29,866 matches
-
53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, în ceea ce privește critica potrivit căreia printre cazurile în care se poate promova o contestație împotriva executării hotărârii penale nu figurează "eroarea judiciară notorie", și nici ipoteza generală, cuprinzătoare "în alte cazuri", Curtea apreciază că aceasta nu poate fi reținută. Astfel, Curtea observă că autoarea excepției tinde la relevarea pretinsei neconstituționalități a textului de lege criticat prin raportare nu la conținutul normativ intrinsec, ci prin raportare la
DECIZIE nr. 819 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 598 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269143_a_270472]
-
României, referitoare la egalitatea între cetățeni. 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că Ordonanța Guvernului nr. 112/1999 reglementează acordarea în mod gratuit a permiselor de călătorie pe căile ferate române pentru pensionarii care se ��ncadrează în una din ipotezele prevăzute la art. 8 din ordonanță, și anume aceea ca la data pensionării să fie salariați ai unităților feroviare prevăzute la art. 1, art. 2 alin. (1) lit. a) și b) și art. 3 din ordonanță și să întrunească o
DECIZIE nr. 851 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu şi în interes personal pe căile ferate române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269144_a_270473]
-
formulate, întrucât "condițiile diferite stabilite de legiuitor pentru acordarea în mod gratuit a permiselor de călătorie pe căile ferate române sunt determinate de situația diferită în care se găsesc categoriile de persoane mai sus arătate". 16. De asemenea, o altă ipoteză reglementată de legiuitor este aceea prevăzută de art. 8 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 112/1999 , criticat în prezenta cauză, respectiv aceea că, la data pensionării, persoana este salariată la altă unitate decât cele prevăzute la art.
DECIZIE nr. 851 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu şi în interes personal pe căile ferate române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269144_a_270473]
-
a fost abrogat de pct. 2 al art. I din NORMA nr. 1 din 13 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 50 din 22 ianuarie 2016. (6) Asigurătorii sunt obligați să transmită în format electronic Autorității de Supraveghere Financiară ipotezele folosite, metodele actuariale și justificarea aplicării acestora pentru calculul menționat la alin. (1), împreună cu baza de date utilizată pentru aceste calcule; în calculul tarifului de primă, asigurătorilor le este interzis să folosească indici de înc��rcare, coeficienți de majorare și
NORMĂ nr. 23 din 6 noiembrie 2014 (*actualizată*) privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269397_a_270726]
-
se recunoaște însă în mod explicit, neechivoc, acest statut, prin acte normative (altele decât Codul civil). În schimb, interpretarea logică a acelorași dispoziții legale conduce la concluzia că nu poate avea calitatea de persoană juridică o entitate căreia, și în ipoteza întrunirii cumulative a elementelor constitutive prevăzute de art. 187 din Codul civil, legiuitorul îi refuză expres, în termeni neechivoci, recunoașterea calității de persoană juridică. a.2) Delimitând, astfel, sfera subiectelor de drept care pot avea calitatea de persoană juridică, sub un
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
Personalitatea juridică este, prin urmare, cea care conferă unei entități calitatea de subiect de drept distinct, drepturi și obligații proprii, dar și responsabilitate juridică proprie. În acest context se poate conchide, contrar tezei avansate, că o persoană juridică este, prin ipoteză, o entitate dotată întotdeauna cu personalitate juridică. a.3) În planul răspunderii penale, concluzia astfel enunțată are semnificația imposibilității de antrenare a răspunderii unor entități/organizații fără personalitate juridică, indiferent dacă ele sunt înființate și organizate în strictă conformitate cu
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
care extinderea urmăririi penale s-a dispus cu privire la mai multe persoane, organul de urmărire penală are obligația să procedeze față de aceste persoane potrivit art. 307. ... (5) Procurorul sesizat de organul de cercetare în urma extinderii urmăririi penale sau din oficiu cu privire la ipotezele prevăzute la alin. (1) poate dispune extinderea acțiunii penale cu privire la aspectele noi. ... Secțiunea a 2-a Suspendarea urmăririi penale Articolul 312 Cazurile de suspendare (1) În cazul când se constată printr-o expertiză medico-legală că suspectul sau inculpatul suferă de
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268773_a_270102]
-
care extinderea urmăririi penale s-a dispus cu privire la mai multe persoane, organul de urmărire penală are obligația să procedeze față de aceste persoane potrivit art. 307. ... (5) Procurorul sesizat de organul de cercetare în urma extinderii urmăririi penale sau din oficiu cu privire la ipotezele prevăzute la alin. (1) poate dispune extinderea acțiunii penale cu privire la aspectele noi. ... Secțiunea a 2-a Suspendarea urmăririi penale Articolul 312 Cazurile de suspendare (1) În cazul când se constată printr-o expertiză medico-legală că suspectul sau inculpatul suferă de
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268775_a_270104]
-
cazării în camera de protecție, deținutul este observat permanent prin intermediul camerelor de luat vederi. ... (3) Măsura prevăzută la alin. (1) poate fi luată până la încetarea stării care a generat-o, dar nu mai mult de 24 de ore. ... (4) În ipoteza cazării în camera de protecție pentru prevenirea autoagresiunii ori suicidului, personalul medical are obligația de a monitoriza și evalua starea deținutului, ori de câte ori este necesar, dar nu mai puțin de o dată la 4 ore. ... (5) Pe perioada cazării în camera de
LEGE nr. 254 din 19 iulie 2013(*actualizată*) privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273638_a_274967]
-
cauză având ca obiect soluționarea unor contestații formulate împotriva unei încheieri de ședință a judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Galați de prelungire a măsurii arestării preventive. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile legale criticate reglementează ipoteze juridice similare prevederilor art. 235 din Codul de procedură penală, cu privire la care Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 336 din 30 aprilie 2015 , prin care a constatat că dispozițiile art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale
DECIZIE nr. 276 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 207 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273857_a_275186]
-
contractul de prestări servicii referiri cu privire la │ │ │ │obiectivul auditorului financiar într-o misiune de examinare a informațiilor financiare? Conform prevederilor pct. 2 din ISAE 3400, obiectivul auditorului financiar este de a obține│ │ │ │probe suficiente și adecvate care să demonstreze dacă: a) Ipotezele conducerii pentru cea mai bună estimare pe care se bazează informațiile │ │ │ │financiare prognozate nu sunt nerezonabile; b) Proiecții - informații financiare prognozate întocmite pe baza: (i) ipotezelor teoretice privind evenimente viitoare care nu se așteaptă că vor avea loc și │ │ │ │ măsurile
NORME din 10 martie 2016 privind revizuirea calităţii activităţii de audit financiar şi a altor activităţi desfăşurate de. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273745_a_275074]
-
financiar este de a obține│ │ │ │probe suficiente și adecvate care să demonstreze dacă: a) Ipotezele conducerii pentru cea mai bună estimare pe care se bazează informațiile │ │ │ │financiare prognozate nu sunt nerezonabile; b) Proiecții - informații financiare prognozate întocmite pe baza: (i) ipotezelor teoretice privind evenimente viitoare care nu se așteaptă că vor avea loc și │ │ │ │ măsurile luate de conducere; │ │ │ │(ii) unei combinații intre ipotezele privind cea mai bună estimare și ipoteze teoretice. Este documentată în dosarul misiunii existența condițiilor preliminare pentru acceptarea
NORME din 10 martie 2016 privind revizuirea calităţii activităţii de audit financiar şi a altor activităţi desfăşurate de. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273745_a_275074]
-
care se bazează informațiile │ │ │ │financiare prognozate nu sunt nerezonabile; b) Proiecții - informații financiare prognozate întocmite pe baza: (i) ipotezelor teoretice privind evenimente viitoare care nu se așteaptă că vor avea loc și │ │ │ │ măsurile luate de conducere; │ │ │ │(ii) unei combinații intre ipotezele privind cea mai bună estimare și ipoteze teoretice. Este documentată în dosarul misiunii existența condițiilor preliminare pentru acceptarea │ │ │ │misiunii conform pct. 17 din Cadrului General Internațional de Asigurare (CGIA)? a) Satisfacerea cerințelor etice relevante (independența și competența profesională); │ │ │ │b) Îndeplinirea
NORME din 10 martie 2016 privind revizuirea calităţii activităţii de audit financiar şi a altor activităţi desfăşurate de. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273745_a_275074]
-
sunt nerezonabile; b) Proiecții - informații financiare prognozate întocmite pe baza: (i) ipotezelor teoretice privind evenimente viitoare care nu se așteaptă că vor avea loc și │ │ │ │ măsurile luate de conducere; │ │ │ │(ii) unei combinații intre ipotezele privind cea mai bună estimare și ipoteze teoretice. Este documentată în dosarul misiunii existența condițiilor preliminare pentru acceptarea │ │ │ │misiunii conform pct. 17 din Cadrului General Internațional de Asigurare (CGIA)? a) Satisfacerea cerințelor etice relevante (independența și competența profesională); │ │ │ │b) Îndeplinirea de către misiune a caracteristicilor obligatorii: Criteriile sunt
NORME din 10 martie 2016 privind revizuirea calităţii activităţii de audit financiar şi a altor activităţi desfăşurate de. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273745_a_275074]
-
de prestări servicii referiri la faptul că se │ │ │ │așteaptă primirea din partea conducerii a unei declarații scrise, conform pct. 25 din │ │ │ │ISAE 3400, pct. A13 din ISA 210 Aceste aspecte se referă la: b) natura documentației întocmită de entitate, ce susține ipotezele conducerii; c) măsura în care sunt folosite tehnici statistice, matematice și asistate de calculator; S-a desfășurat și documentat discuția inițială cu clientul? A fundamentat auditorul financiar analiza aspectelor pe care trebuie să le evalueze, │ │ │ │potrivit cerințelor pct. 17 din
NORME din 10 martie 2016 privind revizuirea calităţii activităţii de audit financiar şi a altor activităţi desfăşurate de. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273745_a_275074]
-
la ISAE sau standardele sau practicile naționale relevante aplicabile │ │ │ │examinării informațiilor financiare prognozate; f) După caz, o referire la scopul și/sau la distribuirea limitată a informațiilor financiare│ │ │ │prognozate; g) O declarație de asigurare negativă din care să rezulte dacă ipotezele asigură o bază │ │ │ │rezonabilă pentru informațiile financiare prognozate; j) Semnătura auditorului; k) Data raportului auditorului; Conține raportul cu privire la informațiile financiare prognozate, după caz, afirmații │ │ │ │suplimentare specifice (pct. 27 litera m din ISAE 3400), cum sunt: Notă: 1. În cazul în
NORME din 10 martie 2016 privind revizuirea calităţii activităţii de audit financiar şi a altor activităţi desfăşurate de. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273745_a_275074]
-
1), în cazuri justificate, ANCOM poate dispune și repararea prejudiciului patrimonial efectiv suferit. ... (6) În situații excepționale, când o parte poate suferi grave prejudicii care, în lipsa unor măsuri cu caracter provizoriu, nu ar putea fi reparate în mod corespunzător în ipoteza unei soluționări pe fond a litigiului favorabile părții care solicită dispunerea respectivelor măsuri, partea în cauză poate solicita ANCOM dispunerea unor măsuri cu caracter provizoriu, în vederea evitării producerii prejudiciilor sau limitării întinderii acestora. Măsurile provizorii vor fi dispuse de către președintele
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 111 din 14 decembrie 2011 (*actualizată*) privind comunicaţiile electronice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273772_a_275101]
-
în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, deoarece câtă vreme dispozițiile art. 223 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală reglementează cu privire la două ipoteze, și anume atunci când inculpatul a săvârșit o nouă infracțiune sau pregătește săvârșirea alteia noi, atunci posibilitatea judecătorului de a înlocui măsura controlului judiciar cu arestul la domiciliu sau arestul preventiv este justificată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului
DECIZIE nr. 381 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 223 alin. (1) lit. d) raportat la art. 215 alin. (7) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273451_a_274780]
-
acestor bunuri din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale este aceea ut singuli, prin legea organică de modificare a legii organice prin care terenul a fost declarat obiect exclusiv al proprietății publice. De aceea, în această ipoteză, nu își găsesc aplicabilitate considerentele reținute în jurisprudența Curții, potrivit cărora legile astfel adoptate ar fi neconstituționale, întrucât ar avea caracter individual. Prin urmare, din această perspectivă, în situația de principiu enunțată, Curtea reține că dispozițiile art. 1 alin. (4
DECIZIE nr. 406 din 15 iunie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului TranSporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., în domeniul public al oraşului Teiuş şi în administrarea Consiliului Local al Oraşului Teiuş, judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273510_a_274839]
-
nr. 1.092 din 18 decembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 31 ianuarie 2013, și Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 , citată anterior), arătând apoi că acest lucru este valabil și în ipoteza în care Înalta Curte de Casație și Justiție, în realizarea atribuțiilor constituționale prevăzute de art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, a pronunțat o decizie pentru interpretarea și aplicarea unitară a legii, fie într-un recurs în interesul legii, fie
DECIZIE nr. 397 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273486_a_274815]
-
nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , ipoteză ce corespunde situației din prezenta cauză. Or, în cauză, se susține încălcarea unui text din Constituție (art. 37) cu argumentul încălcării accesului liber la justiție (adică a altui text din Constituție, respectiv a art. 21), fără a se desluși motivele
DECIZIE nr. 291 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273560_a_274889]
-
unui profesionist, așa cum articolul de lege supus analizei ( art. 12-13 din Legea nr. 193/2000 ) lasă să se înțeleagă. 10. Efectul erga omnes poate fi conceput doar dacă se produce asupra contractelor având elemente de fapt și de drept identice, ipoteză greu de întâlnit având în vedere factorii diverși care stau la baza încheierii contractelor și procesul particular de negociere ce însoțește fiecare contract în parte. O clauză poate fi calificată drept abuzivă doar dacă este inserată într-un anumit context
DECIZIE nr. 245 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273633_a_274962]
-
dreptul de proprietate al băncilor asupra creanțelor izvorâte din contractele de credit în curs de executare devine precar, incert, datorită posibilității legale oferite instanțelor de a modifica toate contractele unui profesionist (chiar dacă acestea nu au făcut obiectul unei judecăți) în ipoteza constatării caracterului abuziv al unei clauze dintr-un contract/din câteva contracte determinat/e. Prin reglementarea criticată, statul acționează în exces pentru protecția unui subiect de drept care a intrat în mod benevol într-un raport juridic numit (contractul de credit
DECIZIE nr. 245 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273633_a_274962]
-
de forțe și care este de natură obiectivă, fiind apreciat de către judecător prin raportare la un echilibru ideal. Nu este esențial ca efectul clauzei să fie pe cale să se producă sau să se fi produs. Cu alte cuvinte, în această ipoteză, nu este neapărat necesar ca o astfel de clauză să fi produs efecte asupra patrimoniului consumatorului. 41. Această poziție de dezechilibru este de natură să justifice prevederile legale criticate. Curtea Constituțională a constatat în jurisprudența sa, în acord cu cea
DECIZIE nr. 245 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273633_a_274962]
-
de natură să satisfacă interesele de ordin public prin apărarea drepturilor și intereselor consumatorilor aflați în aceeași situație juridică, statul asigurându-se că toți actorii economici respectă regulile edictate în vederea unei bune funcționări a pieței bunurilor și serviciilor vizate de ipoteza legii. În momentul în care instanța de judecată constată existența unei clauze abuzive, va obliga profesionistul să o înlăture din toate contractele de adeziune în curs de executare. Efectele acestei înlăturări, potrivit art. 13 din Legea nr. 193/2000 , se
DECIZIE nr. 245 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273633_a_274962]