270,960 matches
-
a fost întemeiată colonia Bulai (în ) (aflată la 5 km nord de orașul Suceava, în apropiere de satul Moara Nica) de către agricultori polonezi sosiți în căutare de pământ și de condiții de viață mai bune, probabil după calamitățile din împrejurimile localității Rzeszów (Ropczyce și Kolbuszowa). Nu se cunoaște numărul de familii care s-au așezat în Bulai. În lucrarea "Istoria polonezilor din Bucovina" (Cracovia, 1973), istoricul Emil Biedrzycki (1890-1975) preciza că în 1890 erau 122 polonezi în comuna Bosanci (din care
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
Clark, au considerat omogenizarea etnică a celor două state ca un eveniment pozitiv, care a crescut stabilitatea acestor două națiuni. Totuși deportările forțate au ridicat uriașe probleme sociale, politice și de drept. Există de exemplu în Turcia o serie de localități părăsite de când locuitorii lor au fost expulzați, care nu au mai fost repopulate, așa cum este cazul satului Carmilissos (azi Kayaköy - citește Caiachioi), în timp ce în Grecia dimpotrivă, sute de mii de oameni ruinați și sortiți sărăciei s-au îngrămădit în suburbiile
Schimburile de populație dintre Grecia și Turcia () [Corola-website/Science/320737_a_322066]
-
presupus că cele mai mari "horreum"uri vor fi avut astfel un personal alcătuit dintr-un număr enorm de muncitori. Horreum-uri au fost descoperite în capitala Daciei, "Ulpia Traiana Sarmizegetusa", precum și în castrele romane "Jidava", "Potaissa", "Samum", Răcarii de Jos. Localitatea Șura Mare din județul Sibiu a fost atestată pentru prima oară drept "Magnum Horreum" cândva între anii 1332-1335; probabil aici existând un horreum de mari dimensiuni.
Horreum () [Corola-website/Science/320742_a_322071]
-
cu sediul la Cernăuți. Cu acest prilej, comunitatea catolică din Putna a fost arondată Parohiei Gura Putnei (Karlsberg). După datele recensământului din 1930 în satul Putna locuiau 1.002 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 33,51% din populația localității. Ei erau în majoritate de etnie germană, dar existau și enoriași de etnie poloneză. O statistică din anul 1934 aducea informația că Parohia Gura Putnei (cu filialele Brodina, Falcău, Putna, Seletin și Vicov) avea în îngrijire spirituală un număr de
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
distinctă. Ocupanții austrieci au trimis în Bucovina diverși angajați ai statului: funcționari și muncitori din Boemia, Moravia și Slovacia și care s-au stabilit aici. Marea majoritate a acestor coloniști era de religie romano-catolică. Deși târgul Câmpulung Moldovenesc nu era localitate de frontieră, aici s-au stabilit trupele de grăniceri austrieci. Pentru nevoile lor spirituale a fost construită în 1775 o capelă de rugăciune, la care slujea preotul militar carmelit Paul Harrasch (Harrek?) din Galiția. La 10 octombrie 1782, sediul trupelor
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
preotul Harrasch a plecat la noul sediu al grănicerilor. În anul 1784 s-a construit în oraș o primă capelă romano-catolică, din lemn, care avea și o mică clopotniță. Aceasta era folosită atât de militari, cât și de civilii din localitate. Capela avea dimensiuni foarte mici, iar credincioșii care participau la Liturghie stăteau și afară. După câțiva ani, în 1788, s-au construit un turn de clopotniță și un oratorium, alăturate casei capelanului. Capela și anexele sale se aflau pe locul
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
clopotelor vechi.”" Călugării iezuiți s-au îngrijit de parohia Gura Humorului timp de 21 ani (1822-1843), după care au fost trimiși în alte misiuni. Preotul Anton Bereznicki a fost numit la 15 septembrie 1843 ca paroh al comunității catolice din localitate. În timpul ocupației austriece, Gura Humorului a crescut ca importanță, fiind ridicat pe rând la rangul de târgușor și centru administrativ-teritorial (1820), apoi la cel de târg (1880) și capitală de district (1893), iar în cele din urmă, în anul 1904
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
rând la rangul de târgușor și centru administrativ-teritorial (1820), apoi la cel de târg (1880) și capitală de district (1893), iar în cele din urmă, în anul 1904, a primit statutul de oraș. Până la primul război mondial, comunitatea catolică din localitate a crescut constant. Astfel, dacă în 1824 Parohia Gura Humorului avea 699 de catolici în 13 localități, în 1900 erau 4.437, pentru ca în 1913 numărul lor să devină de 4.823. În administrarea Parohiei Gura Humorului s-au aflat
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
de district (1893), iar în cele din urmă, în anul 1904, a primit statutul de oraș. Până la primul război mondial, comunitatea catolică din localitate a crescut constant. Astfel, dacă în 1824 Parohia Gura Humorului avea 699 de catolici în 13 localități, în 1900 erau 4.437, pentru ca în 1913 numărul lor să devină de 4.823. În administrarea Parohiei Gura Humorului s-au aflat și comunități catolice din alte localități. Printre acestea a fost și comunitatea catolică din Pleșa (1836-1921) - unde
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
în 1824 Parohia Gura Humorului avea 699 de catolici în 13 localități, în 1900 erau 4.437, pentru ca în 1913 numărul lor să devină de 4.823. În administrarea Parohiei Gura Humorului s-au aflat și comunități catolice din alte localități. Printre acestea a fost și comunitatea catolică din Pleșa (1836-1921) - unde a fost construită o biserică în 1904. Clădirea bisericii a fost reparată și mărită în anul 1895, în timpul păstoririi parohului Clemens Swoboda. Cu acest prilej, au fost amplasate două
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
două plăci de marmură neagră pe pereții laterali ai navei. Plăcile conțin inscripții în limba latină, după cum urmează: La 11 mai 1899, de Rusalii, a avut loc un incendiu devastator în Gura Humorului, arzând o mare parte din casele din localitate, biserica și casa parohială. Incendiul a pornit de la focul făcut de o credincioasă catolică în curtea casei pentru a încălzi apa și a spăla rufele. Focul nefiind supravegheat, vântul puternic a purtat scânteile către casele din jur care s-au
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
a parohiilor catolice. Parohia Gura Humorului este desființată, fiind inclusă ca filială în Parohia Câmpulung. După război, de pastorația credincioșilor din Gura Humorului s-au ocupat preoții Iosif Schurgoth (Szurgot) și Francisc (Franz) Astalosch. Prin plecarea germanilor, comunitatea catolică din localitate s-a redus mult. Astfel, la 31 decembrie 1982, Parohia Gura Humorului mai avea în îngrijire spirituală doar un număr de 64 familii cu 158 credincioși. La 24 noiembrie 1985, s-a sărbătorit într-un cadru festiv, cu participarea mons.
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Humorului mai avea în îngrijire spirituală doar un număr de 64 familii cu 158 credincioși. La 24 noiembrie 1985, s-a sărbătorit într-un cadru festiv, cu participarea mons. Petru Gherghel, a mai multor preoți și a numeroși credincioși din localitățile catolice învecinate, aniversarea a 200 de ani de la înființarea Parohiei Romano-Catolice Gura Humorului. După răsturnarea regimului comunist în decembrie 1989, numărul membrilor comunității s-a mărit în principal prin stabilirea în Gura Humorului a mai multor credincioși catolici de origine
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
numărul membrilor comunității s-a mărit în principal prin stabilirea în Gura Humorului a mai multor credincioși catolici de origine poloneză din comunitățile din jur: Poiana Micului, Pleșa, Solonețu Nou și Păltinoasa, precum și a unor credincioși catolici români din alte localități aflate în centrul Moldovei. Situația enoriașilor parohiei a fost următoarea: În timpul păstoririi preotului Ștefan Babiaș (1996-2006) a fost construită casa parohială din Gura Humorului și s-a renovat biserica din Frasin. Preotul Babiaș a fost numit la 15 martie 2005
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Mănăstirea Humorului, Măzănăești și Voroneț). În filiala Ostra se celebrează Sfânta Liturghie într-o biserică ortodoxă după programul celebrărilor credincioșilor ortodocși, deoarece aici nu este biserică catolică. Credincioșii catolici din Ostra sunt români catolici veniți la lucru la mină din localitățile catolice din centrul Moldovei: Nisiporești, Hălăucești, Izvoarele, Răchiteni, Săbăoani, Tețcani, Barați, Galbeni (Bacău), Butea, Răducăneni, Gherăești (Neamț), Adjudeni, Brusturoasa (Bacău), dar și din unele localități din Bucovina ori din alte zone ale țării. Anterior, Parohia Gura Humorului a avut o
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
biserică catolică. Credincioșii catolici din Ostra sunt români catolici veniți la lucru la mină din localitățile catolice din centrul Moldovei: Nisiporești, Hălăucești, Izvoarele, Răchiteni, Săbăoani, Tețcani, Barați, Galbeni (Bacău), Butea, Răducăneni, Gherăești (Neamț), Adjudeni, Brusturoasa (Bacău), dar și din unele localități din Bucovina ori din alte zone ale țării. Anterior, Parohia Gura Humorului a avut o filială și la Vadu Negrilesei, a cărei biserică a fost cedată în folosința comunității ortodoxe din localitate. În biserica parohială se oficiază Liturghii în limba
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Neamț), Adjudeni, Brusturoasa (Bacău), dar și din unele localități din Bucovina ori din alte zone ale țării. Anterior, Parohia Gura Humorului a avut o filială și la Vadu Negrilesei, a cărei biserică a fost cedată în folosința comunității ortodoxe din localitate. În biserica parohială se oficiază Liturghii în limba română zilnic. În filiala Frasin se celebrează liturghii în fiecare duminică, iar în filialele Stulpicani, Ostra și Valea Moldovei se celebrează o dată pe lună, respectiv în prima duminică din lună la Stulpicani
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
în satul Păltinoasa locuiau mulți etnici germani. Biserica a primit hramul "Înălțarea Domnului". După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Păltinoasa locuiau 432 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 26,63% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În 1940, ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În timpul celui de-al doilea război mondial, episcopul Mihai
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
catolice. Comunitatea catolică din Păltinoasa este inclusă ca filială în Parohia Câmpulung Moldovenesc. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Păltinoasa s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Comunitatea catolică din localitate era filială a Parohiei Gura Humorului. În anul 1993, conform evidențelor Parohiei Gura Humorului, filiala din Frasin avea un număr de 60 de familii cu 172 credincioși. La recensământul din 2002, din cei 5.656 locuitori ai comunei Păltinoasa, 173
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
acoliților săi, într-un efect de 'posedare'. Capabile să apeleze puteri din alte lumi, cum ar fi aceea de a controla și altera materia și de a arunca puternice fulgere albe de foc în jur, ele preiau rapid controlul asupra localității Aberdale și a reședinței lui Laton, punând locuitorii să aleagă între posedare și moarte. Părintele Elwes reușește să fugă în savană împreună cu majoritatea copiilor, dar nu înainte ca posedații să îi împărtășească un secret teribil: entitățile sunt sufletele oamenilor care
Disfuncția realității () [Corola-website/Science/320717_a_322046]
-
au primit permisiunea să se ocupe cu negustoria, fiind obligați să plătească doar taxe fixe. Casele lor nu puteau fi vândute fără acordul proprietarului moșiei. Întrucât acest prim experiment a avut succes, domnitorul a permis evreilor să fondeze și alte localități. Ca urmare a condițiilor oferite de boier, mai mulți evrei din Basarabia, Bucovina și Galiția au venit la Fălticeni și s-au stabilit acolo. Începând din anul 1810, odată cu schimbarea proprietarului moșiei, au izbucnit dispute între evrei și noii proprietari
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
4.751, din cauza emigrării unor etnici evrei în America. După Unirea Bucovinei cu România (1918), Fălticeniul nu a mai fost oraș de frontieră. Ca urmare a acestui fapt, importanța sa a scăzut, o parte din evrei au migrat în alte localități, iar situația economică a evreilor rămași s-a înrăutățit. Condițiile de trai ale evreilor din Fălticeni în perioada interbelică sunt descrise astfel de către dr. Moses Rosen în cartea sa de memorii: ""Mă duceam în fiecare zi cu el (cu tatăl
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
profesor și a unui coleg de școală. În perioada interbelică, evreii au participat la viața politică, printre liderii locali fiind și viceprimarul Adolf Baier. Conform recensământului din 1930, în orașul Fălticeni locuiau 4.216 evrei, reprezentând 36,6% din populația localității. Venirea la putere în anul 1937 a Guvernului Goga-Cuza a dus la elaborarea de legi cu caracter antisemit care au determinat o serie de persecuții la adresa evreilor: ei erau bătuți pe stradă, siliți să țină prăvăliile deschise de Șabat etc.
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
8% din populație). În iunie 1941, s-a instalat în oraș un corp militar german, care a confiscat clădirile cu rol de sinagogi și le-au folosit pentru găzduirea de funcționari și soldați. La 18 august 1941, tuturor evreilor din localitate li s-a ordonat să poarte steaua galbenă. A fost înființat un lagăr de concentrare pentru toți bărbații evrei din Fălticeni, precum și din satele Lespezi și Liteni. Circa 5.000 de evrei au fost deportați în Basarabia și Transnistria, doar
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
britanic Arnold J. Toynbee a scris că au existat atrocități organizate începând cu ocuparea Smirnei de către greci pe 15 mai 1919. Toynbee a afirmat că el și soția sa au fost martori oculari ai atrocităților comise de greci în regiunile localităților Yalova, Gemlik și Izmit. Mai mult chiar, istoricul britanic afirmă că a fost martorul nu doar a abuzurilor armatei elene, dar și a localnicilor de etnie elenă. Toynbee avea să scrie că imediat după debarcare, militarii greci au început să
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]