5,822 matches
-
opozabile tuturor acționarilor (chiar și celor rămași în minoritate ori absenți). Dacă la o ședință nu se întrunește 1/2 din capital ea se amînă, urmînd că viitoarea ședința să se țină cu orice cvorum. În situația în care se pun în discuție probleme mai importante, precum: fuziunea, dizolvarea înainte de termen, reducerea, majorarea sau reconstituirea capitalului social, modificarea actului de înființare sau a statutului, ședințele se țin cu prezența a 3/4 din capital, iar deciziile se iau de către acționarii reprezentînd cel putin
HOTĂRÎRE nr. 1.226 din 21 noiembrie 1990 privind înfiinţarea unor societăţi comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107366_a_108695]
-
părții vătămate se limitează la faptă care i-a cauzat vătămarea. ... (3) Partea civilă poate formulă cereri, ridică excepții și pune concluzii în măsura în care acestea au legătură cu pretențiile sale civile. ... Rezolvarea chestiunilor incidente Articolul 302 (1) Instanță este obligată să pună în discuție cererile și excepțiile arătate în art. 301 sau excepțiile ridicate din oficiu și să se pronunțe asupra lor prin încheiere motivată. ... (2) Instanță se pronunță prin încheiere motivată și asupra tuturor măsurilor luate în cursul judecății. Suspendarea judecății Articolul 303
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
iulie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006. Schimbarea încadrării juridice Articolul 334 Dacă în cursul judecății se considera că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanța este obligată să pună în discuție nouă încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau eventual aminarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea. Extinderea acțiunii penale pentru alte acte materiale Articolul 335 (1) Dacă în cursul judecății
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
s-a pronunțat anterior o hotărâre definitivă, instanța reunește cauza cu aceea în care s-a dat hotărârea definitivă, pronunțând o nouă hotărâre în raport cu toate actele care intră în conținutul infracțiunii, si desființează hotărârea anterioară. ... (3) Instanță este obligată să pună în discuție actele cu privire la care s-a dispus extinderea, făcând aplicație în ce priveste încadrarea juridică și a dispozițiilor art. 334. ... ------------- Art. 335 este reprodus astfel cum a fost modificat de pct. 159 al art. I din LEGEA nr. 356 din 21
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
344 (1) Dacă în cursul deliberării instanță găsește că o anumita împrejurare trebuie lămurita și că este necesară reluarea cercetării judecătorești, repune cauza pe rol. ... (2) Dacă lămurirea acelei împrejurări se poate face numai prin reluarea dezbaterilor, instanța o va pune în discuție în aceeași ședință, daca este posibil, sau în altă ședința în continuare. Rezolvarea acțiunii penale Articolul 345 (1) Instanță hotărăște prin sentința asupra învinuirii aduse inculpatului, pronuntind, după caz, condamnarea, achitarea sau încetarea procesului penal. (2) Condamnarea se pronunță dacă
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
22 septembrie 1993. În esență, prin cele două decizii Curtea a constatat că dispoziția art. 50 alin. 1 lit c) din Decretul nr. 244/1978 , corelata la speță cu prevederea înscrisă în art. 25 lit. c) din același decret, nu pune în discuție dreptul de proprietate, ci se referă în exclusivitate la efectuarea unor operațiuni interzise de lege, care, fiind săvârșite în anumite circumstanțe, constituie infracțiuni. Este unanim admis că legiuitorul poate institui, în interes general, un regim special cu privire la producerea, deținerea, circulația
DECIZIE nr. 3*) din 14 ianuarie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1, ale art. 30 alin. 2, ale art. 50 alin. 1 lit. c) şi ale art. 59 din Decretul nr. 244/1978 privind regimul materialelor preţioase şi pietrelor preţioase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116856_a_118185]
-
5. Persoană juridică achizitoare va convoca comisia de licitație la sediul său, cel mai devreme în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei sau a ordinului, în vederea derulării procedurilor de licitație. 2.6. Președintele comisiei de licitație va pune în discuție documentele licitației, iar membrii comisiei vor stabili, de comun acord, dacă se pot pronunța, în ședința respectivă, asupra legalității dosarului licitației. Dacă în urmă discutării legalității documentației dosarului licitației, membrii comisiei de licitație nu se pot pronunța în ședința respectivă
NORMA Nr. 45.184 din 19 ianuarie 1996 privind organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor pentru achiziţiile publice de bunuri şi de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116768_a_118097]
-
Contestatarul are dreptul de a fi asistat sau reprezentat de un apărător. Articolul 39 Desfășurarea audierii se face în scopul verificării legalității și a temeiniciei ordonanței prin care s-au aplicat măsuri, inclusiv de sancționare, motiv pentru care pot fi puse în discuție orice chestiuni care ar duce la stabilirea adevărului. Ședința de audiere este condusă de către persoană desemnată. Întrebările referitoare la cazul în discuție pot fi formulate de către oricare dintre membrii completului de audiere și sunt consemnate, împreună cu răspunsurile contestatarului, în procesul-verbal
REGULAMENTUL nr. 11/1997 cu privire la controlul respectării dispoziţiilor legale în domeniul valorilor mobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116993_a_118322]
-
În cadrul ședințelor se fac propuneri pentru ordinea de zi a următoarei ședințe. ... (4) Ordinea de zi se definitivează de președinte împreună cu secretariatul și este adusă la cunoștința membrilor C.P.R. prin scrisoare de convocare, însoțită de sinteză materialelor ce vor fi puse în discuție. ... (5) Problemele analizate și hotărârile adoptate se consemnează într-un proces-verbal. De asemenea, se consemnează, sub semnătură celor care le susțin, și punctele de vedere diferite. Procesul-verbal, astfel încheiat, se semnează de către președintele C.P.R. și de reprezentantul secretariatului. (6) Hotărârile
ORDIN nr. 35 din 24 ianuarie 1997 privind aprobarea constituirii Sistemului Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale de certificare a conformitatii echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi a celui de lucru cu cerinţele de protecţie a muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117254_a_118583]
-
prevăzut de art. 330 pct. 1 din Codul de procedură civilă, sau de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, pentru motivul prevăzut de art. 330 pct. 2 din același cod. În cauză, este de reținut că părțile nu au pus în discuție constituționalitatea termenului de 6 luni, urmând ca, pe cale de consecință, să se respingă excepția cu privire la art. 330^1 din Codul de procedură civilă, fiind vădit nefondată. Cât privește constituționalitatea art. 31 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993
DECIZIE nr. 310*) din 8 iulie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 şi următoarele din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118461_a_119790]
-
hotărârii de condamnare, pentru motivul prevăzut de art. 330 pct. 2 din același cod. Așadar, a fost înlăturata prevederea legală potrivit căreia termenul pentru declararea recursului în anulare era nelimitat. Având în vedere că autorul excepției de neconstituționalitate nu a pus în discuție confirmarea acestui termen cu prevederile constituționale, urmează că aceasta să fie respinsă că vădit nefondată. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1
DECIZIE nr. 309*) din 8 iulie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330, ale art. 330^1, ale art. 330^2, ale art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118458_a_119787]
-
participa la activități de felul alegerilor pentru Parlamentul de la Budapesta. Grupul acesta din urmă avea să fie mai influent decît primul. În cadrul a două întruniri ținute de reprezentanții români în 1869, una la Timișoara și cealaltă la Miercurea-Ciuc, a fost pusă în discuție politica generală și a fost aprobat pasivismul. Participanții și-au exprimat îndoiala față de eficiența petițiilor adresate împăratului sau neîncrederea în ajutorul Vienei. În mai 1881, după ani de zile în care se acționase prea puțin, a fost făcut un pas
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
consimțea tacit la dominarea Albaniei de către italieni. În anii care au urmat, Stojadinović a avut legături strînse cu conducerea italiană, mai ales cu Mussolini și cu ginerele acestuia, contele Galeazzo Ciano, care era ministrul de Externe al Italiei. A fost pusă în discuție împărțirea Albaniei. Punerea la punct a acestor planuri a fost însă întreruptă în februarie 1939, cînd Paul și-a demis cabinetul. Cei doi oameni aveau dezacorduri personale, iar regentul nu voia ca legăturile Iugoslaviei cu Axa să devină prea strînse
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și Dimitrov, erau născuți în Macedonia. Scrierile istorice bulgare erau bazate pe ideea că bulgarii și macedonenii constituiau un popor unic, adică cel bulgar. Pe lîngă aceasta, dacă se considera că exista cu adevărat o naționalitate macedoneană, putea fi atunci pus în discuție controlul Bulgariei asupra Macedoniei pirineane. În ceea ce privește relațiile cu celelalte țări vecine, atitudinea Bulgariei față de România a devenit mai puțin cordială după ce Bucureștiul a început să opună rezistență controlului sovietic în domeniile economic și militar. Bulgaria sprijinea întotdeauna poziția sovietică, indiferent
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
limbă și o istorie distincte față de cele ale românilor. Pe lîngă faptul că a dat naștere unor interpretări foarte stranii ale istoriei trecute, implicațiile acestui efort erau foarte periculoase: dacă moldovenii constituiau cu adevărat o naționalitate separată, atunci putea fi pusă în discuție soarta Moldovei românești. Integritatea teritorială a României putea fi astfel încă o dată periclitată. Deși a recunoscut oficial în cadrul unei vizite făcute la Moscova în 1965 granițele dintre România și Uniunea Sovietică, chestiunea a rămas o sursă de controverse. Între timp
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
națiune mai numeroasă și mai puternică, constituia pentru NATO un aliat mai valoros. Sentimentul anti-american s-a manifestat atunci cînd blocul socialist a propus crearea unei zone neutre în Balcani și, mai intens, în decembrie 1957, atunci cînd a fost pusă în discuție plasarea rachetelor balistice cu rază medie de acțiune. Nu numai stînga, dar și mulți dintre cei de centru s-au opus instalării acestora. A fost dezbătut pericolul reprezentat pentru Grecia de prezența pe pămîntul ei a armelor nucleare și a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
perioadă ajutorul militar acordat Ankarei, dat fiind că în cadrul încălcării acordului anterior fuseseră folosite arme americane, acest fapt nu a satisfăcut opinia publică grecească. Ca să țină piept acestui sentiment popular, Karamanlis a retras forțele armate grecești din NATO și a pus în discuție chestiunea existenței în continuare a bazelor americane pe teritoriul Greciei. În privința politicii interne, guvernul Karamanlis a restabilit constituția din 1952 și a abrogat legea marțială. Au fost reinstalați în posturi cei care și le pierduseră sub regimul anterior, iar deținuții
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
aceeași bestialitate tehnologică și apoi incinerate în crematoriile din rețeaua lagărelor de exterminare, nu au putut fi la fel de ușor eliminate din conștiința publică a societății germane post-naziste. Imediat după sfârșitul războiului, teoretizând din mijlocul ruinelor, Karl Jaspers (2000) [1947] a pus în discuție dificila chestiune a "vinovăție germane" pentru Război și Holocaust, distingând patru forme de vinovăție: a) vinovăția criminală, care revine indivizilor ce au încălcat legea (pe care Jaspers o înțelege în sensul general, cuprinzând atât legistația în vigoare, cât și tratatele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trecutului nazist care planează ca o sabie a lui Damocles deasupra prezentului german, Nolte avansează o agendă revizionistă cu privire la Holocaust. Până în anii '80, consensul s-a cristalizat în jurul a două teze centrale acceptate ca dincolo de posibilitatea de a mai fi puse în discuție în istoriografia și cultura germană: a) teza unicității istorice a Holocaustului nazist, care făcea pereche cu b) teza răului absolut al regimului național-socialist. Corolarul logic al acestei teze duale este incomparabilitatea principială a Holocaustului cu alte evenimente tragice care au
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
constituie un obstacol privind participarea electorală pentru aproape jumătate dintre alegătorii americani. Însă mult mai interesante sub aspectul unui așa-zis "deficit" democratic, sînt aspectele legate de inechitatea campaniilor electorale. Mai ales două aspecte ale campaniilor electorale sînt foarte mult puse în discuție în S.U.A., dar nu numai aici: a) suma de bani pe care fiecare candidat și fiecare partid o poate cheltui pentru obținerea voturilor; b) modalitățile de acces la propaganda televizată. Lucrurile sînt însă mai problematice în cazul Italiei. Aici nici un
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
mai puțin de două sute de milioane pentru Senat. Problema timpului de propagandă televizată admisibil, pro-blemă destul de acută din cauza prezenței în politică a lui Silvio Berlusconi, proprietar și mare acționar al celor trei posturi de televiziune cu difuzare națională, a fost pusă în discuție într-un decret oarecum controversat, numit par condicio, ce reglementează egalitatea condițiilor și timpul de acces la publicitatea politică pe posturile de televiziune. Fiind imposibilă o egalitate totală în privința fondurilor utilizate în campania electorală și a timpului de publicitate la
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
sau întărirea identităților colective). Tocmai din acest motiv, nici o analiză a participării politice nu se poate încheia pînă nu se ia în considerare și versantul specific al consecințelor participării politice. Situația este valabilă mai ales în faza în care este pusă în discuție utilitatea concretă și imediată a participării politice și se înregistrează tendințe, de diverse tipuri și de diferite intensități, către neparticipare, către absenteism electoral, către abandonarea arenei publice, în favoarea refugierii în viața privată. Ținînd seama de aceste considerații preliminare, putem începe
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
deputaților și două sute de milioane lire pentru Senat. Problema ridicată de timpul de propagandă admisibil, problemă destul de acută din cauza prezenței în politică a lui Silvio Berlusconi, mai întîi proprietar, astăzi acționar majoritar la trei posturi de televiziune națională, a fost pusă în discuție într-un decret oarecum controversat, numit par condicio [Bettinelli 1995], asupra egalității condițiilor și a timpului de acces la propaganda politică pe posturile de televiziune. Fiind imposibilă o egalitate totală în ceea ce privește fondurile utilizate în campania electorală și timpul de propagandă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
măcar o majoritate relativă, liderul partidului devine prim-ministru. În democrațiile bipartidiste sau cu funcționare bipartidistă, cum sînt nu de mult timp Spania și Grecia, despre această consecință nu s-a discutat suficient. În cel mai rău caz, poate fi pusă în discuție permanența în funcția de prim-ministru atunci cînd popularitatea și randamentul său sînt în scădere și se prefigurează o înfrîngere electorală a partidului pe care l-a reprezentat. Atunci este posibilă, cum au făcut conservatorii britanici în noiembrie 1990 cu
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
coaliția de guvernare, cel care a obținut mai multe voturi și mai multe locuri. În Germania, de exemplu, dreptul-datorie al partidului cu o majoritate relativă, adică al creștin-democraților sau al social-democraților, de a-și prezenta cancelarul, nu a fost niciodată pus în discuție de către liberali, partid minoritar, dar crucial, în posibilele coaliții de guvernare. În mod analog, partidele mici israeliene, indispensabile în formarea coaliției de guvernare, au consimțit întotdeauna ca, fie conservatorii din Likud, fie progresiștii Partidului laburist să desemneze primul ministru, înainte de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]