2,688 matches
-
este ușor curbată, cu 53-69 solzi. Dinții faringieni sunt netezi și dispuși pe un rând, cu o formulă 6-5, adică 6 dinți pe stânga și 5 pe dreapta; rareori 6-6 sau 5-5. Branhiospinii foarte scurți, puțin numeroși, de obicei 9-10. Vezica înotătoare se termină printr-o prelungire ascuțită, formând un conus spiralat. Solzii sunt mai mici decât la babușcă, tarancă și văduviță. Spatele este verzui-închis, cenușiu-închis, brun deschis, cu o tentă de albastru-verzui. Laturile sunt argintii. Abdomenul este alb perlat sau
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
Marginea posterioară a osului preopercular este netedă, nezimțuită. Osul opercular, fără țepi ascuțiți, are în partea posterioară două prelungiri obtuze. Aparatul opercular cu 7 radii branhiostegale și o pseudobranhie normal dezvoltată. Coloana vertebrală are 39-41 vertebre. Papila urogenitală este prezentă. Vezica înotătoare este absentă. La asprete tubul digestiv este foarte asemănător ca formă și mărime cu cel al speciilor genului înrudit "Zingel". Limba este o masă musculoasă relativ groasă acoperită cu numeroase papilele (muguri) gustative. Speciile din genul "Zingel" au limba
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
dorsală, adipoasă. Prima rază cornoasă a înotătoarei dorsale anterioare și a înotătoarelor pectorale este transformată de regulă într-un spin puternic. Gura neprotractilă este prevăzută cu dinți mici și cu 1-4 perechi de mustăți. Intestinul este lipsit de apendice pilorice. Vezica înotătoare este mare și se împarte în două jumătăți posterioare și o cameră anterioară, care comunică cu urechea prin aparatul lui Weber. La siluriforme aparatul lui Weber este mai complex decât la cipriniformele înrudite. Oasele parietale sunt concrescute cu supraoccipitalul
Siluriforme () [Corola-website/Science/330498_a_331827]
-
sunt inhibitori ai erecției penile, și că, în timpul somnului REM, sistemul nervos parasimpatic ia fața sistemului nervos simpatic, ceea ce produce stoparea eliminării de noradrenalină și permite testosteronului să joace un rol important în acțiunile excitatoare ale TPN. Există dovezi că vezica urinară plină complet poate provoca o „erecție reflex” de stimulare a nervilor sacrali (S2-S4) din măduva spinării. În timpul zilei, această stimulare este în mod normal suprimată la adulți de stimuli contradictorii. Un fenomen similar cu TPN există și la femei
Tumescență peniană nocturnă () [Corola-website/Science/334488_a_335817]
-
Cistita este o inflamație a vezicii urinare , un organism dedicat colectarea urinei . Se poate produce în legătură cu o uretrita : se poate vorbi aici , de asemenea, uretrocistite . În cele mai multe cazuri , cistita se datoreaza infecției bacteriene de Escherichia coli , într-un număr mai mic de cazuri se datoreaza altor
Cistită () [Corola-website/Science/335065_a_336394]
-
coli , într-un număr mai mic de cazuri se datoreaza altor bacterii , cum ar fi Proteus , Klebsiella Pseudomonas , Staphylococcus saprophyticus și Staphylococcus aureus , dar apar și pentru infecții virale sau infecții fungice , medicamente și produse chimice toxice , instrumente , rinichi , cancerului vezicii urinare. Afectează mai mult femeile , deoarece uretra lor este mai scurtă ( aproximativ 5 cm ) decât cel al bărbaților (aproximativ 16 cm) , iar apoi este mai mare pentru femei riscul de contaminare cu bacterii fecale , care poate mult mai ușor de
Cistită () [Corola-website/Science/335065_a_336394]
-
mult femeile , deoarece uretra lor este mai scurtă ( aproximativ 5 cm ) decât cel al bărbaților (aproximativ 16 cm) , iar apoi este mai mare pentru femei riscul de contaminare cu bacterii fecale , care poate mult mai ușor de depistat uretra la vezica urinară . Se estimează că aproximativ 25 % din femeile adulte suferă de cistita cel putin o dată pe an . În special , incidența variază cu vârsta : este foarte scăzut de până la 20 de ani . Probabilitatea de cistita recurente crește cu creșterea numărului de
Cistită () [Corola-website/Science/335065_a_336394]
-
de cazuri anterioare , în timp ce scade mai este intervalul dintre una și cealaltă cistita . Factorii de risc pentru cistita la femei pot fi diferite : vârstă, sexul ( care favorizează trecerea bacteriilor patogene în vagin , uretra și apoi în cele din urmă în vezica urinară) , constipație , utilizarea diafragmei și creme spermicide . Factorii de risc pentru om sunt adesea atribuite hipertrofie , sau inflamație a prostatei . În sensibilitate suprapubiană . În caz de uretrita se adaugă disurie , stranguria , frecvență urinară , piurie , hematurie . Alte simptome ale cistitei sunt
Cistită () [Corola-website/Science/335065_a_336394]
-
de altul. Corpul este acoperit cu țepișori, plăci mici, solzi sau este golaș. Au două înotătoare dorsale, prima țepoasă mai scurtă, a doua formată din raze moi, lungi. Înotătoarele ventrale sunt apropiate una de alta și au o poziție pectorală. Vezica înotătoare lipsește. Această familie cuprinde mai mult de 300 de specii, grupate în 70 genuri. Cele mai multe specii sunt răspândite în mările temperate, iar câteva în apele dulci. În apele dulci din România trăiește un singur gen, "Cottus", cu 3 specii
Cotide () [Corola-website/Science/335094_a_336423]
-
așezată la același nivel cu anala, înotătoarele ventrale au o poziție abdominală, mai mult sau mai puțin apropiate de cele pectorale. Înotătoarea caudală rotunjită sau trunchiată, nu este bifurcată. Linia laterală lipsește, dar mugurii senzitivi sunt bine dezvoltați pe cap. Vezica înotătoare nu comunică cu tubul digestiv (pești fizocliști) sau este absentă. Marea majoritate a ciprinodontiformelor trăiesc în apele dulci și salmastre din regiunile tropicale și numai puține sunt răspândite și în zonele temperate. Arealul lor cuprinde tot globul cu excepția Australiei
Ciprinodontiforme () [Corola-website/Science/335335_a_336664]
-
cu dinți mărunți fini, așezați în mai multe serii. Fălcile de lungime egală. Pe bărbie sunt 2 pori senzoriali. Ochiul mijlociu, prezentând aceleași raporturi față de spațiul interorbital, ca și la zglăvoaca comună. Preoperculul cu 2 spini bine dezvoltați, îndreptați înainte.Vezica înotătoare lipsește. Atât capul cât și corpul sunt complet lipsite de solzi, în afară de țepișorii foarte fini, uneori abia vizibili, care se găsesc sub înotătoarele pectorale. Linia laterală este incompletă, ajunge până sub jumătatea celei de a doua înotătoare dorsală, sau
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
variat de pești teleosteenii superiori marini și de apă dulce, la care razele anterioare ale înotătoarelor dorsală, anală și ventrale au forma unor țepi ascuțiți, nedivizați. Înotătoarele abdominale se găsesc, de obicei, sub cele pectorale, iar câteodată și înaintea lor. Vezica înotătoare nu comunică cu intestinul. Razele anterioare ale înotătoarelor dorsală, anală și ventrale au forma unor țepi ascuțiți, nedivizați. În mai multe grupuri de actinopterigieni însă spinii lipsesc din înotătoare și anume probabil prin dispariție. Înotătoarea dorsală se alungește înapoi
Acantopterigieni () [Corola-website/Science/331603_a_332932]
-
doilea și al treilea os epibranhial sunt măriți și constituie suportul principal al dentiției faringiene superioare. Supraoccipitalul separă unul de altul cele două parietale și se unește cu frontalele. Parapofizele sunt unite cu vertebrele. Fanta branhială aflată în fața înotătoarei pectorale. Vezica înotătoare, cu puține excepții, a pierdut comunicația cu tubul digestiv (pești fizocliști). Ovarele se continuă cu oviductele. Este un supraordin vast și destul de variat de pești marini și de apă dulce. Sunt în mare parte specii marine care domină apele
Acantopterigieni () [Corola-website/Science/331603_a_332932]
-
prevăzute cu dinți. Maxilarele rudimentare. Ectopterigoidul lipsește. Mezopterigoidele sunt mici, unind metapterigoidele cu prevomerul. Posttemporalele absente. Subopercularul lipsește. A cincea vertebră reunită printr-o punte de cele 4 vertebre anterioare modificate. Vertebrele 2—5 contopite între ele. Membranele branhiale libere. Vezica înotătoare liberă, obișnuit mare. Intestinul fără apendice. Sunt pești de apă dulce. Somnul ("Silurus glanis") poate intra în apele salmastre. Speciile acestei familii sunt în principal bentonice, carnivore și răpitoare. Familia este originară din Asia Centrală, și este răspândită în Europa
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
este de 4-6. Numărul de solzi sub linia laterală (numărați vertical până la începutul înotătoarei ventrale) este de 12-13. Aceasta se poate reda prin formula 41 [4-6/12-13] 49. La subspecia "Labrus viridis prasostictes" această formulă este 44 [4-5½ /12-13] 47. Vezica înotătoare este prezentă. Aparatul opercular cu 5-6 radii branhiostegale și o pseudobranhie bine dezvoltată. Pe primul arc branhial se află 20-22 branhiospini (spini branhiali). Apendicele pilorice lipsesc. Osul maxilar superior este absent. Coloana vertebrală are 38-39 vertebre. Toate coastele sunt
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
3-6 vertebre anterioare sunt alungite, sudate între ele și imobile. Aparatul opercular cu 1-5 radii branhiostegale. Branhiile suferă o reducere și au formă de mici tufișoare din care cauză acestui grup de pești i se mai spune și lofobranhiate (Lophobranchii). Vezica înotătoare nu comunică cu tubul digestiv (pești fizocliști). La o o parte din specii tuburile urinifere sunt lipsite de glomerule Malpighi. La majoritatea speciilor, masculii au un organ incubator pe fața ventrală, unde femela își depune icrele pe care masculul
Singnatiforme () [Corola-website/Science/335727_a_337056]
-
de cancer esofagian, cancer colorectal, cancer gastric, carcinom hepatocelular și în mod posibil posibil cancer de prostată. Totodată ele nu par a avea niciun efect asupra riscului de cancer pulmonar, cancer renal, cancer de sân, cancer pancreatic și cancerul de vezică urinară.
Statina (medicament) () [Corola-website/Science/335787_a_337116]
-
păstrează la animalul adult, iar pseudobranhia (branhia falsă) sa care primește sânge oxigenat, este deplasată pe fața internă a operculului. Tot aici este deplasată și hemibranhia corespunzătoare arcului hioidian, care primește sânge venos. Cele două branhii se numesc branhii operculare. Vezica înotătoare are forma unui sac lung, și conducta sa se deschide pe fața dorsală a esofagului. Pereții săi sunt alveolari și puternic vascularizați. Peștele o întrebuințează și la respirație, ridicându-se din când în când la suprafața apei pentru a
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
în special, este frecvent prins cu plasele pentru creveți în mlaștinile sărate din Louisiana și a fost adesea observat în apele marine de pe coasta Golfului Mexic ale SUA. Lepisosteiformele pot tolera ape cu conținut scăzut de oxigen deoarece au o vezică înotătoare foarte vascularizată care comunică cu faringele printr-un duct pneumatic lărgit, permițându-le să respire aerul din atmosferă, ridicându-se din când în când la suprafața apei. Lepisosteiformele înoată, de obicei, lent, dar la nevoie se deplasează foarte iute
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
la cele mai multe specii cu pete și cu dungi albe, iar pe abdomen gălbuie, cenușie sau albă. Lipsește dimorfismul culorii după vârstă. Glandele cutanate preorbitale și interdigitale absente. La "Tragulus napu" și "Tragulus javanicus" pe bărbie există o glandă cutanată specifică. Vezica biliară prezentă. Cecul este simplu. Placenta difuză. Femelele au două perechi de mamelele. Craniul cerebral și cel facial au lungimi aproximativ egale. Orbitele mari, marginile lor nu proeminează lateral. Creasta sagitală absentă. Oasele lacrimale cu un singur orificiu al canalului
Tragulide () [Corola-website/Science/333175_a_334504]
-
ușoară și chestionabilă pe termen scurt la pacienții cu sciatică, însă nu au beneficii pe termen lung. Chirurgia poate fi utilă la persoanele cu hernie de disc care provoacă durere iradiantă semnificativă în picior, slăbiciunea semnificativă a piciorului, probleme cu vezica sau incontinență rectală. De asemenea, această metodă ar putea fi utilă la persoanele cu stenoză spinală. În absența acestor probleme, nu există nicio dovadă clară a beneficiilor obținute de pe urma chirurgiei. Discectomia (eliminarea parțială a discului care provoacă durerea la nivelul
Dorsalgie joasă () [Corola-website/Science/332048_a_333377]
-
apropiați, și la rândul lor au dat naștere la ordinul teleosteenilor. Au caractere primitive și de specializare. Scheletul este bine osificat. Osul supraoccipital lipsește, iar pe mandibulă este dezvoltat foarte bine osul splenial. Valvula spirală și conul arterial sunt prezente. Vezica înotătoare prezintă o structură celulară, bogat vascularizată, și este folosită pentru respirație.
Holosteeni () [Corola-website/Science/332400_a_333729]
-
pentru această masă alimente ușoare, care pot fi digerate rapid. Mesele ar trebui luate în acele momente ale zilei când avem nevoie de energie suplimentară, iar noaptea nu e cazul. Nu neglijă orele de somn Nu te culcă prea târziu! Vezica biliară funcționează optim între orele 23 și 2, cănd elimina toxinele. Nu exagera cu culcatul târziu, sistemul digestiv va protesta. Ascultă-ți corpul și ține cont de nevoile lui Corpul ne transmite tot felul de semnale, pe care noi trebuie
Reguli de bază pentru o alimentație sănătoasă by Elena Bârsan () [Corola-website/Journalistic/101601_a_102893]
-
cel mai cunoscut pentru producția unor filme ca "Pariul", "Băieți deștepți" și "The Rose". Spre sfârșitul vieții sale, a creat diferite documentare politice, cele mai renumit fiind "Mad as Hell" și "". După șase ani de luptă cu un cancer de vezică urinară (), Russo a decedat la 24 august 2007 la Cedars-Sinai Medical Center din Los Angeles.. s-a născut în Brooklyn, New York, în 1943. A crescut în Long Island, unde a lucrat pentru afacerea cu lenjerie de corp a familiei sale
Aaron Russo () [Corola-website/Science/336201_a_337530]
-
gri-verzuie. O altă rețetă este acea din jurnalul „Tribuna” din secolul al XVIII-lea, denumită „Iuțari de casă mare”, cu smântână și pătrunjel. Buretelui se atribuie de asemenea un efect diuretic și este folosit împotriva [[urologie|litezii renale}} ( pietrei de vezică urinară). [[Categorie:Lactarius]] [[Categorie:Ciuperci comestibile]]
Lăptucă iute () [Corola-website/Science/336202_a_337531]