2,798 matches
-
orașul Sângeorgiu de Pădure Neamț Piatra-Neamț municipiul Piatra-Neamț Roman municipiul Roman Târgu-Neamț orașul Târgu-Neamț Bicaz orașul Bicaz Olt Slatina municipiul Slatina Caracal municipiul Caracal Corabia orașul Corabia Balș orașul Balș Scornicești orașul Scornicești Prahova Ploiești municipiul Ploiești Câmpina municipiul Câmpina Vălenii de Munte orașul Vălenii de Munte Mizil orașul Mizil Sinaia orașul Sinaia Urlați orașul Urlați Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare Carei municipiul Carei Negrești-Oaș orașul Negrești-Oaș Sălaj Zalău municipiul Zalău Șimleu Silvaniei orașul Șimleu Silvaniei Jibou orașul Jibou Sibiu Sibiu municipiul
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272063_a_273392]
-
Neamț Piatra-Neamț municipiul Piatra-Neamț Roman municipiul Roman Târgu-Neamț orașul Târgu-Neamț Bicaz orașul Bicaz Olt Slatina municipiul Slatina Caracal municipiul Caracal Corabia orașul Corabia Balș orașul Balș Scornicești orașul Scornicești Prahova Ploiești municipiul Ploiești Câmpina municipiul Câmpina Vălenii de Munte orașul Vălenii de Munte Mizil orașul Mizil Sinaia orașul Sinaia Urlați orașul Urlați Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare Carei municipiul Carei Negrești-Oaș orașul Negrești-Oaș Sălaj Zalău municipiul Zalău Șimleu Silvaniei orașul Șimleu Silvaniei Jibou orașul Jibou Sibiu Sibiu municipiul Sibiu Mediaș municipiul Mediaș
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272063_a_273392]
-
Creangă, Ion Luca Caragiale și Ioan Slavici. (numele său complet era Titu Liviu Maiorescu) s-a născut la Craiova, la 15 februarie 1840. Mama lui , n. Maria Popazu, este sora cărturarului episcop al Caransebeșului, Ioan Popazu. Familia Popazu era de la Vălenii de Munte și, se pare, de origine aromână. Tatăl său, Ioan Maiorescu, fiu de țăran transilvănean din Bucerdea Grânoasă, se numea de fapt "Trifu", dar își luase numele de "Maiorescu" pentru a sublinia înrudirea cu Petru Maior. Teolog prin formație
Titu Maiorescu () [Corola-website/Science/297354_a_298683]
-
este completată de: Maria Cretu - scenografie, Golem Studio - visuals, Andreea Duță - coregrafie, Vlad Ioachimescu - sound design, Alexandru Berceanu -regie, Fatih Genckal - artist asociat. Proiectul va produce la Istanbul la teatrul İkincikat spectacolul „Privind prin Piele” / „Ten Rengi”, în regia Andreei Vălean.
Privind prin piele la Replika () [Corola-website/Science/296131_a_297460]
-
un ajutor din partea Fundațiunei Universitare "Carol I" pentru pregătirea tezei de doctorat (privitoare la filosofia lui Kant). În 1924, 29 iunie — 6 iulie, publică art. "Cum se pregătește revoluția", în "Ideea Europeană" (semnătura: Niculae Ivașcu). În cadrul Cursurilor de vară de la Vălenii de Munte (15 iunie - 15 august) ține prelegerea "Contribuția latină în filosofie", iar în noiembrie deschide cursul de Istorie a logicii (până în februarie 1925). În anul universitar 1924-1925 propune ca temă de seminar crearea unui dicționar filosofic românesc (încercare de
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
de 400 de milioane de tone de ghips, nisip pentru sticlă, tripol, diatomite etc. și 1.500 de milioane de metri cubi de calcar, piatră brută, prundiș, argilă etc. În sudul țării au fost identificate rezerve modeste de hidrocarburi: petrol (Văleni, Cahul), gaz natural (Victorovca, Cantemir) și cărbune brun (Etulia, Găgăuzia). Potrivit estimărilor efectuate conform datelor din perioada sovietică rezerve de petrol sunt de circa 2,1 milioane de tone și de gaze naturale - 960 de milioane m. Totodată, se prognoza
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Istoria României", în zece volume. A predat la Universitatea din București, la cea din Paris și la alte instituții de învățământ academice și a fondat Congresul Internațional de Studii Bizantine și Institutul de Studii Sud-Est Europene (ISSEE). A transformat orașul Vălenii de Munte într-un centru academic și cultural. În paralel cu contribuțiile sale științifice, a fost un activist de centru-dreapta, ale cărui orientări politice au inclus elemente ale conservatorismului, naționalismului și agrarianismului. Deși în ultima parte a liceului a intrat
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
închiriind o casă în cartierul bucureștean Gara de Nord (Buzești). După ce și-a manifestat dorința de a deveni profesor al Universității din Iași, dar nu a reușit, a decis, în 1908, să se mute din centrele urbane la o vilă din orașul Vălenii de Munte (situat în zona deluroasă a Județului Prahova). În ciuda acuzații de agitator atribuită de Sturdza, a primit sprijin de la Ministrul Educației Spiru Haret. Odată stabilit, a fondat o școală de vară, propria editură, o tipografie și suplimentul literar al
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
a vieții, Iorga a devenit membru onorific al Societății Scriitorilor Români. A încercat să publice creațiile sale în "Sămănătorul" și "Neamul Românesc", dar a scris împotriva sistemului lor de taxe. Odată eliberată de restricțiile guvernamentale în 1909, școala sa din Văleni a fost transformată într-un centru studențesc, autofinanțat din vânzarea de cărți poștale. Succesul său a creat panică în Austrio-Ungaria: ziarul "Budapesti Hírlap" a descris școala lui Iorga ca fiind un instrument pentru a radicaliza românii din Transilvania. A încercat
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
din cercul privat de prieteni al tânărului Rege, Ferdinand I, pe care îl găsea bine intenționat, dar lipsit de voință. Iorga este uneori creditat ca tutore al Prințului Carol (viitorul Rege Carol al II-lea), care frecventa cursurile școlii din Vălenii. În polemica sa cu Vasile Sion din octombrie 1915, un fizician germanofil, Iorga și-a justificat suspiciunile avute despre Germanii din România și i-a felicitat pe românii care plecau din armata austriacă. Antantiștii care doreau Transilvania înapoi s-au
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
a nu da nimănui ca robi rodul ostenelilor noastre." Totuși, campania românească a fost un eșec, forțând Armata Română și întreaga administrație să evacueze zonele din sud, inclusiv Bucureștiul, pentru a se adăposti de ocupația germană. Casa lui Iorga din Vălenii de Munte s-a numărat printre proprietățile lăsate în urmă și ocupate de inamici, și, conform lui Iorga, a fost vandalizată de Armata Germană. Încă membru al Parlamentului, Iorga s-a alăturat autorităților în capitala provizorie Iași, dar s-a
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
au luat parte cei mai importanți experți în domeniu. A mai predat la Institutul italian Ramiro Ortiz din București. Tot atunci, Iorga a fost numit profesor emerit de Universitatea din Paris, primind onoarea de a găzdui studenți străini la școala Vălenii de Munte, și a publicat un număr de lucrări științifice și eseuri, ca: "Brève histoire des croissades" („O scurtă istorie a cruciadelor”), "Cărți reprezentative din viața omenirii", "România pitorească" și un volum adresat comunității româno-americane. În 1925, când a fost
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
a mărit averea, construind vile în două orașe turistice: în Sinaia (arhitect: Toma T. Socolescu) și, mai târziu, Mangalia. Mai controversată a fost decizia sa de a folosi fonduri în exces de la Congresul Internațional pentru a-și îmbunătăți tipografia din Văleni. Iorga a fost din nou în străinătate în 1926 și 1927, ținând discursuri pe mai multe teme la reuniuni din Franța, Anglia, Italia, Elveția, Danemarca, Spania, Suedia și Regatul Iugoslaviei, multe dintre lucrările sale fiind traduse în franceză, engleză, germană
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
cererea lui Carol al II-lea, care s-a întors din exil pentru a-și înlocui fiul, Mihai I. Relațiile sale cu monarhul autoritarist s-au îmbunătățit simțitor în timpul vizitelor pe care cel din urmă le făcea la vila din Vălenii de Munte în iulie 1930. Un istoric contemporan, Hugh Seton-Watson (fiul lui R.W. Seton-Watson), a confirmat prin documente că politica agrară de confiscare pe care o ducea Carol al II-lea era în beneficiul propriu, notând: „Vanitatea imensă a
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
nicadorii l-au asasinat pe premierul național-liberal Ion G. Duca. În timpul anchetelor desfășurate în rândul legionarilor, Iorga a intervenit pentru eliberarea filozofului fascist Nae Ionescu, și l-a invitat pe poetul legionar Radu Gyr pentru a ține o cuvântare la Văleni. În același timp critica moderniștii în "Istoria literaturii românești contemporane" și poezia lui Arghezi în presă. Tot în 1934, Iorga a publicat o carte în care relata punctul său de vedere despre România în perioada la începutul perioadei moderne—"Byzance
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
fost onorat de inaugurarea Muzeului Bucureștean de Istorie a Lumii de către Carol al II-lea, dat în grija ISSEE-ului. Amenințările cu moartea primite de la Garda de Fier l-au făcut să se retragă de la Universitate. S-a retras în Vălenii de Munte, dar a rămas activ pe scena academică, ținând un discurs despre „dezvoltarea spiritului uman” la Institutul Mondial de Istorie, și devenind membru corespondent al Academiei de Istorie din Chile. L-a avut ca discipol pe Eugen Wolbe, care
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
la viața politică. Iorga a luat parte la Congresul Ligii Culturale din Iași, unde a cerut public scoaterea în afara legii a Gărzii de Fier, pe motiv că servea intereselor naziste, și a mai ținut discursuri despre pericolul de război la Vălenii de Munte și conferințe radiofonice. A continuat lupta contra modernismului cu discipolul N. Georgescu-Cocoș la "Neamul Românesc", trimițând la Academie și un raport special despre „pornografia” moderniștilor (vezi Pulă (revistă)). În 1938 s-a alăturat guvernului lui Miron Cristea. Din
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
naționale"; în 1939 "Istoria Bucureștilor", "Discursuri parlamentare", "Istoria universală văzută prin literatură", "Naționaliști și frontiere", "Stări sufletești și războaie", "Toate poeziile lui N. Iorga" și două volume intitulate "Memorii". Tot în 1938, Iorga a inaugurat teatrul în aer liber din Vălenii de Munte cu una din creațiile sale dramatice, "Răzbunarea pământului". A publicat 45 de titluri, incluzând o piesă despre Cristina a Suediei ("Regele Cristina") și un ciclu de poeme anti-război. Câteva dintre eseurile anglofile au fost incluse de Mihail Fărcășanu
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
noastre a fost ideea culturală națională”. Văzut vinovat pentru uciderea lui Codreanu, a primit noi amenințări de la Garda de Fier, prin scrisori de ură, atacuri în presa mișcării legionare ("Buna Vestire" și "Porunca Vremii") și tirade de la sediul legionar din Văleni. S-a opus noului guvern susținându-și atașamentul față de regele care fusese obligat să abdice. Nicolae Iorga a fost obligat să părăsească domiciliile din București (unde deținea o casă nouă în cartierul Dorobanți) și din Vălenii de Munte din cauza cutremurului
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
de la sediul legionar din Văleni. S-a opus noului guvern susținându-și atașamentul față de regele care fusese obligat să abdice. Nicolae Iorga a fost obligat să părăsească domiciliile din București (unde deținea o casă nouă în cartierul Dorobanți) și din Vălenii de Munte din cauza cutremurului din noiembrie 1940. S-a mutat la vila sa din Sinaia, unde a terminat "Istoriologia umană". A fost ridicat de un grup de legionari, (cel mai cunoscut dintre aceștia și conducătorul grupului format din Ion Tucan
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
la numai 23 de ani, membru corespondent al Academiei Române. În 1894, la 24 de ani, obține prin concurs catedra de istorie la Universitatea din București. Din 1911 este membru activ al Academiei Române. Începând din 1908 ține cursuri de vară la Vălenii de Munte, județul Prahova. Dotat cu o memorie extraordinară, cunoștea istoria universală și în special pe cea română în cele mai mici detalii. Nu este cu putință să-ți alegi un domeniu din istoria românilor fără să constați că Nicolae
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
observându-se urme ale glaciațiunii mai ales în zona vf. Pietrosu dar și din aglomerate pe platourile vulcanice acoperite de pășuni alpine. De menționat este și vf. Scaunul (1381 m) a cărui contur poate fi admirat în întregime din depresiunea Vălenii de Mureș. Munții Gurghiului pe teritoriului județului se întind de la defileul Mureșului până la partea nordică a Munților Harghitei până la aliniamnetuyl descris de vârfurile Bătrâna, Crucii, Tătarea , Fâncelu și Saca. Masivul este brăzdat de mici defilee create în urma eroziunii de către râurile
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
andezit care mărginesc defileul au fost străpunse de tuneluri pentru a permite construirea căii ferate. Dealurile subcarpatice transilvănene sunt formele de relief care fac trecerea de la zona muntoasă la Podișul Transilvaniei. Regiunile deluroase și depresionare din județul Mureș sunt: Depresiunea Vălenii de Mureș , Culoarul intercolinar al Reghinului (Dealurile Teleacului), Depresiunea Sovata-Praid, Dealurile Bichiș, Depresiunea Dămieni-Chibed-Solocna, Culmea Trei Sate, Depresiunea Sângeorgiu de Pădure. Podișul Transilvaniei pe teritoriul județului este format din următoarele subunități: Podișul Târgu Mureș, Podișul Târnavelor, Podișul Jacodului, Podișul Vânătorilor
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
spre sud a dealului Seciu) sunt o zonă de extracție a petrolului. Principala cale de comunicație ce străbate orașul este șoseaua națională DN1A, care trece prin cartierul Scăeni și foarte puțin prin sud-vestul Boldeștiului, și leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte. Din DN1A, se ramifică la Boldești-Scăeni trei drumuri județene: DJ236 și DJ250 duc către Bucov, spre DN1B, unul prin parcul Constantin Stere și altul pe lângă satul Pleașa. Al treilea drum județean, DJ232, duce către Plopu prin localitatea Seciu
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
ale [[Brașov]]ului, care țineau evidența târgoveților din [[Țara Românească]], veniți pentru tranzacții comerciale cu negustorii brașoveni, menționează pe un anume Stan din Urlați, printre comercianții din alte localități prahovene: [[Gherghița]], [[Târgșor]], [[Breaza]], [[Slănic]], [[Comarnic]], [[Filipeștii de Pădure, Prahova|Filipești]], [[Văleni]] . În Urlați a început să se învețe carte abia din [[1860]], se știe din nizamul (regulamentul) lui [[Ioan Gheorghe Caradja]], emis la [[1 decembrie]] [[1817]] că pentru școala din localitate era prevăzut "un dascăl de rumânește" (ȘP, 20). Nizamul prevedea
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]