3,478 matches
-
asupra sfârșitului lor decis de muritori sau de cei de sus : Oamenii, substituindu-se zeilor, spun că s-a împlinit legea. Dar noi, care știm ce preț are omul, înțelegem că stăm în fața destinului (III, p. 72-73). Identifică vocile celor veniți să jure credință republicii (I, p. 43) și confirmă argumentele invocate de delegații regelui care cer să fie respectați în calitate de ambasadori (așa e, dreptul ginților ! - II, p. 59). Deconspiră dorințele secrete ale republicanilor de a dobândi funcții importante, consulatul sau
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
fiind supusă de timpuriu fenomenului de captare care a dus la formarea Crasnei actuale, a rămas în mare parte în stadiul de bătrânețe prematură; Dă cursul superior al Lohanului unde această bătrâneță este tipică, este supus astăzi distrugerii prin captări venite fie din partea afluenților Crasnei, fie, mai ales din partea afluenților Prutului, care prin joasa altitudine a luncii lui, 24-26 m. alt. abs., va reuși să îmbucătățească și să schimbe direcția râului, aducând-o la aspectul care a fost înainte de cel actual
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
încă informații destul de bune. Cât privește dialectele de care vorbește Ghibănescu, ele există, și în parte corespund marilor perioade de migrațiune bulgărească. Deocamdată însă, ne mulțumim a atrage atenția cititorului, că dialectul cu turcisme există și din cauza că între bulgarii veniți aici, mulți erau bulgari numai cu numele, ca limbă și origine fiind Găgăuți, rude cu cei de la Tupilații Elanului. O dovadă bună despre aceasta, este că până azi avem încă o mulțime de familii bulgărești, cu nume evident găgăuțe: Gargalâc
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
produse ale locuitorilor satelor din jur. Altă cauză care a contribuit la nereușita colonizării de la Rădiu este sentimentul de dezrădăcinare pe care l-au simțit coloniștii și mai ales animozitatea cu care i-au primit locuitorii vechiului sat pe noii veniți. Deși terenul agricol și cel de pășunat era suficient, locuitorii din Rădiu ca și cei din satele înconjurătoare au privit de la început pe coloniștii bucovineni cu antipatie, deoarece prin venirea lor aici le-a împuținat terenul de muncă și islaz
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vreau să plec de-aici. Du-te să-i spui asta cât mai iute." "O să văd, o să văd, dar..." Șeful de sală se întoarce pe călcâie, arătându-și fundul gol. Iată-l demascat pe slugoiul ăsta! O mulțime de ziariști, veniți să relateze evenimentul, așteaptă pe scară ca doctorul Sinus să le permită să-i intervieveze pe spectatorii sosiți special din Israel. Descoperă printre acești embedded un tânăr pe care îl cunoscuse ca artist, cu prilejul unei expoziții. Lucrarea lui înfățișa
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
merg. Dacă nu era sanatoriul, am fi dat faliment." "Dar localnicii nu mănâncă pește?" "Ce localnici?" Petea se apucă să numere pe degete: "Învățătorul, vameșul, șeful gării, comandantul portului, poștașul, și mai sunt câțiva... Afară de noi, pescarii, ăștia sunt localnicii. Veniți toți din Regat. Unii cu familiile, alții, neînsurați, mănâncă la restaurantul gării, singurul care rămâne tot anul deschis. Când nu mai sunt turiști, se oprește tot. Iarna, poșta nu se deschide decât de două ori pe săptămână și e doar
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
bretele. O simțea nerăbdătoare și, totodată, voluptuos obosită, când, din vârful dunei, cineva începu să strige cu mâinile făcute pâlnie: "Domnule locotenent, sunteți acolo?" Da, sunt aici, răspunse cu o voce de adormit trezit în plină noapte. Ce e, Ioane?" "Veniți repede, domnule locotenent, vă cheamă căpitanul. Hitler a atacat Polonia!" Locotenentul se lovi peste frunte: "Iar ticălosul ăsta!" I se scot firele și se simte puțin mai liberă în mișcări. Plaga s-a cicatrizat, cu excepția unui loc de unde curge un
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
depărtați o țeseau în jurul lui ca pe o aură de nenorocire. Și ar fi fost și mai mulțumit dacă ar fi putut să invoce adevăratul motiv, întâlnirea cu Nastia sub pătură!.. Abia ațipise că auzi o bătaie în ușă. Iar! "Veniți repede, domnule locotenent, rușii au intrat în Polonia și ne e frică să nu treacă și peste granița noastră!" Se sculă în mare grabă. În penumbra culoarului, se ciocni de madam Segal. Era albă ca varul. "Fiica dumneavoastră nu e
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
va spune locotenentului pe nume, Filip, iar el o s-o ajute cu sfaturi să-și perfecționeze noua metodă și s-o pună în aplicare. "Hai, Filip, bate palma!" Schimbară o viguroasă strângere de mână care o lăsă interzisă pe Lillișu, venită să-i anunțe că se așezau la masă. Să știi că am încheiat un pact secret! spuse Nel, schițând cu umărul un gest provocator. "Ah, săraca de Lillișu, se văicări tânăra fată, nu mă mai iubește nimeni, nimeni nu-mi
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
am dat un os ca să pot pleca, pentru că la sanatoriu nu sunt primiți câinii. Îl bătu cu blândețe pe gât: "Hai, hai, ai stat destul îmbufnat." Câinele îi aruncă o privire plină de reproș, înainte de a-i saluta pe noii veniți, dând vesel din coadă. Mulțumesc pentru ciocolată, Filip. Am mâncat oleacă prea mult și mama a ascuns restul. Vrei să vezi tabloul pe care l-am făcut pe cadrul de lemn? Locotenentul, care, de dimineață, îl trimisese pe Ion la
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de șampanie pentru a sărbători dublul eveniment, se arătă foarte interesat să vadă cum merge noua metodă. "Uită-te." Prin ușa deschisă, în camera lui Nel, se vedea, agățat deasupra patului, tabloul pe care fetița îl ținuse până atunci secret: "Veniți mai aproape să vedeți, veniți toți!" Cei trei bărbați trecură pragul cămăruței, precedați de Nel și Hector, care se împăcaseră. Șeful de gară se extazie: "Tu ești aici, cu Hector?" Bineînțeles! Uite-mi basca albă, pardesiul verde, rochița roz. Doar
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ferea de vizite. Le servea cu ceai, prăjituri, bomboane pe toate cele care îi băteau la ușă, câteodată cu unicul scop de a se îndopa cu dulciuri, și le făcea conversație. În franțuzește. Era meseria și plăcerea ei. Dar fata venită să împrumute acul de cusut avea alte griji decât să exerseze franceza. Nu se așeză pe micul fotoliu decât cu vârful feselor, înghiți iute câteva delicatese, făcu să dispară altele în buzunar și nu întârzie să ceară, zâmbind cu o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Paisie de erudit și stareț ales îi aduce necontenit noi ucenici la poarta mănăstirii. Aceștia vin din toate neamurile ortodoxe și chiar din neamuri necreștine sau sunt botezați de curând (ruși, bulgari, greci, sârbi, moldoveni, munteni, albanezi, evrei creștinați). Noii veniți sunt nevoiți să își construiască chilii în afara mănăstirii pe care le lipesc cu lut cu mâinile goale și le agață de stânci, precum cuiburile de păsări. Proviziile de alimente și de lemne ajung foarte greu până la mănăstire pe valea îngustă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ale reducerii timpului de lucru și mai ales ale șomajului. În țările în care, ca în Franța, muncitorii imigranți erau numeroși (aproape 3 milioane în 1931, adică 7 % din populație) resentimentele populației active se îndreaptă frecvent împotriva nccstor "dușmani interni" veniți ca italienii, polonezii și spaniolii, să la locurile de muncă ale localnicilor și să răspîndească idei subversive. În sfîrșit clasele mijlocii au fost afectate și ele de devalorizare (rentierii), de falimentele și de stagnarea comerțului cu amănuntul (meseriași, comercianți lăsați
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de libertate. Fenomenul nu este nou, așa cum s-a văzut deja, dar în anii treizeci el capătă o amploare fără precedent. Localuri de dans, cabarete, baruri de noapte, music-hall-uri, teatre de bulevard care erau pline de o populație pestriță, cosmopolită venită aici pentru a se distra și a gusta din plăcerile ce-i erau refuzate în altă parte. Artiști avangardiști, scriitori, intelectuali, ziariști renumiți, vedete ale lumii politice și economice, altețe regale, femei frumoase, frecventează localurile scumpe de distracție nocturnă cum
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
dar își alătură mai ales artiștii apăruți din grupul numit al "Tinerilor pictori de tradiție franceză", inițiat în timpul ocupației și din rîndurile căruia apar personaliști ca Bazaine, Manessier și Estève. În anii 50 li se vor alătura și alți pictori veniți fie din arta figurativă, ca Roger Bissiere, fie din suprarealism cum sînt Camille Bryen și Alfred Wols (născut la Berlin, stabilit la Paris în 1932). Plecînd din acest epicentru parizian, arta abstractă s-a extins de la sfîrșitul deceniului 1940 în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
valorizării esențelor culturale. Iașul își merită oamenii pe care-i are în această sferă, angrenați în îndreptarea celor indeciși, rătăciți într-un fel, spre calea adevărului și a frumosului. Uneori se simte o agonie în lumea de azi a Cetății, venită, poate, și din istoria recentă, nefavorabilă în multe privințe, poate și pentru că profeții veacului nou insistă prea mult asupra agoniei lente, poate și din farsa unor stări intelectuale. Ne aducem aminte însă de ideea filozofică potrivit căreia lumea contemporană moare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
copacilor capătă, în ritmul anotimpului blând, scânteieri de smarald în bătaia razelor solare iar mirosurile vegetale devin brusc amețitoare. Acum, se simte reînvierea așteptată a naturii și omului. E același proces ancestral și totodată actual, e procesul miraculos al primăverii, venită și pe colinele noastre. 77 E atâta Busuioc în firea mea câtă victorie e în Nicolae. Doamne, ce frumos ar fi să fie așa! Vă invit la o busuioacă de Bohotin pentru a ni se dezlega mai bine limbile. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
pe hârtia darnică au rămas numai granulele prețioase, diamantele", prin urmare tot ce este valoare adevărată, presupunând deci toate acestea, s-ar putea face o privire critică asupra poeziei românești contemporane? Mie mi se pare extrem de interesantă o asemenea apreciere venită tot dinspre poezie, venită de la un poet care face el însuși parte dintr-un peisaj foarte variat al liricii noastre, dublat de cărturarul cu multe cunoștințe în varii domenii ale spiritului, întrezărindu-i, în același timp, o acută conștiință critică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
determine să dai tot ce-i mai bun din tine" și din subtext, ca și din imaginile ce însoțesc videoclipul, se vede clar că acea mînă puternică și hotărîtă trebuie să fie a ta și nu obișnuita mînă de ajutor venită din partea unui bărbat. În videoclip, Madona inversează în mod constant relațiile de forță și dominație dintre sexe, prezentînd imagini social construite de femei, dar arătînd și fanteziile masculine care produc asemenea imagini ale femeii și sexualității. Utilizînd drept cadru pentru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
panică și agorafobie pot să-și facă griji cu privire la eventuale gînduri nedorite și neplăcute. Deși acest lucru nu justifică neapărat diagnosticul de TOC, pacienții vor mărturisi totuși, mai tîrziu în cadrul tratamentului,că le-au trecut deseori prin cap gînduri bizare, venite ca de nicăieri. Ei le-au îndurat în tăcere, convinși fiind că nu pot fi altceva decît un semn de nebunie. În cadrul terapiei de grup, cînd se reușește smulgerea unei asemenea confesiuni, ceilalți membri ai grupului răsuflă ușurați, pentru că pot
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și mi-am continuat programul de plecare, fără nici o modificare. 80 Trenul pleca la ora 7 dimineața și era încă întuneric afară în acea zi de 25 noiembrie 1946. La Gara de Nord, deși atît de dimineață, peronul era plin de prieteni, veniți ca împreună cu familia mea, să-mi ureze succes și drum bun. Venise de la Galați și Margareta, sora mea, pe care o vedeam atunci pentru ultima oară. M-am despărțit de toți cu inima strînsă, nu știam dacă am să-i
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Suceava, dar în toamna lui '79! Oricum, prietenii îmi spun că afișul SĂPTĂMÎNA s-a grăbit prin unul din lipitorii săi să mă publice și la "Versurile săptămînii". Mi se pare că numai eu nu fusesem dat acolo dintre "furioșii" veniți nu demult. Mircea (Cărtărescu n. red.) și cu T.T. Coșovei fuseseră cel mai des citați acolo! Și Lucian (Vasiliu n. red.)! Îmi pun la punct alt manuscris! Încerc să fac ordine în lecturi și studiu! Și aș vrea să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
acel examen! Te-ar face mai puternic sufletește, fii sigur! Îți doresc tot binele pe care-l poți suporta! Al tău, cu gîndul curat, Aurel Dumitrașcu 1984 Borca, 9 aprilie 1984 Bună dragule! Îți răspund la epistola din 30 martie, venită tîrziu, e drept, dar binevenită. În primele zile din aprilie am plecat la Iași. Sesiune. Am dat cinci din cele șapte examene cîte am pe an. Le-am luat pe toate, descongestionîndu-mi vara. Cred că fac toată chestia asta (filologia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
mult pentru teoria literaturii, din plăcere! Michel Fugain cîntă "Le printemps est arrivé". Bine, domnule! De tot rîsul principiile de o zi ale acelui imbecil numit C. Sorescu! După ce a scris ani de zile în afișul lui contre cei noi veniți, acum are idei exact opuse celor dinainte! Ce idiot! În afiș, superblegul celălalt, bîta W.C. Tudor, dă note, îl prezintă la rubrica aia debilă Gîgă pe fostul lui confident Sorescu C. Bieții! Acum se egalizează! Îi găsesc totalmente insuportabili! Cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]