austria, Germania, Iugoslavia, Franța, Spania, Grecia, Suedia, Ungaria, Norvegia și Republica Moldova. I se acordă premii ale Asociației Scriitorilor din București (1974, 2000), Sibiu (1985) și Timișoara
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
se întâlneau în casa familiei Suciu, într-un mic cerc literar. Cultivată, cunoscătoare a limbilor franceză, germană, maghiară, S.-R. debutează în 1884, la „Familia”, cu sonetul Suvenir. Până în 1895 a publicat regulat versuri în aceeași revistă. Colaborează și la „Tribuna”, unde va semna în 1889 și traducerea studiului Laokoon sau Despre limitele picturii și ale poeziei de Lessing. Singurul volum îi apare în 1889. Se căsătorise cu Wilhelm Rudow, doctor în filosofie la Halle, filoromân, autor al unei istorii a
SUCIU-RUDOW. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290010_a_291339]
-
și cu o povestire romantică, Logodnica contelui Stuart. Revista „Convorbiri literare” o face cunoscută, publicându-i mai multe poezii în 1898. Titu Maiorescu credea a recunoaște în lirica ei semnele certe ale unei renașteri culturale ardelene. A mai scris în „Tribuna poporului” din Arad. Ultimii ani de viață îi sunt măcinați de tuberculoză. S.-R. cultivă aproape exclusiv lirica erotică. De o sensibilitate autentică, ascuțită de boală și de o puternică decepție sentimentală, autoarea este înrâurită de Mihai Eminescu, de la care
SUCIU-RUDOW. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290010_a_291339]
-
C. Diaconovici-Loga” (1954-1957) și cursurile Facultății de Matematică-Fizică, absolvite în 1962. Va fi profesor la școli din județul Caraș-Severin, iar din 1978 în Timișoara. Debutează cu proză scurtă, recomandat de Fănuș Neagu, la „Luceafărul”, în 1970. Mai colaborează la „Orizont”, „Tribuna”, „Vatra”, „România literară”, „Astra”, „Familia”, „Semenicul” ș.a. Prima carte, romanul Drumul, îi apare în 1979. I se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul Ana (2001). Cele dintâi cărți, Drumul și nuvelele din Movila albă (1981), îl situează pe S. în
SUCIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290009_a_291338]
-
, revistă apărută la Constanța, bilunar, de la 8 septembrie 1940 până în decembrie 1941, cu subtitlul „Tribuna tineretului român”, ulterior cu adaosul „Literatură-teatru-cinema-sport”. Director: Paul Ionescu. Redactorii publicației își propun să se ocupe „în pagina literară mai mult de Dobrogea”. Rubrici: „Cronica măruntă”, „Poșta redacției”. Poezie semnează Al. Gherghel, Mircea Cireșanu, Constantin Scrima, Petre A. Butucea, Aurel
TALAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290038_a_291367]
-
în realizarea altei publicații școlare, „Șoimii” (1925-1929). Debutează la „Gazeta de Transilvania”, în 1898, cu cronică literară. Va continua să publice note și recenzii, studii, articole despre limba română și folclor, traduceri și în „Deșteptarea”, „Drum drept” (Târgu Mureș), „Carpații”, „Tribuna literară”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională” ș.a. Cunoscut în mediile profesorale transilvănene, dar și din restul țării, S. s-a remarcat și printr-o susținută activitate publicistică, scriind fie manuale, fie studii pedagogice, istorice, folcloristice. Este preocupat în mod deosebit de
SULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290019_a_291348]
-
Urzica”. Din 1955 va fi scenarist la Radiodifuziunea Română și la Studioul Cinematografic București. Între 1957 și 1973 face parte din redacția cotidianului „Scânteia”, de unde va fi pensionat medical. E prezent și în „Contemporanul”, „Flacăra”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Scânteia tineretului”, „Tribuna”, „Tânărul scriitor”, „Viața românească” ș.a. Debutează editorial în 1954, cu nuvela M-am făcut băiat mare, continuând cu o lungă serie de scrieri în proză, precum Am fugit de-acasă (1961), Plec la facultate (1964), Portrete în aquaforte (1981) ș.a.
TANASE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290050_a_291379]
-
Caransebeșului (Vârciorova, Petroșnița), metodist cultural la Reșița, din 1970 va fi profesor de liceu la Caransebeș. Conduce cenaclul literar „Mihail Halici” și este redactor responsabil al revistei „Jurnal” (1979-1980), subintitulată „Caiet literar-artistic și social-cultural”. Debutează în 1958, cu versuri, la „Tribuna”, iar prima carte, Pentru a iubi, îi apare în 1967. Publică și în „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Luceafărul”, „România literară”, „Ateneu”, „Argeș”, „Ramuri” ș.a. Pentru volumul Așteptarea coralilor (1970) a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara. Începuturile poetice ale
SURU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică, secția regie de teatru. De-a lungul timpului a lucrat ca miner, redactor-șef la C.D. Radio Napoca și la ziarul „Monitorul de Cluj” sau ca expert parlamentar. Debutează în 1990 la „Tribuna”, iar editorial în 1993, cu volumul E toamnă printre femei și în lume. Mai colaborează la „Echinox”, unde, ca student, este redactor, „Steaua”, „România literară” ș.a. Versurile din E toamnă printre femei și în lume marchează debutul unui autor egal
SUCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290011_a_291340]