60,203 matches
-
episod de cei 10 ani în care noi doi am împărțit atîtea experiențe (povești, plimbările prin cartierele Ťnoastreť, gustări la restaurantele Ťnoastreť, muzee, spectacole), răspunde indiferent, neinteresat. E un adolescent care parcă n-are trecut și nu se proiectează în viitor. Trăiește momentul în spiritul plezirismului lejer, bucurîndu-se fără elan de avantajele societății în care trăiește: mașina, party-urile. M-am întristat văzînd copilul jucăuș și dornic de povești, de prăjituri, de plimbări în autobuz, transformat într-un adolescent american oarecare" (pp.
Portretul unei doamne by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11947_a_13272]
-
Liviu Dănceanu Aidoma oricărui parcurs diacronic, istoria muzicii savante se înfățișează privitorului ca emula timpului, depozit al experiențelor și experimentelor, martor al trecutului, exemplu și aviz al prezentului, avertisment al viitorului. în învolburata ei evoluție, muzica savantă și-a desemnat patru categorii spațiale - modalismul, tonalismul, serialismul și spectralismul -, patru tipuri de cărămizi (altfel spus, materiale de construcție), care au ocupat poziții clar precizate și delimitate (mai puțin spectralismul, aflat în compenetrație
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
evoluții semantice (venind de pildă în sprijinul etimologiei cuvîntului mire din lat. miles "soldat"), verbe delocutive derivate din imprecații: a drăcui, a răuli (a da răului), a firui (fir-ar...) etc. Alte contribuții privesc morfologia (o formă regională de prezumtiv: viitorul popular o să fie), domeniul stilistic și pragmatic (dialogul reprodus în narațiunea orală, formulările stereotipe - de tipul c-o fi, c-o păți -, repetițiile, tautologiile - ce-o fi o fi -, eufemismul în limba de lemn - a epura, a comprima, a restructura
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
din gara Buzău). Din 1904 se stabilește la Berlin, dar nu se desparte definitiv de România, căci în 1908 participă la campania electorală alături de Take Ionescu și de partidul său. În ianuarie 1911 dă un interviu pe teme electorale ziarului "Viitorul", unde mărturisește că nu candidează ("eu nu râvnesc la nimic în politică", p. 152), că e "un simplu soldat sub steagul democrației", pentru că literatura îi ocupă tot timpul: "am în preparație un roman și un nou volum de schițe..." (p.
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
dar asta nu înseamnă că românii au renunțat la orice așteptare concretă din partea lui. Gura mare prezidențială a creat un orizont al speranței pe care nu știu cum și dacă va reuși s-o umple cu fapte echipa semi-nervrotică a pede-liberalilor. Lozinca "viitorului luminos", dar din ce în ce mai îndepărtat, nu mai impresionează pe nimeni. Românii s-au molipsit de setea de imediat a occidentalilor, nemaiacceptând varianta "kalendelor grecești", a vieții fericite pe care o vor duce nepoții și nepoții nepoților noștri. Dacă nu înțeleg acest
Curcile diplomate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11992_a_13317]
-
cea mai urgentă sarcină a stângii, care este sfâșiată de lupte între diferitele fracțiuni și s-a retras într-un mediu hedonist și în rezervații pop." Într-un volum apărut tot la Idea Design & Print, în 2002, Compărem. Politică la viitor, o serie de eseuri scrise de filozofii francezi Jean-Christophe Bailly și Jean-Luc Nancy, nu altceva spunea primul dintre autori: "Cel mai grav eșec al comunismului nu este prăbușirea sa, ci moștenirea sa: n-a știut să lase loc, dincolo de el
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
simplu, "Cher Ami". Matilda Caragiu-Marioțeanu întrezărește un semn al destinului propriu în adjectivul toapsecu din latinescul toxicus,-um în timp ce Al. Rosetti explica trecerea lui x (cs) în ps-ul aromânesc. Doar după o singură discuție, foneticianul ghicise în tînăra studentă pe viitorul specialist în aromânistică și, iată, așa a rămas. Sanda Golopenția îi surprinde unele momente de oboseală, de slăbire a optimismului, dar identifică lesne resorturi salutare: "Timpul, o disciplină ereditară grațios conținută îl ajutaseră să-și construiască o voioșie secundă". Andriana
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11994_a_13319]
-
a amânat-o doar. în lupta crâncenă cu moartea, Maiakovski a fost un poet mai mare decât în majoritatea versurilor sale. Totul s-a terminat însă prin aceea că a devenit cel mai mort poet. Punctul final nu e aici. Viitorul apropiat este al lui Maiakovski. Nu degeaba Occidentul e mai îngăduitor cu el decât noi. Valul invadator al capitalismului rus, cu toate splendorile lui, îl poartă cu sine pe "hunul brutal" cu bluză galbenă, care, (sub spectrul morții) scrie un
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
într-o oarecare măsură și motivațiile prezentului. Moartea este suprapersonajul cărții și fiecare personaj se raportează în felul lui la ea. Unii cu propria moarte. Dar aura morții îi și cheamă la viață și adevăr pe cei chemați să decidă viitorul morților lor. În confruntarea cu trecutul "încărcat" și cu aspectele latente ale morții pe marginea gropilor deschise, viața pare o dezhumare: afirmarea vulnerabilității, conștientizarea dependenței, asumarea instinctelor, a pulsiunilor: "Abjecția umană, ca afectul unui cartilaj rupt. Ai gândit vreodată comparația
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
perioada copilăriei), obiect al reflecției și explorării poetice, dar și componentă a viziunii auctoriale prin intermediul unui eu lirico-narativo-reflexiv care privește lumea pornind de la asumarea memoriei. Din perspectiva amintirilor trecutului, timp al plenitudinii, este privit prezentul - palid, sărăcit sau dezastruos - și viitorul - catastrofal, primejdios ori neliniștitor. Scriitorul nu practică doar un exercițiu ocazional al memoriei, ci o absoarbe, o înglobează în perspectiva proprie. Pentru personajele sale, memoria produce o proiecție spre un trecut decupabil, dar se și interiorizează într-un fond latent
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
pe baza alternanței și osmozei de imagini plastice, evocări și reflecții, un univers poetic care se articulează și capătă sens pe "spirala timpului", unde se reunesc un "odinioară" mitic al originilor, un "ieri" al strămoșilor, un "astăzi" deziluzionant și un viitor previzibil, al eului emitent, într-un mod care permite transgresiuni temporale (lunecări, suprapuneri, alternări), cuprinderea eternității și a intemporalității. În volumele de poeme, Julio Llamazares inaugura un univers liric și un ton poetic ale căror particularități aveau să devină constante
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
vizitei. Aceștia îi spuseră că nu pot decât să fie bucuroși, deoarece după atâta lucru, Veta are nevoie să mai iasă la o plimbare împreună cu cei de vârstă ei, pentru a-și pregăti viața, pe care o va avea în viitor. - Mache mulțumi și le spuse că în seara următoare va veni să o ia la promenadă, urmând să o aducă acasă la o oră care va fi stabilită de ei. Din acel moment, Mache petrecu mult timp împreună cu Veta. Într-
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
a internauților. Este o poezie structurată muzical iar accentele, uneori metalice, fac din implicarea lirică un sens metafizic, aforistic: “Viața=arta de a tatua/ suflete,/fără ace.” sau ”privim în gol/cum după gard/ toți copiii sunt îmbrăcați/ în culoarea viitorului,/ așteptându-ne naivi/să le pictăm prezentul.” (Culori) Linia continuă are o mare încărcătură reflexivă în tinereasca ei contemplare și abordarea laconică aduce definiții cu iz filozofic, tematic. Tudor preia marile teme filozofice într-un contur personal sceptic și ca
PREFAŢĂ- TUDOR A. URSENTE, FĂRĂ HASHTAG de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382679_a_384008]
-
cu licența, dacă sunt bolnavă încurabil? Nu o voi putea folosi niciodată! spuse dezamăgită femeia. -Multe, foarte multe în ziua de azi. Chiar acest comportament al tău, în educație, va fi de succes și vei ajunde departe. Îți prevestesc un viitor strălucit! Eu sunt cel care te va promova în funcție, iar tu vei face tot ce-ți voi spune eu! o încurajă Perversso. Trebuie doar să mă crezi și să mă finanțezi din când în când, pe mine și firma
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
nu încerca să-l mai repeți. Am un prieten de care m-am îndrăgostit și îl iubesc, așa cum mă iubește și el pe mine și așa cum o iubești și tu pe Ramona, soția ta. Poate ne vom căsători într-un viitor apropiat, așa că tu nu mai ai nici un loc în viața sau inima mea. - Deci așa procedezi tu? - Cum, Viorel? Cum procedez? - Pui omul pe jar, îl amăgești că ești îndrăgostită de el, îl prinzi în mrejele tale și apoi îl
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
nu? Dimineața, la întâlnirea de lucru pentru preluarea sarcinilor, Ramona care era deja prezentă, s-a arătat destul de jovială cu ea, a felicitat-o, a întrebat-o cum a fost la munte și ce are de gând să facă în viitorul apropiat, acum după ce și-a luat diploma de inginer. - În primul rând pot să-ți spun că la munte a fost nemaipomenit de bine. Am avut un apartament la Hotel Păltiniș, cu toate serviciile asigurate. Ne-am plimbat prin împrejurimi
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
garda cântecului de mâine, întemeind și călăuzind la lumina scenei grupul cantabil folcloric de copii „Boboceii de la Bacău”. Ea primește această însărcinare dintr-un ego cu totul și cu totul special: transgresarea unei părți din sine într-o parte de viitor. Pregătește copiii talentați, recrutați din Bacău și împrejurmi pentru spectacolul muzical popular și folcloric al zilei cuprinse de soare ce va restabili neîncetat spiritualitatea melodică pe când însăși va fi mugur și floare de istorie a vieții sufletești ce va-nfrumuseța
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
Și-au zis în tinerețe și ei...patrioți, Dorind banii si puterea, sufletul li s-a închis, Orbi iubirii de neam, devenit-au azi..proscriși; Idealuri mărețe le-au rămas in trecut....un vis Iar ei din ignoranța lor ,chiar viitorul l-au ucis! E vremea schimbării, luptă cu minciuna, Lumina Adevărului o văd in tine, UNA! Unește-te cu ea, fii ideal comun spre bine Și nu va fi-n zadar strigăt din mulțime; Sunt oameni până la urmă, nu-i
STRIGĂT DE LUPTĂ de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382809_a_384138]
-
lesne clintită dintr-un imobilism alimentat uneori cu neîncredere viscerală vizavi de grozăvia și ridicolul realităților din țară, alteori cu dispreț îngăduitor împrumutat din mediile în care încearcă să se altoiască.. Dar dacă aleșii noștri sunt infinit mai îngrijorați de viitorul lor și al clanului din care fac parte decât de viitorul României, politicienii și investitorii occidentali se dovedesc de-o prudență agasantă în ceea ce privește foloasele politico-economice ale țărilor lor, respectiv profitul societăților comerciale pe care le reprezintă. Cât au învățat diplomații
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
de grozăvia și ridicolul realităților din țară, alteori cu dispreț îngăduitor împrumutat din mediile în care încearcă să se altoiască.. Dar dacă aleșii noștri sunt infinit mai îngrijorați de viitorul lor și al clanului din care fac parte decât de viitorul României, politicienii și investitorii occidentali se dovedesc de-o prudență agasantă în ceea ce privește foloasele politico-economice ale țărilor lor, respectiv profitul societăților comerciale pe care le reprezintă. Cât au învățat diplomații noștri din fermitatea onctuos-civilizată a străinilor ce-și etalează zâmbetele direct
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
și continuă să procedeze guvernele noastre postdecembriste. Orice comentariu este de prisos. 3.Corupția la toate nivelele reprezintă cauza cauzelor actualei degringolade economice. Ea ține în egală măsură de influența cancerigenă a unui trecut cu importante ramificații în prezent și viitor, precum și de structura moral-spirituală a românului, devenită esențialmente balcanică prin tripla influență orientală: otomană, fanarioto-grecească și muscălească. În mod normal, vicii ca luarea și darea de mită, evaziunea fiscală sau deturnarea de fonduri ar trebui, dacă nu în întregime eliminate
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
de cercetare "A Treia Europă" a făcut pentru demonstrarea europenității României mai mult decât toate institutele dolofane din subordinea Academiei! Cum destule dintre ele se ocupă de "sud-estul" european, abhorat azi cu vigoare de către dl. Iliescu, nu le văd un viitor prea strălucit! Cunosc foarte bine activitatea zecilor de tineri cercetători îndrumați de colegii mei, Babeți și Ungureanu, care au preferat să-și vadă de treabă, abținându-se de la polemici sterpe cu oameni ce fac crize de personalitate la absolut orice
Svejk, precursorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16027_a_17352]
-
fostului său aliat, PRM-ul lui Vadim Tudor, au intrat în ofsaid politic, din punctul său de vedere. La fel de important mi se pare și că președintele Iliescu le adresează propriilor săi susținători invitația de a uita trecutul apropiat de dragul unui viitor care presupune o nouă linie e conduită. Fără a străluci prin îndrăzneală în această privință, dl Iliescu acceptă totuși riscul de a-și pierde o parte dintre susținătorii nesiguri, pentru a contura o opinie clară în rîndul adevăraților săi suporteri
O invitație la ceai, la Versoix by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16043_a_17368]
-
alcătuit de utilizatorii Internetului. După cum cyborgul autorilor SF, simbioza om-mașină, funcționează deja, materializat în fiecare pereche PC - utilizator (dar și prin cei care au implantate un stimulator cardiac sau o proteză electronică). Aceasta este lumea prezentului și cu siguranță a viitorului. Și nu avem decît două variante: ori vom fi în ea, ori nu vom fi niciunde.
A fi sau a nu fi în rețea by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/16028_a_17353]
-
se practică în diferite zone locuite de români. De adăugat precizarea că nimănui nu-i este îngăduit să asculte ursirea ursitoarelor, fiind osîndit "întocmai cum este osîndit și cel ce ascultă vitele cari vorbesc în noaptea Sfîntului Vasile, cînd proorocesc viitorul", după care urmează alte exemple culese din povești și povestiri. Oricum, e dezvoltată ideea că ursitoarele (Dumnezeu, soarta) decid devenirea omului, fie ea și nefericită, cum e povestea din țara Hațegului că ursitoarele au decis că un copil nou-născut va
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]