2,738 matches
-
cercetat cu mare grijă și cu chiote, norodul a atacat clanul dușman pe care l-a tăiat rău. Avînd alături îngerul său păzitor și pe sfîntul Tiaz, cu fală conducătorul boeri Bisto a învins după o mică luptă. Cu mică trudă a strîns cu putere pe șeful dușman și a luat cetatea getă Sierema. Gospodarii satelor eliberate s-au închinat în fața lui boeri Bisto și au primit drept de a se așeza în locul nobililor răi. Eu am scris-o în cinstea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
om vechi”, cum se recomanda singur - cu vederi conservatoare. Dacă arta oglindește realitatea, viabilitatea ei este asigurată de „înțelesul omenesc” pe care îl conține („nici artă fără înțeles, nici înțelesul fără artă”), dar, în planul expresivității, și de talentul și truda creatorului. Dintre toate felurile de a scrie, se oprește la stilul „potrivit”, ce presupune măsură, concizie, claritate (care nu trebuie sacrificată de dragul unei originalități cu orice preț). Făcând distincție între stil și manieră, dezaprobă paradele retorice ale lui Schiller ori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
din lucrarea de față, ca și din altele. Am făcut această mărturisire pentru că o serie de personalități le receptam ca aparținând în exclusivitate altor zone spirituale ale țării, cum era și cazul doctorului Ernest Juvara. Din impas ne-a scos truda acestui pasionat investigator al vieții și activității personalităților ieșene, Ionel Maftei. Așa se face că atunci când, cu totul întâmplător, am aflat că primul automobil care a circulat pe străzile Iașului la 1900 era al doctorului Juvara, și cum chiar în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pronunțarea sentinței, "presupusa victimă") și "vino vatul", deja desemnat, deja tratat ca atare, cel puțin verbal. Mai exact, pe fondul unei confruntări între mentalitatea unei mari civilizații radiante, fostă putere colonială, și cea a unei țări relativ recent născute, cu trudă și aspră chibzuință, vînîndu-și propriii demoni rasiali, se conturează limpede polaritatea: "bărbat alb, bogat și arogant" vs. "femeie neagră, săracă și imigrantă". Hiperbola discriminării face ravagii pe ambele maluri ale Atlanticului; cine încearcă să ridice măcar semne de întrebare și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
lui Amor învins nu este decât o laudă hiperbolică adusă puterii dragostei, care îi surprinde și dezarmează până și pe zei. Se realizează o stampă câmpenească în care elementarul și murmurul armonic al pământului (câmpul scăldat în „zmalțuri” de rouă, truda „arătorului” și aleanul lui spus în cântec, „plăcutele zbierări de turme”, „balsamul” miroaselor) sunt chemate să mărturisească tot supremația erosului. Poema îl anunță pe Heliade din Zburătorul prin momentele ei de pastel însuflețit de acordul „unsunător” al cereștii mișcări: „Toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
propriu a exprima noua stare de dependență. Acum alții sunt stăpânii, jupânii, boierii. La ei sunt bogăția, lăcomia, mândria, dârzenia, strășnicia, grozăvia, năprăznicia. Prin ei românul a devenit rob, sărac, slab, blajin; slugă pândită de toate relele: bazaconia, munca, osânda, truda, ostenirea, tânjirea, boala, scârba, năpasta, năcazul, ciuda, jinduirea, jertfa, ponosul, jalea, pacostea. Acum stăpânul străin îl plătește, îl hrănește, îl miluiește, îl dăruiește, prilej de jeluire, tânguire și smerire, de sfadă și de pricină. De la el vin dojana, căznirea, muncirea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
iubești să-ți hie ție oamenii așa și tu să hii lor. Să te ferești de a străinului. Să-ți hie destul cu al tău. Să vă grijiți hie carele de voi să vă țineți trupul nespurcat. În rugă, în trudă, întru paza sventei biserici." Didahiile georgianului din Ivirul Caucazului, Antim, sunt mult mai însemnate. Pe Antim îl adusese în țară pe la 1690 Constantin Brînco-veanu pentru îmbunătățirea tipografiei mitropolitane. Numeroase tipărituri, între care grecești și arabe, se datoresc noului specialist, care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
voia" lui: Așa trecurăm prin pământ ș-ape, Până ajunsem la văzduhul rar, Ne înălțarăm apoi pă aproape, Colo pe unde zodiile răsar, Trecând printre niște locuri puste, Nouă vămi și nouă punți înguste. De abia în urmă, cu multă trudă, Ajunsem la poarta ha dă rai; Iar Sânt Petru, căutând pă o hudă, Așa zise cu sântul său grai: - Dar tu, măi țigane, ce cauți aiciîn cămașă cusută cu arnici? Nu știi tu că în trupul păcătos Nu este slobod
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
gessneriene și cu contemplație romantică: M-am depărtat subt un arbur cu ramurile tufoase, La a căruia tulpină, flori revarsă a lor miroase, Și m-am lăsat pe o coastă, ca să gust în liniștire Nectarul ce-au lăsat firea la trudă de întărire. Însă corpul poemului e zidit, după metoda clasică, din descripții și figuri de atelier (Achil, Ector, Troia) în care se recunoaște vocația satirică. MIHAIL CUCIURAN Mihail Cuciuran (1819-1844) lamartiniza și el, prozaic: Lemne triste-ngălbinite, Ziua bună vă doresc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
plictisit. Lumine-n zori și umbre-n asfințit... Și toamnă, iarnă, primăvară, vară... Și-n casă gol... și-același gol afară, Și totul repetat necontenit. Oraș ori sat, - netrebnice fermente, Aceleași în palate turbulente Și-n pașnicul colibelor azil. Oriunde truda fără de repaos... Și-n sfere vide: Astrul unutil, Perpetuând banalitatea-n haos. P. CERNA Părerea moștenită din cercurile junimiste că P. Cerna (1881-1913) ar fi un poet mare nu se poate susține. Cerna nu e în realitate decât un modest
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din lucrarea de față, ca și din altele. Am făcut această mărturisire pentru că o serie de personalități le receptam că aparținând în exclusivitate altor zone spirituale ale țării, cum era și cazul doctorului Ernest Juvara. Din impas ne-a scos truda acestui pasionat investigator al vieții și activității personalităților ieșene, Ionel Maftei. Așa se face că atunci când, cu totul întâmplător, am aflat că primul automobil care a circulat pe străzile Iașului la 1900 era al doctorului Juvara, si cum chiar în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
care voia să le respingă: «Tu, ce ești frate minor, să nu râzi nicicând, fiindcă îți sunt mai potrivite lacrimile; fă ca viața ta să corespundă numelui tău. Minor ești cu numele: să fii la fel și în fapte; îndură truda cu bunătate iar răbdarea să-ți închine mândria minții. Într-adevăr, inima pedepsește micimea sufletului, răbdarea purifică dacă ceva e întinat. Dacă cineva te corectează, consideră-l protectorul tău; fiindcă el nu te urăște pe tine, ci răul pe care
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lăudabil la Curia Romană în favoarea prelaților englezi, împreună cu fratele Petru de Tewkesbury, pe atunci guardian de Londra, și cu alți frați predicatori, s-a îmbolnăvit de dizenterie la Oxford. Se spune că asta a fost cauzată de frigul îndurat, de truda depusă pentru a restabili pacea între rege și guvernatorul Țării Galilor, precum și de călătoriile sale prin Anglia. După ce s-a vindecat de dizenterie prin intermediul medicamentelor, a fost lovit de o colită intestinală și de o durere atât de chinuitoare la o
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
o mare cruzime, mai ales că aceștia sunt mai folositori Bisericii decât ei, care primesc rente și nu fac ceea ce ar trebui pentru acele venituri... Și nici măcar nu vor ca să trăim din acele pomeni pe care le adunăm cu atâta trudă și rușine. Cu toate acestea, sunt mulți în Ordinul Fraților Minori și în cel al Predicatorilor care, dacă ar fi în rândul clerului diecezan, ar putea foarte bine să aibă acele venituri pe care le au ei și chiar mult
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
constelații, imaginea unei preafrumoase regine. Și dacă o rupeai în o sută de părți, acea imagine rămânea intactă în toate cele o sută de părți (p. 297). Ne-a povestit că ajunsese la cel mai mare han al tătarilor după truda unei călătorii interminabile, printre nenumărate pericole, suferind de foame, frig și căldură; că tătarii se numeau într-adevăr tătari, mâncau carne de cal și beau lapte de iapă; că a văzut acolo, la ei, oameni din toate națiile, cu excepția a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
la a cărei viață lua parte Ovidiu, nu avea nici o credință religioasă, fiind deja prea raționalistă pentru a mai crede în miturile antice sau pentru a ceda misticismului popular sau vergilian; nu avea nici o credință filosofică, care presupune vigilență și trudă grea, ci trăia fără griji, bând cu o sete de nestins din cupa plăcerii". 68 A. ROSTAGNI, Storia della letteratura latina, UTET, 1952, vol. II, p. 180. 69 Heroides, 4, v. 129-132. 70 Cf. A. ROSTAGNI, Storia..., p. 184. 71
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
socialiste Nu-ți trebuie vers și Îndemn Căci Stalin trăiește În Legea cea Mare Stalin trăiește În tot ce e viață Stalin trăiește În tot ce e luptă Stalin trăiește În orice speranță În victorii crescute din vis și din trudă». (Suzana DELCIU. - Cântec despre Stalin) Poezia realismului socialist În formă populară a dat opere de valoare În ultimii ani, semnate de Mihai Beniuc, Maria Banuș, Vlaicu Bârna, Dimitrie Corbea, Nina Cassian, Dan Deșliu și alții. De pildă versurile acestea, În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
24. Sergiu Fărcășan. - O carte a construcției socialiste. Romanul „Drum fără pulbere” de Petru Dumitriu. În: Scânteia, nr. 2197, 17 nov. Petru Dumitriu. - Întâlnire cu eroii. În: Contemporanul, nr. 261 (30) 27 iul. Silvian Iosifescu. - O pagină din viața de trudă și revoltă a iobagilor (C.Ignătescu:„Moșia oamenilor slobozi”). În: Contemporanul, nr. 236 (15) 13 apr. - Dumitru Drumaru. - Despre oglindirea adevărului istoric În roman.( C. Ignătescu: „Moșia oamenilor slobozi”). În: Almanahul literar, nr. 6-7 (19-20), iun.-iul. Mihai Gafița. - Ce
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fost semnalate balene; dar, de îndată ce vasul porni în direcția lor, ele făcură cale întoarsă, fugind precipitat și în neorînduială, ca bărcile Cleopatrei la Actium. Totuși, ambarcațiunile noastre, în frunte cu cea a lui Stubb, le urmăriră mai departe. Cu mare trudă, Tashtego izbuti în cele din urmă să-și înfigă un harpon; dar balena atinsă continuă să fugă, cu o viteză sporită, în linie orizontală, în loc să plonjeze. O asemenea presiune neîntreruptă asupra fierului înfipt, sfîrșește inevitabil prin eliminarea lui. Trebuia neapărat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
domnule, cine-i lordul-gardian? Ă Ducele. Ă Păi, ce legătură are ducele cu capturarea ăstui pește? Ă Totuși, e al lui. Ă Ne-am dat multă osteneală, am înfruntat multe primejdii, ba am făcut și oarecare cheltuieli - iar acum, toată truda noastră să fie în folosul ducelui, numai al lui? Noi nu ne alegem cu nimic de pe urma ostenelii noastre, decît cu bășicile din palme? Ă Peștele-i al lui. Ă E, oare, ducele atît de sărac încît să fia nevoit a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
strigătului: „Uite-i jetul!“ Și atunci se reped ca să se lupte cu o altă balenă și ritualul se repetă. Bine, prieteni, dar asta înseamnă moarte de om! Și totuși, așa e viața. Căci abia am extras noi, muritorii, cu multă trudă, puținul, dar prețiosul ulei din trupul mătăhălos al acestei lumi, abia ne-am curățat, cu răbdare, de pete și abia ne-am deprins să trăim în tabernacolele curate ale sufletului - abia ne-am purificat astfel, că auzim iarăși strigătul: „Uite
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
viseze mai tîrziu; și ea și copiii ar fi trăit într-o îndestulare, capabilă să îndepărteze grijile. Dar Moartea l-a doborît nu pe el, ci pe un frate mai mare, un om vrednic, de a cărui zilnică și voioasă trudă atîrna soarta unei alte familii - lăsîndu-l pe bătrînul fierar, mai mult decît nefolositor acum, să-și aștepte sorocul, pînă ce hidosul putregai al vieții îl va face să fie mai ușor de secerat. La ce bun să povestim totul? Loviturile
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
spirit - când faci etiologia operei de artă: atunci faci critică științifică, cât poate fi "științifică" critica literară, adică întru cât i se pot aplica ei metodele științelor exacte ale naturii. Dar nu se analizează decât realitatea, numai ea merită această trudă și onoare. Iar literatura de până la Eminescu, afară de oarecare mici excepții, nefiind zugrăvirea serioasă a vieții, nu comportă o adevărată critică literară. Când au venit Eminescu și Caragiale, atunci și dl Maiorescu și-a schimbat rolul, a trecut la a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Legendarele fapte vitejești, pe care oamenii sovietici le-au săvârșit în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, au arătat lumii întregi că omul sovietic vede rostul vieții lui în slujirea patriei, în apărarea orânduirii socialiste pe care a construit-o cu trudă, că pentru el nici un sacrificiu nu este prea mare când este vorba de apărarea intereselor patriei sale. Omul sovietic înțelege că soarta lui personală, creșterea permanentă a nivelului său de trai material și cultural, sunt condiționate de dezvoltarea și înflorirea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
tianu, chiar ? i �n vocea lui, care cerea autoritar respect ? i era obi? nuit? (de genera? îi) s? i se r? spund? prin supunere. Br? tianu nu prea avea con? tiin?? social? , consider�nd c? are prin na? tere dreptul asupra trudei, sudorii ? i chiar a vie? îi ?? rănilor. ?i, aidoma despo? ilor orientali, punea pe acela? i plan interesele lui personale ? i pe cele ale Rom�niei. Pentru un om că el, lucrul acesta nu era contradictoriu, ci complementar. I?a f? cut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]