4,489 matches
-
preelenice, se referă la zona dintre Mesopotamia (din grecescul mesos "mijloc" și potamos "fluviu", regiune numită "a celor două fluvii", acoperind văile Tigrului și Eufratului și teritoriul intermediar) și Egipt, cuprinzând Siria și Palestina, este probabil cu adevărat leagănul culturii viței de vie. Această regiune a Asiei occidentale având forma unui arc de cerc, situată mai exact între Marea Caspică și Golful arabo-persan, a fost fără îndoială refugiul pentru vitis vinifera 8 (vița de vie europeană, așa cum o numesc americanii) pe parcursul
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
și Palestina, este probabil cu adevărat leagănul culturii viței de vie. Această regiune a Asiei occidentale având forma unui arc de cerc, situată mai exact între Marea Caspică și Golful arabo-persan, a fost fără îndoială refugiul pentru vitis vinifera 8 (vița de vie europeană, așa cum o numesc americanii) pe parcursul perioadei glaciare. În cadrul vitis vinifera (sau vitis sativa), se disting trei mari grupe 9: • Vitis vinifera pontica, localizată aproape de izvoarele Tigrului și Eufratului în Mesopotamia, în Armenia, pe muntele Ararat, și în
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
află la originea varietăților roșii din Europa (cum ar fi cabernet sau pinot). • Vitis vinifera orientalis, originară din valea Iordanului, a avut și ea urmași în Europa, și anume soiurile chasselas și gutedel. Rolul preeminent al Asiei 10 în cultura viței de vie pare a fi în egală măsură vădit și de originea cuvântului "vin". Termenul însuși de vin provine, potrivit unor istorici, dintr-o veche limbă vorbită în zona Caucazului și a Mării Negre unde cuvântul voino era utilizat pentru a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de Mediterană și de cultura ei strălucitoare, ba chiar imperialistă uneori. Forța civilizatoare a vinului a dominat într-adevăr pentru multă vreme lumea mediteraneană înainte de a cuceri noi teritorii. II. Vinul în cadrul civilizațiilor antice Trebuie făcută o distincție între istoria viței de vie ca plantă și cea a viticulturii. Leagănul viticulturii nu este Europa meridională, ci Mediterana Orientală 13 (adică Levantul de odinioară 14 și Orientul Apropiat de astăzi). În această regiune unde s-au născut civilizațiile mesopotamiană, egipteană și ebraică
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
relatează și despre construirea unei arce (sau ladă: acesta este sensul literal al cuvântului latin arca) pentru salvarea umanității. Însă vinul exista de dinaintea cataclismului: Noe cel mesopotamian, numit Ut-Napiștin, afirma în Epopeea lui Ghilgameș că a oferit constructorilor arcei "zeama viței, vin roșu și vin alb, și bere pe care să o poată bea precum apa fluviului". În schimb, în Biblie ( Facerea 9, 20-21), doar odată cu apariția lui Noe și a arcei lui de lemn care transporta toate animalele create (inclusiv
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a vinului 19 și a efectelor sale asupra omului : Atunci a început Noe să fie lucrător de pământ și a sădit vie. A băut vin și, îmbătându-se, s-a dezvelit în cortul său". Încă de la intrarea în universul biblic, vița de vie a fost învestită cu o valoare simbolică de primă importanță. Creată odată cu celelalte plante în ziua a treia, fructele sale, ca și toate celelalte produse vegetale, au fost desemnate de către Yahve drept hrană exclusivă a speciei umane (Facerea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
importanță. Creată odată cu celelalte plante în ziua a treia, fructele sale, ca și toate celelalte produse vegetale, au fost desemnate de către Yahve drept hrană exclusivă a speciei umane (Facerea 1, 19). Odată cu descendenții lui Noe, meniți să populeze întreg pământul, vița de vie a prins rădăcini pe muntele Ararat înainte de a porni 20 la cucerirea lumii. Osiris (în vechime Sairi Siri) a fost venerat drept primul viticultor, chiar mai mult decât Noe. Osiris era văzut ca un zeu civilizator care i-
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
pe muntele Ararat înainte de a porni 20 la cucerirea lumii. Osiris (în vechime Sairi Siri) a fost venerat drept primul viticultor, chiar mai mult decât Noe. Osiris era văzut ca un zeu civilizator care i-a învățat pe egipteni cultura viței de vie. Vinul era privit ca un dar al lui Osiris. Un mit21 povestea că primele boabe de strugure s-au născut din ochii negri și strălucitori ai lui Horus, zeul cu cap de șoim, deseori prezentat ca fiu al
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
și viața"22. Osiris se va identifica cu Dionisos, iar în cele din urmă va prelua trăsăturile lui Bchus. În paralel cu mitologia egipteană, civilizația faraonilor ne-a lăsat moștenire mărturia cea mai minuțioasă asupra vieții culturale și sociale a viței de vie și a vinului. Marile podgorii din delta Nilului sau din oaze, precum cea de la El-Fayum, erau renumite. Cu toate acestea, vinul era rezervat nobililor, pe când berea era băutura comună. În mormintele Egiptului faraonic, construite de-a lungul a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Amon (zeu "universal" sub forma sincretistă a lui Amon-Ra). Inscripțiile hieroglifice comentează ofranda suveranului egiptean. Odată cu invazia arabă din secolul al VII-lea al erei creștine, viile egiptene au fost distruse. În afara Egiptului, islamul 28, care se extindea, a eradicat vița de vie și a interzis vinul în ansamblul peninsulei arabe, adică Libia, Palestina, Siria, Mesopotamia și Armenia. La un secol de la moartea lui Mahomed ("slăvitul"), mort în 632 în urma unei pleurezii fără a lăsa vreun moștenitor masculin, succesorii săi, califii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
nu doar fericirea supremă, ci îl și "duce dincolo de sine însuși, adică dincolo de condiția sa umană"31. Coranul nu celebrează băutura alcoolică terestră, ci experiența extatică celestă simbolizată de vin, care este tocmai prin aceasta ținut la mare cinste. Cultura viței de vie s-a răspândit, odată cu extinderea civilizației mediteraneene, din Orientul Apropiat în Grecia și Roma, sublimându-se în mitul lui Dionisos-Bachus din Orient: "Elenizat cu greu, apoi romanizat, [acesta] prefigurează iudaismul și creștinismul"32. Deși era fiul lui Zeus
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
al veseliei. "Cel zgomotos", cum e numit Dionisos, era însoțit de cortegii de menade (nebune, în greacă) și de satiri care dansau frenetic în sunetul flautului și al tamburinei bătând ritmul cu un tirs, un toiag împodobit cu frunze de viță de vie și de iederă, cu conuri de pin în vârf. În mijlocul acestei cohorte dezlănțuite, Dionisos păstra un calm aproape olimpian 34, în timp ce alături de el mergea o panteră, animalul său favorit. După modelul acestui cortegiu divin, cu ocazia anumitor serbări
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
revindea" proprietarului inițial. În 212, edictul împăratului Caracalla (pe numele său adevărat Basinius, fiin numit Caracalla după mantia galică pe care o purta) a acordat cetățenia romană tuturor supușilor liberi de pe teritoriul imperiului, oferindu-le astfel posibilitatea de a cultiva viță de vie. Invaziile barbare (spre exemplu, cea a vizigoților, care au devastat Roma în 410, sau cea a ostrogoților, care au jefuit orașul după căderea Imperiului Roman de Apus în 476) au perturbat grav comerțul cu vin. Dar principala ruptură
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
o societate demnă de acest nume trebuia neapărat să aibă o viticultură savantă și vinuri de calitate. Popoarele care nu făceau vin nu puteau fi decât barbare. "Popoarele mediteraneene au început să iasă din barbarie atunci când au învățat să cultive vița de vie...", scria istoricul Tucidide încă de la sfârșitul secolului al V-lea î.Hr. IV. Vinul în cadrul civilizațiilor mediteraneene "Mediterana, dincolo de diviziunile politice actuale, presupune trei comunități culturale, trei civilizații enorme și vivace, trei moduri cardinale de a gândi, de a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cea mai mare parte a Peninsulei Balcanice (în special fosta Iugoslavie, Bulgaria, Grecia), România și partea europeană a Rusiei. Din punct de vedere geografic, regiunile mediteraneene (individualizate de climat, de vegetație și de culturi: în primul rând măslinul, grâul și vița de vie culturile autohtone cele mai timpurii) cuprind trei peninsule septentrionale (iberică, italiană și balcanică), țările din nordul Africii, Libia, Egiptul și litoralul Orientului Apropiat. Mediterana nu este "o mare, ci o succesiune de mări"58: având ca anexe Marea Neagră
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
36,7 milioane hl (la o populație totală de aproximativ 56,7 milioane de locuitori), adică 63 l de vin pe an pe cap de locuitor. Regiunile mediteraneene, în special Languedoc-Roussillon, unde 28,6% din suprafața agricolă este ocupată cu viță de vie, produc în jur de 35-40 milioane hl de vin, ceea ce înseamnă 12-13% din totalul mondial. Alte regiuni furnizează și ele importante cantități de vinuri cu un renume aparte în materie de vinuri cu denumire de origine viticolă, precum
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
origine viticolă, precum Gironde, Burgundia, valea Loarei, Champagne..., fără să uităm de Charentes, unde vinurile sunt folosite ca bază pentru coniac. Italia, a doua țară la nivel mondial în privința suprafeței ocupate de podgorii (după Spania), posedă o suprafață plantată cu viță de vie de 956 000 ha și o producție de 59,3 milioane hl (un sfert din producția mondială și primul exportator în ceea ce privește volumul: 16,6 milioane de hl), cu un consum intern de 36 milioane de hl (la o
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
înregistrate în anii 1986-1990 ultimele cunoscute). Procentul suprafeței cultivate cu struguri pentru vin Procentul producției de struguri devin Fosta Iugoslavie (+ regiuni autonome 82,2 76,8 Albania 29 25 Grecia 57,6 43,2 Albania are o suprafață cultivată cu viță de vie de 5 000 ha și o producție de 96 000 hl de vin. Podgoriile albaneze numără multe vii tinere. Grecia are o suprafață cultivată cu viță de vie de 137 000 ha și o producție de 3 milioane
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
25 Grecia 57,6 43,2 Albania are o suprafață cultivată cu viță de vie de 5 000 ha și o producție de 96 000 hl de vin. Podgoriile albaneze numără multe vii tinere. Grecia are o suprafață cultivată cu viță de vie de 137 000 ha și o producție de 3 milioane hl (leagănul viticulturii europene nu se clasează decât pe locul al șaselea în rândul țărilor producătoare ale Comunității Europene și nu exportă decât 10% din producția proprie), cu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
locuitor pe an. Podgoriile grecești sunt repartizate pe întreg teritoriul, dar prezintă o densitate mai mare în Peloponez (65 000 ha, mai bine de un sfert din producția națională) și insula Creta unde ocupă 12% din suprafața agricolă). În Grecia, vița de vie constituie, alături de măslin, una din bazele agriculturii și acoperă teritorii vaste. Este o sursă de neînlocuit pentru anumite regiuni, care produc de altfel vinuri celebre: vinul de Patras și de Corint în Peloponez, de Samos și de Rodos
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
neînlocuit pentru anumite regiuni, care produc de altfel vinuri celebre: vinul de Patras și de Corint în Peloponez, de Samos și de Rodos. 3. Viile mediteraneene din zona Mării Negre. În aceste țări (Bulgaria, România, Republica Moldova, Rusia, Ucraina, Georgia), este dominantă vița de vie care produce struguri destinați vinificării. Procentul suprafeței cultivate cu struguri pentru vin Procentul producției de struguri devin Bulgaria 88,2 71,7 România 90,5 84,9 Republica Moldova 88,3 83,8 Rusia, Ucraina 92,9 86,1
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vinificării. Procentul suprafeței cultivate cu struguri pentru vin Procentul producției de struguri devin Bulgaria 88,2 71,7 România 90,5 84,9 Republica Moldova 88,3 83,8 Rusia, Ucraina 92,9 86,1 Bulgaria are o suprafață cultivată cu viță de vie de 113 000 ha și o producție de 1,3 milioane hl (în declin constant în ultimii ani), cu un consum intern de 709 000 hl (la o populație de aproximativ 9 milioane de locuitori), ceea ce probabil înseamnă
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
consum intern de 709 000 hl (la o populație de aproximativ 9 milioane de locuitori), ceea ce probabil înseamnă un consum anual cu puțin peste 12 l pe cap de locuitor (ultima statistică pe care o cunoaștem datează din 1992). Cultura viței de vie este practicată aici de mai bine de trei mii de ani, însă cu o lungă eclipsă în timpul stăpânirii turcilor musulmani. Cultivarea viței a fost reluată după 1918, dar viticultura nu a cunoscut un avânt important decât după cel
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
12 l pe cap de locuitor (ultima statistică pe care o cunoaștem datează din 1992). Cultura viței de vie este practicată aici de mai bine de trei mii de ani, însă cu o lungă eclipsă în timpul stăpânirii turcilor musulmani. Cultivarea viței a fost reluată după 1918, dar viticultura nu a cunoscut un avânt important decât după cel de-al Doilea Război Mondial. Sub influența regimului sovietic, monopolul de stat va dezvolta o structură și o producție de masă de mare capacitate
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Devenind al șaselea exportator mondial după 1966, Bulgaria exportă astfel aproape 85% din producția proprie (repartizarea între vinurile roșii și cele negre fiind aproape identică). Schimbările politice ale anilor 1990 au forțat Bulgaria să găsească noi debușeuri. Suprafețele cultivate cu viță de vie sunt situate, în cea mai mare parte a lor, în valea Dunării și a Mariței. Se cultivă soiuri indigene și franceze clasice, printre care mai ales cabernet-sauvignon și merlot, apoi chardonnay, sauvignon, gamay, diverse tipuri de pinot etc.
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]