12,141 matches
-
descalificate istoricește, afiliați unor etape ori formule anterioare p., unor viziuni ori modalități de creație iremediabil caduce (modernism „metafizic”, autenticism, orfism, minimalism, mizerabilism patetic, „nou realism”, angajare etică și socială etc.) -, stârnește iritare și reacții de ripostă. Unii dintre cei vizați contraatacă, contestându-le optzeciștilor valoarea, învinuindu-i de a fi livrești, inautentici - confecționeri manieriști, plăsmuitori de „universuri de carton” - și evazioniști, demisionari de la angajarea existențială (din nou valorizată, mai ales în rândul foarte tinerilor scriitori), și, în focul polemicii, procedează
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
și al unor realități ale epocii, sub semnul eticismului și al pasiunii pentru adevăr. Studiile de critică și eseistică (în special pe teme de estetică teatrală) publicate de N. în România rămân realizări modeste, în pofida pretențiilor de a înnoi domeniul vizat. Cămașa lui Nessus (1973), de pildă, reunește eseuri de estetică teatrală - mai degrabă de filosofie a artei - fără mare relevanță, formulate alambicat, sufocate de gongorism terminologic și de o sintaxă distorsionată. La curent cu evoluțiile moderne, bunăoară cu interpretarea operei
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
familiar; mângâie sau înfierează, cântă ori țipă. Este colocvială, orgolioasă uneori, umilă altă dată, fantastă sau naturalistă. O atare „artă poetică” urmărește în fond o democratizare absolută a universului poetic: la nivelul limbajului propriu-zis, al temelor, al atitudinii față de ele. Vizate sunt aici în primul rând sentimentalismul minor, purismul, intimismul. Stilul adresativ liber șochează, bruschează „bunul-simț”. Violența este nelimitată. Lira „stiliștilor” îi pare lui P. „foanfă” și „rablagită”, aceștia sunt niște „maimuțoi”, „marțafoi”. Umanismul invocat teoretic are o solidă acoperire estetică
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
sau politic) care emite pretenții de centralitate; din această perspectivă, a fost corect caracterizat ca fiind „un antifundamentalist și antiautoritarist înrăit, un spirit underground, un anarhist critic și ludic” (Paul Cernat). De aici derivă aspectul care privește „metoda” utilizată: textele vizate (în sens larg - texte propriu- zise, acțiuni, persoane, zvonuri, segmente mediatice etc.) nu sunt niciodată atacate frontal, ci deconstruite dinspre o margine selectată mai mult sau mai puțin subiectiv. În măsura în care P. poate fi aproximat ca un critic ironist, figura criticii
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
și în anii ’70 prin apariția unor lucrări de Dan Grigorescu, Sorin Alexandrescu, Matei Călinescu, Romul Munteanu ș.a., în continuarea drumului deschis de Tudor Vianu. Abordarea subiectului e cuprinzătoare și consistentă, autorul examinând toate formulele de roman dezvoltate în epocile vizate, prin situare istorică și prin recursul substanțial la instrumentarul teoretic al studiului literaturii. El apelează la o vastă bibliografie critică, selectată din patrimoniul diferitelor școli de cercetare ori spații culturale (francez, german, anglo-saxon etc.), evoluția acestui gen literar prin definiție
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
obiectivele pe care doresc să le atingă. Al doilea obiectiv este acela de a-și însuși sau de a consolida competențele necesare unei administrări eficiente a relațiilor. Participanții sunt invitați să aplice principiile administrării contingențelor pentru a favoriza apariția comportamentelor vizate și a diminua manifestarea acelora care distrug calitatea relațiilor interersonale. Obiectivul este acela de a realiza echilibrul dintre cele trei perechi de poli opuși: - echilibrul dintre trebuințele personale și cele ale anturajului, - echilibrul dintre sarcinile care trebuie îndeplinite din obligație
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Doamna B., apoi analizează împreună expresiile faciale utilizate. In continuare, Doamna B. își exersează competențele în cadrul unor jocuri de rol în prezența terapeutului. In timpul acestui travaliu terapeutic, terapeutul păstrează mereu în minte patru întrebări care orientează intervenția sa - Comportamentele vizate fac parte din repertoriul persoanei? In alți termeni, au fost acestea deja învățate în cadrul modulelor psihoeducaționale de reglare a emoțiilor, de toleranță la suferință, de eficacitate interpersonală sau de conștientizare totală? - Sunt întărite comportamentele inadaptate și în ce mod? Sunt
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sociocultural, evaluând potențialul mediator al creației între teoretic și politic. Într-una dintre dimensiunile sale esențiale, studiul vizează literaturile atipice, central și est-europene, în mod special literatura română. Deosebindu-se de pastorală, cu care e în mod curent confundat, obiectul vizat nu este un gen, ci un model literar - idilicul - având o acoperire empirică heteroclită. Conform ipotezei lui N., la temelia ontologică a idilicului se află tensiunea dintre real și ideal, altfel spus, dintre un spațiu reputat ca adevărat și un
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
caracterizată prin frică, pe când cea iritativă de mânie, furie și dorința de control al situației. Cel de-al cincilea tip, agresiunea teritorială, este văzut ca fiind ,,un răspuns defensiv activ inițiat din cauza apariției unui intrus În granițele” unde trăiește persoana vizată (animalul vizat). ,,Acest tip de agresiune implică un stimul distinct, invadarea teritorială.” (Patrick și Zempolich, 2003, 307) Un alt tip este agresiunea ce vizează actul sexual. Vorbim de actul care nu implică În mod direct acțiunea sexuală, ci doar pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
frică, pe când cea iritativă de mânie, furie și dorința de control al situației. Cel de-al cincilea tip, agresiunea teritorială, este văzut ca fiind ,,un răspuns defensiv activ inițiat din cauza apariției unui intrus În granițele” unde trăiește persoana vizată (animalul vizat). ,,Acest tip de agresiune implică un stimul distinct, invadarea teritorială.” (Patrick și Zempolich, 2003, 307) Un alt tip este agresiunea ce vizează actul sexual. Vorbim de actul care nu implică În mod direct acțiunea sexuală, ci doar pe cel de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și Îmbunătățită prin consolidarea fundamentului ei sociologic. Perspectivele de dezvoltare În acest sens au făcut și ele obiectul lucrării propuse de noi. Astfel, am considerat că, fiind doar un punct de plecare pentru restituire, ancheta este marcată de riscul inconsistenței, vizată fiind, de regulă, doar identificarea nevoilor și resurselor din spațiul de studiat. Metodologia Catalyse nu este asociată Încă foarte clar vocabularului mai recent al sociologiei schimbării, de unde și un foarte vag fundament teoretic mai general. Noțiuni precum cele de capital
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acordului. Profesioniștii persuasiunii dețin cheia construirii circumstanțelor prin care se poate trece de la stadiul de necunoscut la acela de prieten. Dintre tehnicile enumerate de autor și folosite de agenții de influențare, exemplificăm: crearea unor similarități cu trecutul, credințele, obiceiurile celui vizat, complimentarea acestuia și crearea unei atmosfere prietenoase. În următorul capitol, principiul autorității este exemplificat cu ajutorul celebrului experiment al lui Stanley Milgram. Subiecții experimentului, puși să le aplice pedepse altor persoane care participau la „un așa-zis experiment al Învățării”, acționau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
administrației, se parodiază discuțiile din Cameră sau stilul gazetarilor adverși. Umorul, cam greoi, rezultă mai ales din calambururi și din stâlcirea numelor proprii, dar se apelează și la caricaturizarea excesivă, cu referiri la defectele fizice, reale sau imaginare, ale celor vizați. Cronici, glume, varietăți umoristice, un „consiliu al mandarinilor” (acest gen de satiră va fi desăvârșit de B. P. Hasdeu), relatări de fapte diverse se adaugă versurilor, schițelor, reportajelor și articolelor politice. Superioară, poate, sub raport literar gazetei „Nichipercea” a lui
PACALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288601_a_289930]
-
Poziția economică a Europei în lume). În 1951 O. propune o anchetă în jurul ideii de polemică în publicistica emigrației. Răspunsul lui Mircea Eliade, Rolul polemicii și limitele ei organice, determină replica violentă a lui Pamfil Șeicaru, care se simte indirect vizat. N.Fl.
ORIZONTURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288587_a_289916]
-
să cuprindă: -motivația alegerii temei (că premise obiective și/sau subiective prin care elevul își justifică tema aleasă); -delimitarea subiectului supus cercetării - mai ales dacă subiectul respectiv este controversat sau problematizant (că abordări critice sau că raportare narativa la subiectul vizat); -definirea conceptelor esențiale și mai puțin uzuale (prin care se lămurește atât elevul cât și lectorul referatului în legătură cu conceptele de bază utilizate și cu modalitatea de înțelegere a acestora); -indicarea ipotezelor de lucru de la care pornește cercetarea și enunțarea schematizata
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
personale utilizarea interogațiilor interioare, înțelegerea altor puncte de vedere și redarea punctelor de vedere proprii. Modalitățile de pregătire a ideaticii necesare unui plan al expunerii textului presupun: a) lectură în limita timpului, a bibliografiei găsite, a materialului specific abordării subiectului vizat (se citește cât mai mult posibil); b) analiza și sinteză acestuia (se surprind și se rezumă ideile esențiale) ; c) folosirea unor fișe de lucru (se scriu este mult mai sigur aceste idei și chiar detalii exemple, citate vor ajuta mult
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
polul cunoașterii științifice trebuie neapărat transformat în vectorul unic al construcției, întrucât prin aceasta ar fi urmat să se instituie modernizarea așteptată, s-au identificat și noile instanțe ale activării (e.g. rațiunea), procesele care le-ar corespunde (i.e. raționalizarea), finalitățile vizate (i.e. raționalitatea), precum și scopul etico-politic ultim (i.e. pacea universală). Iar pentru toate acestea era nevoie de un „om nou”: emancipat, eliberat de superstiții și religiozitate, capabil să înțeleagă știința și, prin aceasta, să stăpânească natura. Pentru Im. Kant, omul Iluminismului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
occidentale dezvoltate, publicate mai ales după 1990, deși am putea cu ușurință să coborâm până prin anii ’70, se raportează, prin tematică și concluzii, tot la problematica tranziției. Numai că, evident, au în vedere o cu totul altă tranziție, întrucât transformările vizate sunt diferite. Ele se referă la acea tranziție a modernității de la societatea industrială la cea postindustrială (sau la societatea cunoașterii) sau de la valorile materialiste la cele postmaterialiste. Distingând între aceste două categorii de lucrări despre două tranziții diferite, dar contemporane
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
goală, cuvintele patriotice uzate, lipsa de valoare estetică a producțiilor literare cultivate în presa culturală a exilului (cu referire la poezia lui Victor Buescu, publicată în „Caete de dor”, sau la proza lui N.S. Govora), preocupările fals științifice sau pseudofilosofice (vizați, abuziv, fiind Petre Sergescu, Basil Munteanu, Mircea Eliade sau Emil Cioran) sunt tot atâtea „teme” puse în discuție, scenarizate și stigmatizate. Excelente sunt caricaturile, precum cea a lui „Pamfil Șeicaru din Beci-eni (Buzău)” sau aceea definindu-l pe „Banfil Sperțaru
MOFTUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288203_a_289532]
-
emblematic. Prezența metaforică a găinii este din ce în ce mai puțin pregnantă pe măsură ce dimensiunea localității crește și din ce în ce mai prezentă când aceasta scade. Discuția din acest volum despre cele șase sate analizate devine astfel relevantă nu doar pentru ruralul administrativ (deși acesta este principalul vizat), ci și pentru orașele mai mici. Analiza ia în considerare și tipul de ocupare, importanța agriculturii, gradul de participare la viața locală și reprezentările sătenilor asupra satului european. Toate sunt interesante prin contrastele deja amintite și derivă din istoria cercetării
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de locuri, campania de comunicare a contribuit la consolidarea unor idei deja existente în acest sens. În schimb, în satele mai nevoiașe, analizele noastre sugerează un efect mai vizibil, atingându-și scopul de a grăbi declanșarea discuției publice pe temele vizate, de a crea conștiința necesității luării în calcul a dimensiunii participative a schimbării. Oficiul de Statistică al Comunităților Europene. Cifrele în cazul Bulgariei cunosc variații curioase. Site-ul Eurostat (http://epp.eurostat.cec.eu.int), consultat în 18 februarie 2006
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sex, după etnie, după religie, după nivelul școlar sau educațional, după starea materială, după situația familială, după starea socială, după experiența profesională sau după orientarea sexuală. Ea mai scoate în relief diferențele interpersonale la nivelul percepțiilor de valori, de scopuri vizate sau de moduri de a gândi și până la stiluri de viață. Conceptul de diversitate a apărut și s-a impus în acest sens prin dezbateri publice în SUA ca un complement, dar și ca un contraproiect provocator al așa-numitelor
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
și din așezat (fig. 14). Concluzii Aparatura de măsurare a forței musculare la nivelul trunchiului propus, conferă următoarele avantaje: este ușor accesibilă oricarui utilizator avizat; poate fi apreciată evoluția corectării dezechilibrelor musculare prin testari la diferite intervale de timp (este vizată și o prezentare comparativă a mai multor testări pentru o vizualizare stimulativă de către subiect a evolutiei realizate); poate fi achizitionată atât de școli, cât și de persoane particulare; poate fi folosită în evaluarea unor deficiențe mai grave dar, kinetoterapeutul utilizează
SISTEM DE MĂSURARE A DEZECHILIBRELOR MUSCULARE PREZENTE LA NIVELUL TRUNCHIULUI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zenovia Stan, Vasile Marcu, Chiculiță Claudiu, Eugen Baştiurea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_813]
-
Menghina. O tehnică eficientă ce implică degetul mare și arătătorul folosește zona de lucru a arătătorului. Strângeți unul din degetele mâinii opuse între degetul mare și arătător, ca într-o menghină. Îndoiți arătătorul și presați cu partea laterală punctul reflex vizat. Trageți arătătorul spre dumneavoastră în timp ce apăsați degetul mare în direcția opusă. Această metodă funcționează foarte bine asupra tuturor degetelor. Figura 7: Menghina Îndoiți arătătorul și presați. Folosiți degetul mare în partea opusă, ca pârghie. Plimbarea degetelor. O altă metodă eficientă
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
riscuri. Sunt creați pentru obținerea unui efect analgezic și nu îngreunează în nici un fel circulația. Când presăm asupra unei zone reflexe, diminuăm durerea în partea corespondentă a corpului. Putem vedea pe harta E (p. 48) cum efectele acoperă întreaga zonă vizată, din vârful capului până în vârful picioarelor. Reducând durerea și tensiunea, îmbunătățim aportul de sânge și de oxigen. Acest lucru va permite o funcționare mai bună a sistemului nervos, restabilind armonia și echilibrul organismului, care astfel are puterea să-și revină
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]