3,016 matches
-
Cele două icoane împărătești au dimensiunile aproximativ egale și au fost așezate (perioadă 1740 - 1982 )în zona centrală a Iconostasului bisericii din Aruncuta. În prezent, datorită valorii lor deosebite, cele două icoane de lemn se află în custodie la Arhipescopia Vadului, Feleacului și Clujului . Între preoții importanți din Aruncuta trebuie menționat Iosif Gherman, preot în Aruncuta, perioada 1835-1867, fiind totodată întemeietorul școlii confesionale din sat, alături de învățătorul George Român din Aruncuta, respectiv Teodor Giurgiu, preot în perioada 1867-1910 și fiul său
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
este nevoit să facă față unei puternice ofensive otomane. Nevoia disperată de ajutor din partea aliaților săi este evidentă din numărul și conținutul scrisorilor trimise brașovenilor. Într-o scrisoare spune „[...] Așa să știți că turcii au năpădit la Dunăre prin toate vadurile și vin împotriva țării să prade și să jefuiască; și grăbiți-vă cât mai iute, ziua și noaptea, să-mi veniți în ajutor; căci dacă nouă ne va fi rău, vouă are să va fie și mai rău, și cât puteți
Alexandru I Aldea () [Corola-website/Science/298662_a_299991]
-
venind dinspre hotarul ei de sus, dinspre Lehia, curge spre miazăzi și se varsă în Dunăre prin două guri. E un râu lat și adânc, însă, fiind înconjurat din toate părțile de păduri și munți, iar pe alocuri împiedicat de vaduri, până acum nu s-a putut deschide pretutindeni o cale pentru corăbii"" . În negocierile de pace de după războiul ruso-turc (1806-1812), desfășurate la Giurgiu la începutul lui noiembrie 1811, delegații ruși trimiși de generalul Mihail Kutuzov au cerut Porții Otomane cesiunea
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
sute de ani, Dimitrie Cantemir exprimându-și în "Descrierea Moldovei" (1714-1716) amărăciunea pentru negăsirea unei soluții în acest sens. ""E un râu lat și adânc, însă, fiind înconjurat din toate părțile de păduri și munți, iar pe alocuri împiedicat de vaduri, până acum nu s-a putut deschide pretutindeni o cale pentru corăbii"" . În râul Siret au fost identificate 52 de specii de pești: Printre cei care au cântat Șiretul în opere literare se află poetul Vasile Alecsandri (1821-1890). Locuind în
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
de-a doua parte a secolului al XVII-lea, urcă în spinarea unui țăran cu numele de Vâlcu Bârlădeanu care-l traversează apă Șiretului, udându-se până la brâu. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Zimțuit și tulbure, Șiretul fugea pe pietrișul vadului, murmurând ușor în singurătate și-n pustie. Vântul scutură asupră-i foiți galbene”".
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
regelui Matei Corvin al Ungariei, dar luată înapoi de Ștefan cel Mare, nepot al lui Alexandru cel Bun și văr al lui Vlad Țepeș din Muntenia. Sub domnia lui Ștefan, Moldova a ajuns la întinderea și puterea ei maximă, stăpânind vadurile Nistrului (îndeosebi Dubăsarii) și având în Marea Neagră, până în 1484, o flotă de corăbii mulțumită căreia făcea comerț cu Constantinopolul devenit Istanbul și ținea legătura cu principatul Crimeean, țara soției sale Maria de Mangop. În 1792, prin Tratatul de la Iași, Imperiul
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
Institutului Teologic din Sibiu, pe care l-a absolvit în doi ani ca urmare a aprobării susținerii examenelor anticipat datorită faptului că mai deținea o altă licență. În august 1978 a fost hirotonit preot de către arhiepiscopul Teofil Herineanu al Episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Din anul 1978 a fost preot în Turda, unde a amenajat o capelă, organizată anterior într-o casă, dându-i forma și aspectul de adevărată biserică. A inițiat un program sistematic de cateheze pentru tineri și adulți
Andrei Andreicuț () [Corola-website/Science/299365_a_300694]
-
Între anii 1996-2008 a fost decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia. În ședinta din 18 martie 2011 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a fost ales în funcția de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului și mitropolit al Mitropoliei Clujului. Instalarea sa în funcție a avut loc în data de 25 martie 2011 în prezența unui sobor de ierarhi ai BOR și a unui numeros public din aparatul de stat. În anul
Andrei Andreicuț () [Corola-website/Science/299365_a_300694]
-
cele mai glorioase ale domniei acestui voievod. Întâmpină armata invadatoare a lui Alexandru Vodă al Munteniei, care susținută și de un contingent otoman îl aducea pe Petru Șchiopul domn în Moldova, învingând-o într-o acțiune fulgerătoare lângă Jiliște, la vadul Râmna (Râmnicu Sărat). Pune la Târgoviște domn pe un credincios de-al său, Vintilă, îndreaptându-se apoi spre Brăila, unde se refugiase Petru Șchiopul. Aici se dă o bătălie în care Ioan Vodă învinge, după care se îndreaptă spre Bugeac pentru
Ioan Vodă cel Viteaz () [Corola-website/Science/298812_a_300141]
-
dr. Iuliu Hossu al Episcopiei de Cluj-Gherla a încredințat icoana și așezământul monahal spre îngrijire călugărilor din Ordinul Sfântul Vasile cel Mare (bazilieni). Aceștia au încadrat-o în iconostasul din lemn de tei al bisericii mănăstirii. Oficiosul Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, săptămânalul "Renașterea", nega în anul 1938 faptul că la Nicula, în mănăstirea "uniaților" (expresia peiorativă la adresa greco-catolicilor), s-ar afla icoana Maicii Domnului care a lăcrimat în 1699. Concluzia articolului intitulat " Baza pelerinajului de la Nicula" era aceea
Mănăstirea Nicula () [Corola-website/Science/298835_a_300164]
-
a numelui german. Numele în alte limbi, folosite la ocazii speciale, includ: "Slupskas" în lituaniană și "Slupska" în letonă. Słupsk s-a dezvoltat din câteva așezări amplasate în jurul drumului comercial din epoca de bronz, pe malurile râului Słupia, în apropierea vadului unic din regiune. Aceste condiții au reușit construirea cetății slave ("gród") pe insula la mijlocul râului. Înconjurată de smârcuri și mlaștini, cetate era perfect situată din punct de vedere strategic. Adițional, datorită cercetărilor arheologice se știe că așezare fortificată s-a
Słupsk () [Corola-website/Science/297841_a_299170]
-
unui potop care a distrus jumătate din oraș, acesta a fost redenumit Puștusk ("Pół" sau "puł" este un prefix polonez pentru "jumătate"). Cu toate acestea, se presupune că orașul a primit denumirea de la un râu numit Pełta. Datorită unui vad pe râul situat în apropiere, localitatea a devenit un important centru comercial. În anul 1440 a fost fondată o academie care a fost considerată una din cele mai influente școli superioare din Polonia. La 1595 existau peste 600 de studenți
Pułtusk () [Corola-website/Science/297852_a_299181]
-
Oradea 2002 pentru vol. Artă românească, arta europeană. Centenar Virgil Vătășianu. · 2002: Cavaler al Ordinului Literelor și Artelor al Republicii Franceze · 2002: Decorat cu Ordinul Steaua României cu rang de Cavaler · 2003: Decorat cu Crucea Transilvana, Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului · 2004: Laureat al Premiului Virgil Vătășianu, al Fundației Virgil Vătășianu · 2005: Cetățean de onoare al Comunei Văd, jud. Cluj. · 2006: Diplomă de onoare a Universității 1 Decembrie 1918, Albă Iulia · 2007: Cetățean de onoare al Comunei Câlnic
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
din Transilvania, Editura Meridiane, Bucureᗰti, 1968. · Icoane din Maramureᗰ - Ikonen aus der Maramureᗰ, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975. · Pictură românească din Transilvania - Die rumänische Malerei în Siebenbürgen (sec. XIV-XVIII), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981. · Monumente istorice ᗰi de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului ᗰi Clujului, Editura Arhiepiscopiei, Cluj-Napoca, 1982 (coordonator ᗰi coautor). · Studii de istoria artei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982 (în colaborare). Dicᘰionar de pictură veche românească din Transilvania (sec. XIII-XVIII), Editura Academiei Române, Bucureᗰti, 1998. · Monumente istorice de pe Valea Arieᗰului. Itinerarii culturale
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
p.513-520 (în colaborare cu I. A. Pop). · Artă românească din Transilvania ᗰi legăturile sale cu Moldova din timpul lui ᗠtefan cel Mare, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXIV, 1981, p.171-195. · Pictură vechilor biserici din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului ᗰi Clujului, în Monumente istorice ᗰi de artă religioasă, Editura Arhiepiscopiei, Bucureᗰti, 1982, p.43-52. · Biserici de lemn din ᘠara Maramureᗰului, în Monumente istorice ᗰi de artă religioasă, Editura Arhiepiscopiei, Bucureᗰti, 1982, p. 99-130. · Vechi biserici româneᗰti din sec
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
8, 1984, p.793- 800. · Răᗰinari, un centru de pictură din secolul al XVIII-lea, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXVI, 1983-1984, p.377-391. Un valoros ansamblu de pictură ᗰi sculptură din secolul al XVIII-lea la Vadul Criᗰului, în Acta Musei Napocensis, XXI, 1984, p.361-372. · Documente privind vechi ctitorii româneᗰti din Transilvania, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXVII, 1985-1986, p.475-484. · Breaslă pictorilor români fondată la Gherla în 1777, în Acta Musei Napocensis
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Transylvanian Revew, VI, nr. 2, 1997, p.64-67. · Profil: Dr. Phil. Christoph Machat, în Transylvanian Review, VI, 1997, nr. 3, p. 38- 43. · Un portret necunoscut al lui Inochentie Micu de la Mănăstirea Râmeᘰ, în Ars Transsilvaniae, VII, 1997. · Sigiliul mănăstirii Vadului, în Buletinul Comisiei de heraldica, genealogie ᗰi sigilografie a Academiei Române, I-II, 1995-1996, Cluj-Napoca, 1998, p.131-134. · La peinture exterieure de la Transylvanie (XVIIIe siecle), în Transylvanian Review, VIII, 4, 1999, p.31-55. · Der Umgang mit dem Erbe - Bewahrung durch übereignung
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
etc.; locurile (așezări, munți, ape, alte particularități de relief): "Apșa, Bârsănescu, Basarabă, Bătrâna, Brusturi, Bucureasa, Copaci, Cuc, Dobric, Frumoasa, Frumușaua, Gușat, Laz(uri), Leordina, Lunca, Muncel Piatra, Pietriceaua, Poieni, Prislop, Răchitiș, Rotunda, Ruginoasa, Săcel, Săliște, Slatina, Slătioara, Spini, Stâna, Strâmba, Vad" etc. Nume de oameni și locuri tipice pentru tot arealul de răspândire a limbii române. Studiul este făcut la fața locului, implicând prezența nemijlocită a cercetătorului nu numai în teritoriu, ci și contactul cu oamenii locului. Alcătuirea lucrării are la
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
grad Universitar din Sibiu. Licențiat în teologie la Institutul Teologic Ortodox de grad Universitar din Sibiu (1992), a fost a fost stareț al Mănăstirii Rohia între anii 1988-1994. Începând cu data de 24 mai 1989 conducerea Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului l-a numit stareț al Mănăstirii Sfânta Ana Rohia. În anul 1990 a fost distins cu rangul de protosinghel, de către Preasfințitul Justinian Chira, episcopul Maramureșului și Sătmarului, iar în anul 1993 , cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii
Iustin Hodea () [Corola-website/Science/308642_a_309971]
-
(n. 30 decembrie 1948, Cluj) este un episcop român, episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. s-a născut la 30 decembrie 1948, în Cluj-Mănăștur, din părinții Constantin si Rozalia Flueraș, muncitori. A urmat școala generală în Mănăștur (1955-1962), școala profesională „16 Februarie" din Cluj
Vasile Flueraș () [Corola-website/Science/308649_a_309978]
-
episcopul Andrei Andreicuț. Ca monah a îndeplinit ascultarea de stareț la Mănăstirea Nicula, din 1 octombrie 1991 - februarie 1994. În februarie 1994 arhiepiscopul Bartolomeu Anania l-a numit eclesiarh al Catedralei Ortodoxe din Cluj și exarh al mănăstirilor din Episcopia Vadului, Feleacului și Clujului. A fost hirotesit apoi și în rangul de arhimandrit. În vara anului 1998 a fost numit episcop-vicar al Episcopiei Clujului și hirotonit intru arhiereu, la 15 august 1998, la Mănăstirea Nicula, de către patriarhul Teoctist și arhiepiscopul Bartolomeu
Vasile Flueraș () [Corola-website/Science/308649_a_309978]
-
Ionel Pop", (n. 2 iulie 1953, Băsești, Maramureș) este un teolog român, care îndeplinește din 2011 funcția de arhiepiscop al Alba-Iuliei, fiind membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. El a îndeplinit anterior funcția de episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, cu numele de "Bistrițeanul" (1990-2011). În data de 14 martie 2011 a fost desemnat de sinodul mitropolitan de la Cluj drept unul din cei doi candidați pentru funcția vacantă de mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului. În
Irineu Pop () [Corola-website/Science/308640_a_309969]
-
teologie”, cu calificativul “excepțional”. La scurt timp, în 30 octombrie 1990, în urma recomandării Arhiepiscopului Teofil Herineanu și la propunerea Sinodului Permanent al Mitropoliei Ardealului, Prea Cuviosul Arhimandrit Irineu Pop a fost numit de Sfântul Sinod al BOR episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. A primit titlul de ,Bistrițeanul” și a fost hirotonit și instalat în Catedrala Ortodoxă din Cluj, la 21 noiembrie 1990. De la hirotonirea întru arhiereu, prin sfinte slujbe, vizite canonice la parohii, scrieri alese și prelegeri elevate, prin
Irineu Pop () [Corola-website/Science/308640_a_309969]
-
(n. 14 martie 1879, Câineni, Vâlcea - d. 1969, București) a fost o pictoriță română cu o puternică influență în viața culturală din perioada interbelică. Cecilia Cuțescu se naște la Râul Vadului, în Comuna Câineni. Este adoptată de bunicii materni, de la care ia numele de familie Cuțescu. Rămâne însa foarte apropiată de părinți, Natalia și Ion Brăneanu, și de surorile sale, Fulvia - care moare în adolescență - și Ortansa - care devine o importantă
Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/308694_a_310023]
-
fiind prima femeie din Europa care a predat la o astfel de instituție. În iunie 2010, din inițiativa rectorului Academiei de Studii Economice din București, Gheorghe Roșca, și a primarului Ion Nicolae, din Câineni, a fost amplasată, în cătunul Râul Vadului, o placă de comemorare în cinstea reputatei pictorițe Cecilia Cuțescu-Storck.
Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/308694_a_310023]