13,019 matches
-
deosebită de TEZA sa (doctrina pe care o susține). Spre deosebire de cea de-a doua, prima nu avansează un răspuns, ci contribuie la punerea de întrebări: este mai curînd contemplativă decît asertorică. ¶Barthes 1974 [1987]; Beardsley 1958; Bremond 1985; Chatman 1983; van Dijk 1977; Daemmrich & Daemmrich 1986; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Falk 1967; N. Friedman 1975; Frye 1957 [1972]; Prince 1985; Rimmon-Kenan 1985; Wellek, Warren 1949 [1967]; Zholkovsky 1984. tempo [tempo]. Ritmicitatea VITEZEI narative. ELIPSA, REZUMATUL, SCENA, SEGMENTAREA și PAUZA sînt cele
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
inițială la una finală, care constituie contrariul sau contradictoriul acesteia (inversiunea sau negația sa). Dacă, pentru Todorov și Greimas, transformările sînt intratextuale și apar la același nivel structural, pentru unii naratologi îndeosebi cei ce au fost influențați de gramatica generativ-transformațională (van Dijk, Pavel, Prince etc.) transformările sînt intratextuale, dar leagă (de obicei) două nivele structurale diferite (STRUCTURA PROFUNDĂ sau de susținere a unei narațiuni și STRUCTURA DE SUPRAFAȚĂ). Mai exact, ele efectuează anumite schimbări (permutări de elemente, adăugiri, ștersături etc.) în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
evoluție istoricește determinată, cu fantasticul devenind rațional de pildă, sau cu eroicul devenind umoristic) sînt numite transformări. La fel, potrivit lui Lévi-Strauss, pentru care un mit constă din toate versiunile sale, se poate spune că aceste versiuni sînt legate de transformări. ¶Van Dijk 1980; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Greimas 1970 [1975], 1971, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Köngäs-Maranda & Maranda 1971; Lévi-Strauss 1963 [1978], 1965-71; Mandler, Johnson 1977; Pavel 1976, 1985; Prince 1973, 1982; Propp 1968 [1970], 1984 [1983]; Todorov 1978 [1980
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Focalization. "Poetics Today" 2: 202-10. . 1981b. Notes on Narrative Embedding. "Poetics Today" 2: 41-59. . 1983. The Narrating and the Focalizing: A Theory of the Agents in Narrative. "Style" 17: 234-69. . 1985. Narratology: Introduction to the Theory of Narrative. Trad. Christine van Boheemen. Toronto: University of Toronto Press. Bally, Charles. 1912. Le Style indirect libre en français moderne. "Germanisch-romanische Monatsschrift" 4: 549-56, 597-606. Banfield, Ann. 1982. Unspeakable Sentences: Narration and Representation in the Language of Fiction. Boston: Routledge and Kegan Paul. Barthes
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Toward a Multidisciplinary Science of Texts. Norwood, N. J.: Ablex. Benjamin, Walter, 1969. Illuminations. Trad. Harry Zohn. New York: Schocken Books. [Benjamin. 2000. Iluminări. Trad. Catrinel Pleșu. București: Univers.] Bentley, Phyllis. 1946. Some Observations on the Art of Narrative. London: Home & Van Thal. Benveniste, Emile. 1971. Problems in General Linguistics. Trad. Mary Elizabeth Meek. Coral Gables, Fla.: University of Miami Press. [Benveniste. 2000a. Probleme de lingvistică generală.I. Trad. L.M. Dumitru. București: Teora] . 1974. Problèmes de linguistique générale. II. Paris: Gallimard. [Benveniste
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Tubingen: Francke. Dällenbach, Lucien. 1977. Le Récit spéculaire. Paris: Seuil. Danto, Arthur C. 1965. Analytical Philosophy of History. Cambridge: Harvard University Press. Debray-Genette, Raymonde. 1980. La Pierre descriptive. "Poétique" 43:293-304. . 1982. Traversées de l'espace descriptif. "Poétique" 51:359-68. van Dijk, Teun A. 1972. Some Aspects of Text Grammars: A Study in Theoretical Linguistics and Poetics. The Hague: Mouton. . 1974-75. Action, Action Description, and Narrative. "Poetics" 5:287-338. . 1976a. Narrative Macro-Structures: Logical and Cognitive Foundations. PTL 1:547-68. . 1976b. Philosophy
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Opera literară. O introducere în știința literaturii, pp. 60-74. București: Univers.] Kerbrat-Orecchioni, Catherine. 1980. L'Enonciation: De la subjectivité dans le langage. Paris: Armand Colin. Kermode, Frank. 1967. The Sense of an Ending. New York: Oxford University Press. Kintsch, Walter, Teun A. van Dijk. 1975. Recalling and Summarizing Stories. "Language" 40:98-116. Kloepfer, Rolf. 1980. Dynamic Structures in Narrative Literature: The Dialogic Principle. "Poetics Today" 1:115-34. Köngäs-Maranda, Elli, Pierre Maranda. 1971. Structural Models in Folklore and Transformational Essays. The Hague: Mouton. Kristeva
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1983. Narrative Fiction: Contemporary Poetics. London: Methuen. . 1985. Qu'est-ce qu'un thème? "Poétique" 64:397-406. Rogers, B. G. 1965. Proust's Narrative Techniques. Geneva: Droz. Romberg, Bertil. 1962. Studies in the Narrative Technique of First-Person Novel. Lund: Almqvist & Wiksell. van Rossum-Guyon, Françoise. 1970. Point de vue ou perspective narrative. "Poétique" 4:476-97. Rousset, Jean. 1973. Narcisse romancier: Essai sur la première personne dans le roman. Paris: Corti. Rumelhart, David E. 1975. Notes on a Schema for Stories. In Daniel G.
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
să-și adâncească diviziunea. „Societatea slavă” din capitala Franței sporea prin apelurile ei confuzia, în vreme ce la 26 martie 1848 lua ființă, la Paris, o nouă organizație: „Comitetul emigrației poloneze”, care submina și partida aristocratică, și pe cea democrată, căutând în van le juste milieu. Generalul Aupick, noul ambasador al Franței la Constantinopol, numit și ca urmare a intervenției lui Adam Czartoryski, a primit din partea Hotelului Lambert o Notă asupra chestiunii orientale, redactată la 30 aprilie 1848, în care se revenea asupra
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Colecția STUDII EUROPENE 14 Coordonatorii colecției: RAMONA COMAN, ANA MARIA DOBRE Advisory Board: MAURICE CROISAT, Institutul de Studii Politice, Grenoble; FRANK DELMARTINO, Universitatea Catolică, Leuven; LAURENT VAN DEPOELE, Universitatea Catolică, Leuven; JEANMICHEL DE WAELE, Universitatea Liberă, Bruxelles; MICHAEL KEATING, Institutul European, Florența; EROL KULAHCI, Universitatea Liberă, Bruxelles; JOHN LOUGHLIN, Universitatea Cardiff; TANJA A. BÖRZEL, Institutul de Științe Politice, Universitatea Liberă, Berlin Vasile Pușcaș este profesor la Universitatea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
fie, oare, tot atîția dumnezei cîte religii ? LOGICA ENERGIEI ESTE O LOGICĂ CUANTICĂ? Odată cu constituirea definitivă a mecanicii cuantice, prin anii '30, fondatorii noii științe și-au pus cu acuitate problema unei noi logici, numită "cuantică". În 1936, Birkhoff și van Neumann prezintă o primă propunere a unei asemenea logici cuantice. De atunci, un număr important de lucrări (Mackey, Jauch, Piron etc.) a fost consacrat studiului unei formulări coeren-te a unei logici cuantice. Ambiția unei astfel de logici era de a
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și cea a lui Alfred Korzybski, care, în 1933, sub presiunea paradoxurilor mecanicii cuantice, a propus un sistem de gîndire non-aristotelic, cu o infinitate de valori 9 și care l-a avut drept emul pe celebrul scriitor de science-fiction Alfred Van Vogt, autorul volumului Lumea Â10, pe care Boris Vian l-a întîmpinat și l-a tradus cu entuziasm. Este interesant de semnalat că și Cioran punea la îndoială principiul de identitate. În convorbirea cu Lea Vergine, Cioran evocă scurta sa
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Basarab Nicolescu (dir.), Stéphane Lupasco. L'homme et l'oeuvre, Monaco, Rocher, "Transdisciplinarité", 1999. 8 Benjamin Fondane, op. cit., pp. 28, 29. 9 Alfred Korzybski, Science and Sanity, Lakeville, Connecticut, The International Non-Aristotelian Library Publishing Company, 1958 (1933). 10 A. E. van Vogt, Le monde des Â, Paris, J'ai lu, 1981. 11 Cioran, Entretiens, Paris, Gallimard, "Arcades", 1995, pp. 134-135. 12 Léon Chestov, Les révélations de la mort, Paris, Plon, 1958, p. 13. 13 Benjamin Fondane, op. cit., pp. 56, 43, 58. 14
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
publică lucrarea Le système de la nature / Sistemul naturii (sub preudonim: Mirabaud), în care atacă bazele creștinismului, și apăra materialismul și ateismul. ¶ Mor Thomas Chatterton la vîrsta de 17 ani; George Whitefield; Mark Akenside. ¶ Se nasc William Wordsworth; Friedrich Hölderlin; Ludwig van Beethoven. *1771 Parlamentul din Paris este exilat. ¶ Apare prima ediție în 3 volume a faimoasei Encyclopaedia Britannica. ¶ Șir William Jones descoperă relații de înrudire între limbile latină, greacă și sanscrita. Această descoperire va duce la reconstruirea limbii indo-europene (sau indo-germane
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
că activitățile omului au efect asupra climei Pămîntului. ¶ Botanistul Robert Brown descoperă cu ajutorul microscopului că particulele aflate în suspensie pe suprafața unui lichid se mișcă în permanență (fenomenul va fi curînd numit "mișcare browniana"). ¶ John Walker inventează "chibritul". ¶ Mor: Ludwig van Beethoven; Pierre-Simon Laplace; Alessandro Volta; Ernst Chladni; Augustin Fresnel. *1828 Mor Schubert și Goya. ¶ Se nasc Dante G. Rossetti; Tolstoi; Ibsen. *1829 Apare Al Araaf, Tamerlane, and Other Poems de E.A. Poe. *1830 Apar Poems, Chiefly Lyrical de Tennyson. ¶ Moare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
se făcu părul ei: Slabă și tot mai slabă, plîngînd în suferință, istovita și tot mai istovita, 205 Ea se-ofilea, si Ochii-i luminoși se destrămau, topiți de milă și de dragoste. Și-atuncea ei departe rătăcit-au, în van îi caută: Plîngînd orbită, poticnindu-se, ea îi urma pe stînci și munți, Căpătînd iarăși chip de om din cel de Spectru în chinurile dragostei de mamă. Ingrați ei rătăceau, disprețuind-o, trăgînd spectrala-i Viața, 210 Departe și departe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Grozăvie, Mergi în zadar și urlă! Loviți, loviți lanțurile lui! loviți, O, ciocăne înghețate! Lovește, Spectre-al lui Urthona! batjocorește dúșmanul care în jos ne-a tras 425 Din ceruri ale bucuriei în acest adînc. Acuma mînie-te, insă te mînii-n van!" Astfel cîntară demonii adîncului; Goarnele războiului puternic răsunau. Belșugul Sărbătorii se revarsă, și-Încoronați cu trandafiri și cu-ncercuitoarea vită Mireasă și cu Mirele Enormi șezură; alăturea de ei Urizen, Cu stinsa strălucire-oftă, uitînd de vinul care curge 430 Și de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ea este cumpărată cu prețul A tot ce are-un om, casa, nevasta, copiii săi. 400 Înțelepciunea e vîndută în piață părăsita în care nimenea să cumpere nu vine, Și-n vestejitul cîmp în care fermierul áră pentru o pîine-n van. E lesne să triumfi pe sub al verii soare Și la culesul viilor, să cînți pe harabaua care cu grîne e umpluta. E lesne să vorbești despre răbdare celor aflați în suferință, 405 Și ale prevederii legi să le grăiești pribeagului
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Vei atîrnă, uscată piele, strînsă, lin căinîndu-te în vînt". Astfel vorbi Tharmas, dar nu răspunse Urizen. Porni 159 Pe drumu-i, sărind nalt peste colníce și pustiuri, puhoaie, groaznice prăpastii. Nemărginită-i era truda, fără sfîrșit călătoria; se străduia 75 În van, căci iezme-ngrozitoare ale-adîncurilor cumplit îl tulburau Cu șolzi și-arípi de fier și-aramă, cărarea dinaintea-i devorînd-o. Neîncetata era lupta. Nainte pașii istoviți și-i aplecă Un văd croind spre-ntunecata lume-a lui Urthona; suí Plin de durere
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
gît se-ntinse 420 În adînc să prindă umbră; șolzi îi acoperiră gîtul și Sînul, si șolzi picioarele și mîinile; căzînd pe burtă Întins prin noian, larg deschizîndu-și gură, cea fără limba, Cu dinții pe trei rînduri, se strădui în van să prindă umbră, Si cu nemăsurata-i coadă biciui Abisul; o Stana chipu-i omenesc, 425 Un chip de Stana fără Simțuri rămas-a spăimîntat pe stîncă, Îngrozitor ochilor de muritori ce-i explorează cărțile. Înțelepciunea să totuși rămase, si
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
încearcă să-l facă pe de Silva să se răzgândească, dar în zadar. Elvira, care s-a întors și a înțeles despre ce este vorba, încearcă și ea să intervină, mai întâi furioasă, apoi cu blândețe, dar totul este în van. De Silva este de neclintit. Ernani nu are altă ieșire decât să își țină jurământul: își străpunge pieptul cu un pumnal și moare. Principalele pagini din opera Ernani Aria Come rugiada al cespite din actul I, scena 1 Rezumat: Ernani
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
îi șoptește lui Macbeth că Banco a fost ucis, dar că fiul acestuia a reușit să scape. Tulburat de aceste informatii Macbeth se îndreaptă spre masă: chiar în acest moment fantomă lui Banco apare în fața lui. Oaspeții sunt șocați: în van Lady Macbeth încearcă să liniștească spiritele propunând un toast (Și colmi îl calice). Actul III. Peșteră vrăjitoarelor În peștera vrăjitoarelor, acestea amestecă într-un imens cazan care fierbe (Tre volte miagola). Hecate, Zână Nopții, însoțită de spiriduși și drăcușori, anunță
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pătrunde în intimitatea întunecată a psihicului personajelor”. Directorul muzical al spectacolului a fost Ingo Metzmacher în timp ce rolul Lady Macbeth a fost încredințat mezzo sopranei Jennifer Larmore. Rolul titular a fost cântat de către DavideDamiani iar cel al lui Banco de către Christian van Horn. I masnadieri (Hoții) I Masnadieri: opera în patru acte, pe un libret de Andrea Maffei, după piesă “Die Räuber“, de Friedrich Schiller. Premieră a avut loc la Londra, Her Majesty's Theatre, pe 22 Iulie 1847 Acțiunea Operei Locul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Coron (duetul No, no mi lascia alla mia sorte... Fuggiam da queste mura...). În fața încăpățânării de care face dovada Corrado, Gulnara ia brusc o altă decizie și pleacă. Corrado rămâne din nou singur în timp ce o furtună cumplită se dezlănțuie. În van se roaga Corrado că trăznetele să lovească fortăreața. Gulnara, palida și tremurânda, revine după ce furtună se potolește și îi aduce lui Corrado vestea că ea l-a ucis pe Seid cu pumnalul pe care Corrado îl refuzase anterior. Aflând vestea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
provoacă pe Rafaelle la duel. Actul ÎI. Cimitirul castelului lui Stanckar. Târziu în noapte sosește Lină care se roagă la mormântul mamei sale pentru a-și regăsi liniștea (Ah dagli scanni etereni,). Ea este surprinsă de Raffaele pe care în van încercase să-l prevină de pericol. El susține că a iubit-o permanent și refuză să-i înapoieze inelul primit. Lină îl amenință pe Raffaele că îi va mărturisi soțului ei întreaga poveste (Perder dunque voi volete,) când Stankar își
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]