3,798 matches
-
ne face sa conștientizam faptul că suntem muritori. Scrise în scop terapeutic sau nu, cărțile lui Cioran, paradoxal tonice, nu sunt ratate, pentru că nu îl lasă pe cititor la fel ca înainte. Strania bucurie ce străbate din cărțile lui Cioran, veselia aceea inexplicabilă, dar nu mai puțin reconfortanta, în ciuda aspectului negru, se datorează, spune Cioran, pasiunii cu care a scris, căci el se declară a fi "violent", si nu pesimist. Asta e ceea ce-mi face negația vivifianta."84 Se confesează
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
LXII, 361. footnote>, iar cu alt prilej, afirmă: cuvintele dumnezeiești sunt o comoară de diferite leacuri: dacă cineva are nevoie să stingă deznădejdea, să adoarmă o poftă, să calce în picioare dragostea de bani, să disprețuiască durerea, să-i revină veselia, să-și întărească răbdarea, va găsi un mare sprijin în ele<footnote Idem, Omilia 37, 1 la Ioan, în P. G., LIX, 207. footnote>. În cei 18 ani de predică, Sfântul Ioan a comentat mare parte din Sfânta Scriptură în
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
fapte de milostenie, iar lipsa acestora relevă de fapt lipsa dragostei adevărate. Milostivirea reprezintă și o dovadă a umanității proprii. Compătimirea îl face pe om mai sensibil, mai smerit și mai uman. Binecuvântările divine care îi inundă ființa celui milostiv, veselia inimii și seninătatea feței, lacrimile de bucurie curată și sinceră, smerenia și nădejdea bunurilor veșnice sunt urmare firească a compătimirii aproapelui și a milosteniei. Din cele arătate până acum, citând scrierile Sfântului Vasile, se poate ușor conchide că milostenia are
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
precum și analiza expresiilor proverbiale care îl au în vedere ne lasă perplecși, năuciți. Mare amatoare de universalitate, ființa înzestrată cu rațiune are, deci, nevoie să facă referire la ființa care nu e înzestrată cu ea, pentru a măsura astfel contingentul. Veselia, spre exemplu. A spune despre cineva că e vesel nu e nimic altceva decât o informație. Preferabil e să spunem "vesel ca un cintezoi". Veselia aceasta a cintezoiului, manifestată prin cântec, de obicei primăvara și, deci, în plină lumină, în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
facă referire la ființa care nu e înzestrată cu ea, pentru a măsura astfel contingentul. Veselia, spre exemplu. A spune despre cineva că e vesel nu e nimic altceva decât o informație. Preferabil e să spunem "vesel ca un cintezoi". Veselia aceasta a cintezoiului, manifestată prin cântec, de obicei primăvara și, deci, în plină lumină, în mijlocul unei naturi înflorite, parfumate, este un model în genul său, o categorie. A o evoca înseamnă, așadar, a înscrie o stare trecătoare a umanului în
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de basm, marele povestitor român reluând și personalizând teme și motive existente în toate literaturile lumii. Lumea lui Creangă se întemeiază pe o sărbătoare perpetuă a spiritului, într-o încercare continuă de a transforma și sentimentele negative în prilej de veselie, de râs, ca revers al fragilității și al bulversării întregului ansamblu social.In scrierile sale, Creangă joacă mai multe roluri: este,pe rând, autor,om matur care se întoarce în timpul mitic al copilăriei, narator și personaj. În întregul ei, opera
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
un adevărat Bildungsroman. Fără a respecta cu fidelitate cronologia în cele patru părți ale acestui ―prim roman al copilăriei-, scriitorul ne oferă spectacolul vârstei fericite, povestea copilăriei care a aparținut biografic lui Creangă, dar care , prin caracterul ei plin de veselie, de nevinovăție, reprezintă imaginea copilăriei de pretutindeni și de oricând imaginea―copilăriei copilului universal-ăGeorge Călinescu).Creangă pornește de la particular și urcă spre generalizări. Chipul lui Nică încetează să mai fie chipul scriitorului la vârsta copilăriei și devine imaginea copilului dintotdeauna
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
perioadă din viațta omului, copilăria, Creangă îl transformă pe Nică întrun reprezentant al copilului universal, iar copilăria lui într-o vârstă mitică, de aur, fiindcă ea nu se reduce la o înșiruire de întâmplări, ci ea este o stare de veselie și fericire continuă. Așa cum susține G.Călinescu, în Amintiri din copilărie este simbolizat ―destinul oricărui copil: de a face bucuria și supărarea părinților și de a o lua încet , pe același drum pe care l-au luat și-l vor
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
fost-au poftiți la nuntă: Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor și Crăiasa zânelor, minunea minunilor din ostrovul florilor! Și mai fost-au poftiți încă: crai, crăiese și mpărați, oameni în samă băgați, ș-un păcat de povestariu, fără bani în buzunaru. Veselie mare între toți era, chiar și sărăcimea ospăta și bea. Și a ținut veselia ani întregi, și acum mai ține încă; cine se duce acolo bă și mănâncă. Iar pe la noi cine are bani bea și mănâncă, iar cine nu
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
din ostrovul florilor! Și mai fost-au poftiți încă: crai, crăiese și mpărați, oameni în samă băgați, ș-un păcat de povestariu, fără bani în buzunaru. Veselie mare între toți era, chiar și sărăcimea ospăta și bea. Și a ținut veselia ani întregi, și acum mai ține încă; cine se duce acolo bă și mănâncă. Iar pe la noi cine are bani bea și mănâncă, iar cine nu, stă și rabdă. Implicat în acțiune, ca și lăutarii în zicerea baladelor, autorul-narator se
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
supranaturale săvârșite de celelalte personaje: Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă, Păsări LățiLungilă, coborâți din lumea regilor giganți din neamul lui Gargantua, eroul principal din romanul cu același nume de François Rabelais, scriitor francez din secolul al XVI-lea. Rabelaisiană este și veselia debordantă a lui Creangă. Nicăieri mai mult ca în acest basm nu este mai prezent hazul de necaz, acel optimism românesc de a trece cu seninătate ădar nu cu inconștiență) peste greutăți. Drumul constituie pentru erou o adevărată școală, așa cum
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
abundente, devoratori nu numai de mâncăruri grele, ci și de vocabule conviviale, sympozionale, cărnoase, gustoase, mirosind a primitivitate și arome ascunse din grădina edenică a deliciilor. Istoria europeană a râsului începe cu Rabelais, pentru care așa cum remarcă undeva Milan Kundera "veselia și comicul erau unul și același lucru. În secolul al XVIII-lea, umorul lui Sterne și al lui Diderot sunt o amintire tandră și nostalgică a veseliei rabelaisiene. În secolul al XIX-lea, Gogol e un umorist melancolic: Dacă privim
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
europeană a râsului începe cu Rabelais, pentru care așa cum remarcă undeva Milan Kundera "veselia și comicul erau unul și același lucru. În secolul al XVIII-lea, umorul lui Sterne și al lui Diderot sunt o amintire tandră și nostalgică a veseliei rabelaisiene. În secolul al XIX-lea, Gogol e un umorist melancolic: Dacă privim atent și îndelung o istorie nostimă, ea devine din ce în ce mai tristă, spune el. Europa și-a privit istoria nostimă a propriei existențe un timp atât de îndelungat, încât
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
LXII, 361. footnote>, iar cu alt prilej, afirmă: cuvintele dumnezeiești sunt o comoară de diferite leacuri: dacă cineva are nevoie să stingă deznădejdea, să adoarmă o poftă, să calce în picioare dragostea de bani, să disprețuiască durerea, să-i revină veselia, să-și întărească răbdarea, va găsi un mare sprijin în ele<footnote Idem, Omilia 37, 1 la Ioan, în P. G., LIX, 207. footnote>. În cei 18 ani de predică, Sfântul Ioan a comentat mare parte din Sfânta Scriptură în
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
de primire a mesajului supraconștient de reconciliere, în locul mesajului subconștient, adică a obsesiei plîngerii și a revanșei. Transformarea aceasta sublimantă caracteristică bunătății, în lipsa bucuriei perfecte, convertește crisparea resentimentelor într-o stare mai mult sau mai puțin constantă de echilibru, de veselie. În timp ce bucuria este cauza-efect a armoniei interioare a individului, bunătatea este singura cauză-efect a relațiilor armonioase dintre oameni. Așa cum bucuria indică gradul de eliberare față de propria noastră motivație falsă, bunătatea rezultă și ea din gradul de eliberare în raport cu angoasa resimțită
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de zid. Iar dumnezeiescul Vasile a început a cânta: «Ridicați porțile voastre, ridicați-vă porțile cele veșnice și va intra Împăratul slavei». Și, intrând Vasile în biserică, cu toată mulțimea dreptcredincioșilor, și, săvârșind dumnezeiasca slujbă, a slobozit pe popor cu veselie. Iar mulțimea fără de număr de arieni, văzând acea minune, s-a lepădat de credința lor cea rea și la cei dreptcredincioși s-au adăugat. Și, aflând și împăratul, de o judecată dreaptă ca aceasta a Sfântului Vasile, și de minunea
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
glas de jele, / tu îndulcești zilele mele / Doină, doină, glas de dor, / Tu nu mă lăsași să mor ". Sau strigături ca : Cine joacă și nu strigă / Facă-i-sar gura strâmbă / C-așa-i jocul românesc / Obiceiul bătrânesc / Să strigăm de 35 veselie, / Chiuind de bucurie” sau bocete ca : Nici o moarte nu-i amară / Ca moartea de primăvară, / Pe înfrunzitul codrului, / Pe cântetul cucului, / Pe ieșitul cucului / Moarte, moarte, rea mai ești / Tu acolo năzuiești / unde tu nu trebuiești " sau un fragment din
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
pacemaker/ cu bacteria pe terminate" etc. Spațiul acesta urban este însă, și la Radu Andriescu, ceea ce antropologul Marc Auge numește un ne-loc (v. Non-lieux. Introduction à une anthropologie de la surmodernité): un spațiu de anonimat, mort, fără nicio urmă, depersonalizat. Veselia forțată a pestriței hore imaginate într-unul dintre poemele angrosistului incluse în eu și câțiva prieteni nu ascunde suficient tristețea poetului la vederea orașului iubit, atât de amorțit într-un început din ce în ce mai palpabil de mortificare. Cauza esențială a acestei depersonalizări
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și chipuri) sau că undă de sunete și iubire. Cercetarea noastră a arătat manieră în care dialectica sunet / tăcere însoțește binomul trecut / prezent, adâncind contrastele: daca trecutului îi sunt caracteristice armonia, multitudinea de voci, undă de sunete ca semn al veseliei, prezentul nu este altceva decât rătăcire în întuneric, așteptare a morții, tristețe. Imaginile sonore, utilizate că vehicule ale reîntoarcerii, revin constant în poezia quasimodiană, la fel ca în Canturi, și constituie un indiciu al dorinței romantice a poetului ermetic de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cu degetele-i uscate un biet copil de țigan, și-n preajma lui sărea de rumpea pământul o muiere-n doi peri și un țigan rupt și lung, cu picioarele băgate-n niște papuci largi și umpluți cu paie. O veselie grotescă, urâtă se desena pe fețele amândorora. Alături era o cafenea (Geniu pustiu Eminescu: 2011, II, 96). (h5c) Apoi începu a ciocăni în masă cu degetele lui lungi și subțirele și fluiera pintre dinți...era o necuviință...dar acuma eu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Diogène Maillot. Silen Beat și Silen adormit fac parte din ciclul bahic al autorului; acesta își manifesta interesul pentru subiectele mitologice greco-latine sub influența picturii simboliste germane. Ultimul tablou este reprodus în monografia consacrată pictorului de către Angela Vrancea. Debordând de veselie, două femei goale îl contemplă pe Silen adormit la marginea unui taluz pe care se află un vas decorativ. În fundal, o menadă dansează cu un tirs în mână. Iese în evidență pântecul proeminent al lui Silen, ca și aspectul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
veche relatare a modului cum era folosită o plantă psihotropă de către traci. Pomponius Mela, În secolul I e.n., consemnează faptul că la traci, În timpul ospețelor „se aruncă În focurile În jurul cărora se șade, semințe, al căror miros provoacă comesenilor o veselie amestecată cu beția”. Două secole mai târziu, un alt geograf latin, Solinus, relatează un obicei trac aproape identic. Majoritatea comentatorilor consideră că planta despre care este vorba e cânepa, varietatea Cannabis indică, care ar fi putut fi procurată, ea neaparținând
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
În loc de introducere... Jonathan Swift în „Tratat asupra bunelor maniere și bunei educații” sublinia că „bunele maniere sunt arta de a-i face să se simtă bine pe cei ce se află împreună cu noi”. Altruismul, zâmbetul, veselia și politețea ne fac viața mai ușoară, atrăgând în jurul nostru oameni plăcuți cu care putem comunica ușor și printre care ne putem face mulți prieteni. Una din calitățile cele mai de preț pe care omul trebuie să o aibă este
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
felurile cele mai scumpe și ne îmbuibam cu vinuri bulgărești și șampanie de Crimeea. Cumpăram de-a valma din sinistrele magazine de stat cămăși sintetice, aparate foto, țigări rusești, haine de blană, însă nu reușeam să ne epuizăm averea. În veselia frenetică a escapadei noastre, ne simțeam cuprinși de tristețea surdă și profundă a democrației populare. Mai mult, eu nu mă puteam împiedica să mă gîndesc la prietenul meu Lex Ende, redactor șef la Neues Deutschland, mort în condiții suspecte în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
1848 1853) și, ulterior, de cei austrieci (1854-1857). De altfel, potrivit mărturiilor lui Costache Radu, odată cu venirea muscalilor și nemților, în oraș au fost auzite primele acorduri ale unei fanfare militare: „Cu trecerea muscalilor și apoi cu venirea nemților, multe veselii au fost în grădină și mulți bani s-au cheltuit. Cât stăteau rușii cântau acolo muzicile lor; cât au stat nemții cânta muzica lor. Mult haz făceau oamenii și mai cu seamă băieții, când vedeau că vine muzica nemților, care
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]