KorAP: Find »[drukola/base=vestimentar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...106 107 108 ...127 >

3,165 matches

Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392

un ghid de cercetare util nu numai studenților, dar și tinerilor cercetători, sugerând teme ce ar merita reluate în contextul socio-cultural românesc: vestimentația și formarea primei impresii, semnificația hainelor în context social concret, relația dintre vestimentație și competența profesională, codul vestimentar în organizații, uniformele, dar și efectele lor asupra comportamentului social. Ne place sau nu, psihosociologia românească (subdomeniu al sociologiei) este mai mult "consumatoare" decât "producătoare" de cunoștințe științifice. Sociologia modei. Stil vestimentar și dezrabilitate socială de Alina Duduciuc sporește cunoașterea

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
concret, relația dintre vestimentație și competența profesională, codul vestimentar în organizații, uniformele, dar și efectele lor asupra comportamentului social. Ne place sau nu, psihosociologia românească (subdomeniu al sociologiei) este mai mult "consumatoare" decât "producătoare" de cunoștințe științifice. Sociologia modei. Stil vestimentar și dezrabilitate socială de Alina Duduciuc sporește cunoașterea în acest domeniu nu numai prin sistematizarea originală a teoriilor, prin analiza conceptelor, ci și prin datele cercetării concrete, care dau substanță lucrării. O felicit pentru reușită. Revenind la întrebarea inițială, constat

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
îmbrăcămintei? Care este efectul hainelor în formarea primei impresii? Prima impresie produsă de înfățișarea fizică a celorlalți este stabilă sau se schimbă în funcție de durata și de tipul interacțiunii? Ce tipuri de inferențe fac oamenii pornind de la ținuta oficială și ținuta vestimentară lejeră a celorlalți? Sunt hainele un indicator important al competențelor sociale și profesionale ale actorilor sociali? La ce ținute vestimentare apelează indivizii pentru a produce imagini favorabile despre sine? Ce imagini ale sinelui își construiesc și își proiectează indivizii prin

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
se schimbă în funcție de durata și de tipul interacțiunii? Ce tipuri de inferențe fac oamenii pornind de la ținuta oficială și ținuta vestimentară lejeră a celorlalți? Sunt hainele un indicator important al competențelor sociale și profesionale ale actorilor sociali? La ce ținute vestimentare apelează indivizii pentru a produce imagini favorabile despre sine? Ce imagini ale sinelui își construiesc și își proiectează indivizii prin îmbrăcăminte? Sunt hainele o expresie a atitudinilor sexuale ale indivizilor? Reflectă îmbrăcămintea valorile sociale ale purtătorilor?". Pentru că ținuta vestimentară a

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
ținute vestimentare apelează indivizii pentru a produce imagini favorabile despre sine? Ce imagini ale sinelui își construiesc și își proiectează indivizii prin îmbrăcăminte? Sunt hainele o expresie a atitudinilor sexuale ale indivizilor? Reflectă îmbrăcămintea valorile sociale ale purtătorilor?". Pentru că ținuta vestimentară a devenit un aspect important în evaluarea competenței profesionale a actorilor sociali (Eurobarometrul Special, 2009), capitolul al treilea oferă o explicație psihosociologică asupra adoptării ținutei la locul de muncă, subiect intens mediatizat în presa tabloidă și în cărțile de largă

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
concretizat prin editarea unei enciclopedii în trei volume, Encyclopedia of clothing and fashion (2005), au încurajat abordarea acestui subiect în cadrul studiului de față. Următorul pas în logica acestei cărți a constat în legitimarea științifică a obiectului de studiu: fenomenul modei vestimentare. Prima tendință a fost aceea de localizare a subiectului în perimetrul istoriei și al semioticii, date fiind primele lucrări științifice apărute pe această temă. O vastă bibliografie istorică, interesată în special de aspectele vieții cotidiene, a ilustrat deja că "fiecare

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
social", un trup socializat, care marchează distincția dintre natură și cultură. În diversele etape ale socializării, individul își însușește normele sociale ale "civilizării", exprimând consensul asupra manierelor considerate dezirabile în mediul în care trăiește. În același timp, adoptarea unui stil vestimentar este o acțiune socială. Epoca modernă a creat condiții favorabile dinamizării rolurilor socio-culturale și, în consecință, în multiplele interacțiuni sociale, vestimentația a devenit o resursă comunicațională în străduința indivizilor de a se prezenta celorlalți într-o manieră pozitivă. Asupra acestei

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
acestei funcții de semnificare pe care vestimentația o îndeplinește la nivelul relațiilor sociale s-au pronunțat unii semioticieni și reprezentați ai interacționismului simbolic: Georg Simmel, Erving Goffman, Gregory Stone, Roland Barthes, Umberto Eco. De asemenea, consensul cu privire la utilizarea "metalimbajului" modei vestimentare, precum și determinanții socioculturali ai opțiunilor indivizilor sunt problematici cărora abordarea sociologică le oferă un răspuns. Însă nu numai semnificațiile hainelor și "coagularea" acestora în jurul indicatorilor de status, vârstă și gen preocupă discursul sociologic, dar și felul în care indivizii se

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
numărul redus al lucrărilor care recurg la metodologii de cercetare; ignorarea unor direcții de cercetare care au fundamentat științific fenomenului modei (de exemplu, cercetarea cantitativă a modei, inițiată de Alfred L. Kroeber). În acest sens, incursiunea în analiza fenomenului modei vestimentare, precum și numărul redus al unor lucrări interesate de clarificarea acestei teme în sociologia românească au motivat alegerea fenomenului modei ca subiect pentru prezenta carte. Capitolul 1 Preliminarii pentru o sociologie a modei 1.1. Moda și vestimentația În discuțiile formale

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
etc. Chiar și orientarea către anumite subiecte în activitatea academică poate fi considerată tot o modă (U. Șchiopu, 1997, 459). În încercările de teoretizare și de cercetare a fenomenului modei, sociologii, psihosociologii, antropologii și istoricii recurg deopotrivă la exemplul modei vestimentare. Rațiunea acestui fapt provine din simpla observație că vestimentația reprezintă un fapt comun în toate societățile și în toate epocile. Desigur, în toate societățile, indiferent de gradul lor de dezvoltare, îmbrăcămintea este un fapt pregnant și universal, dar aceasta nu

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
științifică, elegantă, literară și familială duce lipsă (H. de Balzac, 1833/2006, 147-148). În viziunea autorului, haina exprimă natura socială a individului, căci "în zilele noastre, omul social își va obosi mintea născocind distincții". Cu toții suferim influența costumului, a modei vestimentare, însă ceea ce ne diferențiază ar fi, în concepția lui Honoré de Balzac, tocmai gustul în materie de îmbrăcăminte, căci "necioplitul se acoperă, bogătașul sau prostul se împopoțonează, omul elegant se îmbracă" (idem, 75). Eleganța reprezintă "știința care ne învață să

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
ibidem). Întruchipând, în funcție de tip și de spațiu, prototipul "bărbățașului, al pasionantului, al filfizonului, al scepticului, al dandy-ului" (idem, 65). Mircea Mihăieș (1995, 15) sublinia în studiul introductiv al lucrării lui Thomas Carlyle, că, în acest spectacol zilnic al simbolurilor vestimentare și al ordinii sociale pe care acestea o instalează, individul este expus presiunilor cărora trebuie să le facă față permanent: uniformizarea și "îmbătrânirea" simbolurilor. Deși filosofia "croitorului peticit" (sartor resartus) prezintă astăzi numai un interes istoric, reflecțiile istoricului englez au

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-lea și începutul secolului XX, după cum voi discuta în subcapitolul următor, vor marca debutul analizelor științifice ale modei. În acord cu preocupările psihosociologilor, sociologilor și istoricilor referitoare la subiectul în discuție, voi prezenta în continuare caracteristicile modei și ale teribilismelor vestimentare, fără a vedea în aceste manifestări recurente exclusivitatea palierelor de analiză a fenomenului. Parțial, voi face precizări despre moda practicilor de înfrumusețare și dezgolire a trupului. 1.2. Studiul științific al modei La confluența secolelor al XIX-lea și XX

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
evoluției către societățile "militante", a apărut nevoia de a consolida dominația conducătorului tribului asupra celor supuși, precum și nevoia de identificare a grupului. Astfel, haina a servit unor funcții de semnificare a puterii și de marcare a identității (ibidem). Formele comportamentului vestimentar exprimate în societățile moderne, în care structurile politice au ajuns la un stadiu superior de dezvoltare, determină distincțiile de clasă (H. Spencer 1897/1900, 183). Tocmai de aceea "uzanțele civilizate ale hainei au estompat adevărul potrivit căruia oamenii nu au

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
explice comportamentele recurente într-un anumit tip de societate. Însă cea mai specifică trăsătură a acestora, după cum precizează Herbert Spencer, este funcția simbolică, de exprimare a statutului într-o anumită societate. Lui Herbert Spencer îi datorăm prima conceptualizare a fluctuațiilor vestimentare în termeni de fenomen social, mai exact autorul recunoaște principiul dinamic al modei ca factor explicativ pentru societatea timpului său. "Așa cum se manifestă acum, moda este o formă de control social analogă guvernării constituționale, făcând vizibil compromisul dintre coerciția guvernamentală

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
era impusă de autoritatea de clasă, în societățile industriale autoritatea opiniei publice este răspunzătoare de emergența modei (idem, 209). Lucrarea lui Herbert Spencer The Principles of Sociology (1890-1897) poate fi interpretată din două perspective fundamentale pentru evoluția cercetărilor despre moda vestimentară ca fenomen social. Pe de o parte, volumul la care fac referire se încadrează principiilor evoluționismului, prin ilustrarea transformărilor societăților și, în paralel cu aceasta, a decorațiilor corpului, de la uzanța emblemelor la cea a vestimentației. Pe de o altă parte

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
peisajului. În concepția psihologului german, aceste două transformări a practicii de ornamentare la bărbați, la femei și estetizarea mediului exterior au drept cauze dorința de estompare a diferențelor sociale. Invocarea emoției sociale de modestie ca factor determinant în explicarea comportamentelor vestimentare a fost considerată într-un fel predictibilă, din moment ce demersul lui Wilhelm M. Wundt din 1886 avea în vedere elaborarea unei scheme de evoluție a faptelor și legilor morale ale oamenilor (H.C. Sanborn, 1927, 4). Totuși, originea vestimentației nu este atribuită

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
și a lui Edward Westermarck (1862-1939). Deoarece punctul comun al acestor două aserțiuni constă în conceptualizarea vestimentației și ornamentării corpului ca mijloace de împodobire care fie evidențiază frumusețea, fie amplifică impulsurile erotice, aceste au fost grupate în studiile despre moda vestimentară sub denumirea de teoria înfrumusețării (adornment theory). Etnologul german Ernst Grosse (1862-1927) a pus în mod special accentul pe faptul că diferitele forme de ornamentare a corpului, observate de-a lungul existenței omului tatuajele, scarificările, picturile aplicate pe față sau

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
o îndeplinesc, arată Ernst Grosse. Dacă ornamentele omului primitiv erau destinate în primul rând înfrumusețării, haina omului modern deservește distincțiile sociale și separarea diferitelor clase sau ierarhii sociale (E. Grosse, 1889/1897, 113). Tocmai de aceea, schimbările rapide ale stilurilor vestimentare nu sunt neapărat manifestări ale unui fenomen de natură psihologică, ci patologică, "un simptom și un rezultat al dorinței noastre nervoase pentru stimuli originali și puternici", consideră Ernst Grosse (ibidem). Un alt antropolog de marcă al epocii, Franz Boas (1858-1942

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
tipuri de accesorii ale corpului. În schimb, femeia este privată de orice tip de ornamente, ca simbol al acceptării unei poziții inferioare față de bărbat (idem, 182). Chiar dacă necesitățile funcționale ale adaptării la mediu au transformat vestimentația într-un imperativ, comportamentul vestimentar al unor populații din societățile izolate indică faptul că hainele au rolul de semnalizare sexuală (E. Westermark, 1891/1922, 192). Sociologul german Georg Simmel (1911, 96) referindu-se la motivațiile sexuale ale acoperirii diverselor părți ale corpului, observă că: Pentru

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
zilele noastre, femelele slabe au posibilitatea de a cumpăra pernițe speciale pentru fese sau "fese false". Purtarea pantofilor cu toc înalt, prin deformarea poziției normale de mers, sporește legănarea feselor în timpul locomoției. Scoaterea în evidență a coapselor femelelor prin artificii vestimentare s-a utilizat și ea în diferite epoci și, prin folosirea unor cordoane strânse, pot fi accentuate atât liniile șoldurilor, cât și ale sânilor. [...] Curentul a ajuns la apogeu cu "talia de viespe" acum o jumătate de secol, când unele

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
și indivizii societăților contemporane în modul de uzanță al vestimentației și în orientarea către schimbările modei, observație care permite să extrapolăm doar până la un punct concluziile desprinse din aceste scrieri. Caracteristica lumii primitive constă în schimbări lente, ireversibile ale stilurilor vestimentare, pe care le putem numi mai degrabă obiceiuri. Urmând raționamentul lui Umberto Eco (1967/2008, 41) cu privire la relațiile de semnificare, am putea vorbi de rolul social al hainelor doar din momentul în care oamenii devin conștienți de relația dintre obiect

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
de modă înseamnă susținerea profitului și a producției; 3) într-o societate competitivă, moda este cultivată pentru a sublinia caracteristicile sociale ale unora în raport cu a altora. Având în vedere structura primei părți a capitolului despre etapele de studiu ale modei vestimentare și perioada istorică la care m-am raportat, respectiv cea cuprinsă între anii 1871 și 1890, este relevant de semnalat că influența scrierilor evoluționiste a dominat științele sociale până în jurul anului 1900. Treptat, efectele urbanizării progresive începute în epoca industrială

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
analizei fenomenelor modei. Sub influența unor lucrări celebre, respectiv Les lois de l'imitation (1890) a lui Gabriel Tarde, Psychologie des foules (1895) a lui Gustave Le Bon și Règles de la méthode sociologique (1895) a lui Émile Durkheim, analiza modei vestimentare a cunoscut diverse linii de teoretizare. Astfel, pe un parcurs cronologico-bibliografic care începe cu lucrările citate anterior și până în anii '60, putem repera trei direcții separate, dar complementare, cu ajutorul cărora a fost explicată moda ca fenomen social (J.I. Nelson, 2007

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
inițiază studiul cantitativ al modei, fundamentând distincția conceptuală între "stil" și "modă" printr-o serie de cercetări întreprinse în 1919 și 1938. Acestuia îi urmează formularea și testarea primelor ipoteze psihosociologice despre motivațiile pentru care indivizii adoptă un anumit stil vestimentar în cadrul cercetărilor de pionierat ale autorilor americani, Elizabeth E. Hurlock (1929) și Estelle de Young Barr (1934), pe care le voi prezenta în capitolul al treilea al acestei lucrări. Nu în ultimul rând, Frank Alvah Parsons, președintele din acel timp

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]