5,157 matches
-
serii joacă În istorie același rol organizator pe care legile Îl reprezintă În științele repețirii. Dacă este adevărat că istoria Înlănțuiește adeseori faptele particulare și că tot atât de des și cauzele care lucrează asupra dezvoltării sunt de natură individuală, nu trebuie uitat, cum bagă de seamă și dl Monod, că „acest individual nu este interesat decât cu condiția de a fi legat cu mișcarea obștească a societății și cu elementele constitutive ale evoluției omenești” (p. 345). Noi Însă am dovedit că nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
obstacole greu de depășit. Pulsiunile, aparent dezordonate, ale unui univers structurat fastuos sub aspect metaforic fac să vibreze semnificațiile sentimentului de libertate, ca spațiu dobândit cu trudă: „În crepuscul/trenul tuturor negațiilor gonea/ cu o viteză nebună/ într-o stație uitată/ în altă vârstă/ cu plase de pietre în mâini/ urci în vagonul înțesat/ cu gândurile tale albastre/ vuind precum furtunoasele oceane”. SCRIERI: Nesomnul metaforei, postfață Gheorghe A. M. Ciobanu, Piatra Neamț, 1999; Preludiu pentru tăceri - Prelude for Silence, ed. bilingvă, tr. Roxana
PAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288624_a_289953]
-
despre viață și societate. Dacă „ciclurile” sunt predominant filosofice, partea ultimă poartă către un spațiu privilegiat la N., „partea noastră de cer”, a românilor din comunitatea, comunicarea și cuminecarea cotidiană și seculară. Aici se glosează împrejurul unor cuvinte ori expresii uitate, de regulă, cu seninătate și condamnabilă nepăsare: Mă paște gândul!, A da drumul, Se cade, nu se cade, Minte și smintire, Nebun și netot, Ba nu, Discurs despre Nefârtate, Împelițatul, Hotărăște-mă, pune-mi hotare, Individul care nu e ins
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
în cea numită Cadrilater, care înmănunchează un șir de poeme cu parfum oriental, indicibil: „Merg pe drum de țară, printre lanuri coapte,/ carul cu turcoaice peste snopi culcate,/ turcul mână caii, picotind în noapte,/ ele tot cu gândul către lumi uitate...// Hai, Ahmed, gonește carul cu cadâne -/ noaptea este scoasă din seraiuri parcă,/ să vezi haremuri, să dormi până mâine!.../ Ce Șeherezade tihna îți încearcă?” (Crochiu dobrogean). În imagini opulente, pline de culoare, este „pictată” o lume „exotică”, aceea a amestecului
PANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
Tudor Pamfile (1883-1921). Bibliografie, Galați, 1970; I. Vlăduțiu, Etnografia românească, București, 1973, 80-81; Bârlea, Ist. folc., 404-408; Romulus Vulcănescu, Gheorghe Vrabie, Etnologia. Folcloristica, București, 1975, 37-38; Traian Herseni, Forme străvechi de cultură poporană, Cluj-Napoca, 1977, 62-63; Virgiliu Florea, Un folclorist uitat, TR, 1997, 3-4; Datcu, Dicț. etnolog., II, 133-136; Dumitru V. Marin, Tudor Pamfile și revista „Ion Creangă”, introd. Nicolae Constantinescu, Vaslui, 1998; Dicț. scriit. rom., III, 566-569. I.D.
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
călătorului”, al cărturarului preocupat de folclor, al profesorului și al cercetătorului lui Eminescu - și câteva portrete, dintre care se remarcă acelea ale lui Constantin Hurmuzachi, Ion Grămadă, Lascar Luția, Claudiu Isopescu, Mircea Streinul, precum și scurte incursiuni în existența unor periodice uitate, cum ar fi „Deșteptarea”, „Spectatorul”, „Britanica”, toate având drept liant voința asiduă a cercetătorului de a configura specificul cultural al Bucovinei, prin necesare restituiri și valorizări ale spiritualității acestei provincii românești cu un destin istoric particular. Cartea Marginalii junimiste (2003
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
scriitori români, cu precădere poezie. În sumar este inclusă proză semnată de I. Merișescu, Ilie Gh. Crișan, Ursanu Zeletin, alături de câteva articole, apărute sub genericul„Poeții noștri”: I. Merișescu, Octavian Goga, V. R. Stoica, Mihail Eminescu, Radu D. Rosetti, Un uitat: Haralamb G. Lecca. Publicația mai cuprinde un „Caleidoscop literar”, cu scurte prezentări ale materialelor literare apărute în alte reviste, cugetări, anecdote, poșta redacției, anunțuri. Mai pot fi consemnate însemnări diverse de Nicolae Graur, N. Carpen, M. Suciu-Sibianul, V. Modorcea-Ossian. T.H.
PAUNASUL CODRILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288728_a_290057]
-
București, 1896; Versuri, proză, scrisori, pref. G. Diamandi, București, 1911; Versuri, îngr. și postfață N. Ionescu-Lazu, București, 1946; Versuri, proză, scrisori, îngr. Andrei Rusu, pref. I. Vitner, București, 1955. Repere bibliografice: Botez, Scrieri, 47-50; Chendi, Schițe, 105-108; G. Dumitrescu, Figuri uitate. Ion Păun-Pincio, VRA, 1935, 408; Barbu Lăzăreanu, Ioan Păun-Pincio, București, 1948; Ist.lit., III, 576-578; Dicț. lit. 1900, 669; Dicț. scriit. rom., III, 660-662. F.F.
PAUN-PINCIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288726_a_290055]
-
Sauter Lauman, Béranger, Louise Ackermann, C. Hugues, N.A. Nekrasov], în Versuri, Iași, 1883. Repere bibliografice: Nicolae Petrașcu, Figuri literare contimpurane, București, 1893, 167-191; Iorga, Pagini, I, 237-240; Călinescu, Ist. lit (1941), 483-484, Ist. lit. (1982), 548-549; Al. Nora, Un om uitat: Const. Mille, București, 1945; Bratu-Dumitrescu, Contemporanul, passim; Ist. lit., III, 571-574; Tiberiu Avramescu, Constantin Mille. Tinerețea unui socialist, București, 1973; Z. Ornea, Curentul cultural de la „Contemporanul”, București, 1977, passim; Dicț. lit. 1900, 573-575; Tiberiu Avramescu, „Adevărul”. Mișcarea democratică și socialistă
MILLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288143_a_289472]
-
poetului N. Milcu, DEP, 1933, 1803; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), III, 316-317; Metzulescu, Literile, I, 100-103; Traian Mihăilescu, Amintindu-ne de Nicolae Milcu, „Prepoem”, 1940, 12; Călinescu, Ist. lit. (1941), 845, Ist. lit. (1982), 940; C.D. Papastate, Un poet uitat: N. Milcu, R, 1945, ianuarie-decembrie; Tiberiu Iliescu, La cocoșul spânzurat, București, 1968, 134-136; I. Valerian, Chipuri din viața literară, București, 1970, 117-118; Eugen Constant, Evocări, postfață Darie Novăceanu, Craiova, 1980, 92-95; Sina Leonte, Poezia lui Nicolae Milcu, Craiova, 1973; Stelian
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
unui mare aromân: Victor Eftimiu, „Curierul românesc”, 2001, 2; H. Zalis, Două contribuții de istorie literară, CNT, 2002, 17; Cornelia Ștefănescu, Nuvelele lui Ioan Slavici, RL, 2002, 23; Cornelia Ștefănescu, Între verb și imagine, RL, 2002, 26; Dan Mănucă, Datorii uitate, CL, 2002, 7; Constantin Cubleșan, Un scriitor prolific, aproape uitat, „Discobolul” (Alba Iulia), 2002, 52-54; [Nicolae Prelipceanu], Monografie Jean Bart, RMB, 2002, 3735; Florentin Popescu, Condiția monografiei, CNT, 2002, 39; Mariana Ionescu, „Victor Eftimiu”, „Universul cărții”, 2003, 1-2; Florin Mihăilescu
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
Starea reprezentativă a personajelor este așteptarea, căutarea unei revelații. În schița O fereastră, eroul, un bătrân, așteaptă ceva: el însuși a uitat ce așteaptă, lumea l-a uitat la rândul ei, iar „evenimentul” se desfășoară într-o zi de sărbătoare uitată. Amintirile, imaginile trecutului își pierd contururile și odată cu ele identitatea eroului se estompează, gândurile alunecând spre ideea morții. Tot o criză de percepție a realului aduce subiectul din Ciudata navă a lui Einstein: eroul trăiește drama de „a nu avea
MOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288199_a_289528]
-
stagnarea. A murit Dinu Păturică, dar au venit Cațavencu, Tănase Scatiu, craii de Curte Veche, iar apoi eroii „muncii socialiste”. Astăzi, după un veac și jumătate, s-a schimbat măcar neînduplecata lege a presei, de care se temea pe nedrept uitatul Nicolae Filimon... Trei secole de ortodoxie otomanizată și cincizeci de ani sub comuniști au generat în Biserica noastră criza profetismului și mirajul stagnării sub umbrela „mistică” a atemporalității 1. La rădăcina acestei maladii se află dezangajarea civică a credinței în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Bisericii noastre. Corupția morală și financiară au înflorit. Minciuna a persistat. În ceasul al unsprezecelea suntem, poate, datori cu un munte de tăcere și un veac de singurătate. Capitolul IItc "Capitolul II" Eseuri critice tc "Eseuri critice " Predania uitatătc "Predania uitată" Stați neclintiți și țineți predaniile pe care le-ați învățat. II Tesaloniceni 2, 15 Momentul oportuntc "Momentul oportun" Neașteptată pentru cei mai mulți cititori, apariția în ediție anastatică a dipticului Predania & Îndreptar ortodox, cu, de și despre Nae Ionescu la Editura Deisis
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
populare adorate în gruparea Gândirii. După șapte decenii de la șocul secularizării din perioada lui Cuza și cu doar un deceniu înainte ca erezia comunistă să paralizeze vocea publică a ortodoxiei (1947), apariția Predaniei marchează un moment de excelență pe nedrept uitată. Dacă Predania mai are astăzi cititori înseamnă că întemeietorii își caută, de dincolo de mormânt, ucenicii. Constituția hermeneutică a tradițieitc "Constituția hermeneutică a tradiției" Tradition is not the past, but the present understood genetically. Robert Taft Etica revoluționarătc "Etica revoluționară" Vocabulă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ubicuitatea, urmând o lege de mișcare de tip cancerigen într-un organism ce și-a pierdut imunitatea. Modernitatea nu mai e demult un simplu ambient; ea este o atmosferă care ne pătrunde toți porii, având legături secrete cu mișcările tectonice uitate ale culturii europene. La fel cum un stratigraf anticipează cutremurele, H.-R. Patapievici vorbește într-un ton profetic. Dacă Cerul văzut prin lentilă (1995) vedea viitorul nostru încă deschis dinăuntrul modernității spre modernitate, Omul recent (2001) propune o revizie integrală
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Joan Margarit Pau scrie Paralipomena Hispaniae, în timp ce în Polonia secolului al XV-lea Jan Dlugosz redactează Annales seu cronicae incliti regni Poloniae. Curiozitatea - elegant incriminată de Augustin - devine materia de combustie a erudiției pentru orice homo universalis respectabil. Nu trebuie uitate aici producțiile geografilor: Cosmographia universalis de Sebastian Münster (1544), Theatrum orbis terrarum (1570) de Abraham Ortelius, iar mai târziu Geographia generalis a olandezului Bernhardus Varenius (1650). După reforma protestantă care iscase interesul pentru originile creștinismului, cunoașterea istorică a devenit pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Vineri, vol. 2 (noiembrie 1998), nr. 11, p. 9. „Topologia Centrului și avatarurile scriiturii” reia și modifică textul publicat cu titlul „Excentrare și eseul postmodern, sau despre (f)alimentul egolatriei filozofice”, Echinox, vol. 21 (2000), nr. 1-3, pp. 20-21. „Predania uitată”, Renașterea, vol. 12 (2001), nr. 7-8, p. 6. „Puterea credinței și arta speranței. Vocația teologiei politice în mileniul trei”, Dilema, nr. 449 (7-13 octombrie 2001), p. 13; Dilema, nr. 450 (14-20 octombrie 2001), p. 14. „Scriptura își dă Cuvântul”, Revista
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
96 Despărțirea apelor: Biserica și Securitatea 99 Tabloul confuziei 99 Toamna smintelilor 100 Prologul căderii 101 Refuzul fatalității 103 Presiunea externă 104 Riscul ipocriziei 105 Păcatul turnătoriei 106 Mărturisirea publică 107 Epistola unui păstor 108 Capitolul II Eseuri critice Predania uitată 113 Momentul oportun 113 Critica din interior 115 Nunc pro tunc 116 Constituția hermeneutică a tradiției 118 Etica revoluționară 118 Tradiția gestantă 119 Tradiția amputată 120 Tradiția ca disertație 122 Utopie și kitsch 123 Necesitatea prejudecăților 125 Ergo 127 Cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
provocările istoriei, nu sunt simple ruminații bovarice. Ar fi trist și contraproductiv ca noi să rămânem la acestea din urmă, eventual încrâncenându-ne țanțoș în câte o poziție care în locurile ei de origine e vie: adică discutată, revizuită, respinsă, uitată, relansată și așa mai departe. Notetc "Note" 1. Pierre Manent, Istoria intelectuală a liberalismului. Zece lecții, traducere de Mona Antohi și Sorin Antohi, prefață de Sorin Antohi, Humanitas, București, 1992; vezi și ediția a II-a, 2003. Ediția originală a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
numeroase, dar extrem de subtile și erudite, rămân astăzi ceea ce trebuie să fie: o lectură pentru specialiști 9. The Closing of the American Mind, vehementa critică adusă învățământului superior american și culturii de stânga, pare astăzi, așa cum sugeram mai înainte, aproape uitată. Multe best-sellers au această soartă: nu devin, așa cum se spune în aceeași ordine de idei, long-sellers. Însuși sistemul de producție și de distribuire a cărții ca (orice altă) marfă, ajuns în Statele Unite la ultimele sale consecințe, cere continuu produse noi
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de antimodernisme iliberale romantice, unele saturate de diverse forme de utopism (catolicismul social francez, „socialismul utopic” etc.), altele de diverse forme de reacționarism (de la reacționarismul aristocratic al lui Joseph de Maistre la conservatorismul lui Burke, de la viziunea istoriozofică a astăzi uitatului Buckle, la organicismul lui Spencer, anumite aspecte din Comte, darwinismul social etc.). Ideea de Sittlichkeit în idealismul german, precum și (după cum a argumentat convingător Friedrich Jaeger în cartea amintită) re-situarea socială și istorică a individualității descătușate pe care a propus-o
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
au încetat să mai inspire America, intrată și ea în declin. Sarcina esențială a universității - „a menține întrebările permanente în centrul atenției” -, ca și, legat de aceasta, funcția ei supremă - „protejarea rațiunii de ea însăși” - au fost marginalizate, trădate, aproape uitate. Întregul proiect inițial al universității, consideră autorul, se află în criză, astfel încât instituțiile de învățământ superior nu mai sunt cu adevărat „nucleul democrației liberale, temeiul ei, depozitarul principiilor ei active și sursa continuă de cunoaștere și educație care menține în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
aproximativ o treime din lungimea lui totală, de la frunte în jos. Vă dați, cred, seama, din toate acestea, că fruntea unui cașalot e ca un zid orb și neînsuflețit, lipsit de orice organ sau apendice proeminent. Nu trebuie, de asemenea, uitat că doar la extremitatea mai joasă, arcuită spre interior, a frunții găsești ceea ce s-ar putea numi o rămășiță de os și că întreaga cutie craniană a acestei făpturi măsoară o lungime de circa douăzeci de picioare, pornind de la frunte
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și delfini, asemănători cu figurile grotești ce se pot vedea pe firmamentul zugrăvit de pictorii moderni. Bătrînul leviatan înota și el acolo, pe planisferul acela, cu veacuri și veacuri înainte ca Solomon să fie adus pe lume. Nu se cuvine uitată și o altă mărturie despre antichitatea balenei, despre realitatea ei osoasă de după Potop - mărturie bizară, adusă de venerabilul Johannes Leo, bătrînul călător de pe țărmurile Barbariei: „Nu departe de malul mării, se află un templu, ale cărui grinzi și cosoroabe sînt
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]