27,010 matches
-
locuitori (la recensământul din 1991 erau 44 de locuitori). În satul locuiesc 26 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 52,3 de ani (46,7 la bărbați și 57,2 la femei). În localitate sunt 10 gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 2,80. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului din 2003).
Zorlovići () [Corola-website/Science/334136_a_335465]
-
de locuitori). În satul locuiesc 26 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 52,3 de ani (46,7 la bărbați și 57,2 la femei). În localitate sunt 10 gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 2,80. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului din 2003).
Zorlovići () [Corola-website/Science/334136_a_335465]
-
locuitori (la recensământul din 1991 erau 39 de locuitori). În satul locuiesc 20 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 43,8 de ani (44,7 la bărbați și 42,5 la femei). În localitate sunt 7 gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 3,00. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului din 2003).
Tvrdakovići () [Corola-website/Science/334134_a_335463]
-
de locuitori). În satul locuiesc 20 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 43,8 de ani (44,7 la bărbați și 42,5 la femei). În localitate sunt 7 gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 3,00. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului din 2003).
Tvrdakovići () [Corola-website/Science/334134_a_335463]
-
locuitori (la recensământul din 1991 erau 102 locuitori). În satul locuiesc 63 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 39,2 de ani (35,2 la bărbați și 44,2 la femei). În localitate sunt 22 de gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 3,50. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului din 2003).
Pračica () [Corola-website/Science/334133_a_335462]
-
locuitori). În satul locuiesc 63 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 39,2 de ani (35,2 la bărbați și 44,2 la femei). În localitate sunt 22 de gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 3,50. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului din 2003).
Pračica () [Corola-website/Science/334133_a_335462]
-
locuitori (la recensământul din 1991 erau 119 locuitori). În satul locuiesc 68 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 46,4 de ani (41,6 la bărbați și 51,1 la femei). În localitate sunt 27 de gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 3,04. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului din 2003).
Vojtina () [Corola-website/Science/334135_a_335464]
-
locuitori). În satul locuiesc 68 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 46,4 de ani (41,6 la bărbați și 51,1 la femei). În localitate sunt 27 de gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 3,04. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului din 2003).
Vojtina () [Corola-website/Science/334135_a_335464]
-
la recensământul din 1991 erau 91 de locuitori). În satul locuiesc 68 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 50,2 de ani (48,2 la bărbați și 52,2 la femei). În localitate sunt 33 de gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 2,45. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului din 2003).
Kržanja () [Corola-website/Science/334137_a_335466]
-
locuitori). În satul locuiesc 68 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 50,2 de ani (48,2 la bărbați și 52,2 la femei). În localitate sunt 33 de gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 2,45. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului din 2003).
Kržanja () [Corola-website/Science/334137_a_335466]
-
la recensământul din 1991 erau 43 de locuitori). În satul Prisoja locuiesc 29 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 57,3 de ani (54,0 la bărbați și 60,6 la femei). În localitate sunt 12 gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 2,42. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului din 2003).
Prisoja, Podgorica () [Corola-website/Science/334138_a_335467]
-
locuitori). În satul Prisoja locuiesc 29 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 57,3 de ani (54,0 la bărbați și 60,6 la femei). În localitate sunt 12 gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 2,42. Această localitate este populată majoritar de sârbi (conform recensământului din 2003).
Prisoja, Podgorica () [Corola-website/Science/334138_a_335467]
-
in activitatea lui. Are un caracter echilibrat care îi permite să se acomodeze ușor cu toate sarcinile. Este blând, afectuos și devotat stăpânului, un partener plăcut de joacă pentru copii. Se înțelege bine cu alți câini sau alte animale din gospodărie, chiar și cu străinii. Această rasă are nevoie de exerciții, atât fizice cât și mentale. Le place să alerge, să se joace cu mingea, plimbările lungi, chiar și înotul. Are nevoie de un periaj intens și des (de câteva ori
Bearded Collie () [Corola-website/Science/334170_a_335499]
-
de afaceri din Republica Moldova. A fost ministru în Guvernul Republicii Moldova din 1992 până în 1999, în cinci cabinete: Ministru al Serviciilor Comunale și Exploatării Fondului de Locuințe (1992-1996) în Guvernul Sangheli-1 și Guvernul Sangheli-2 și Ministru al Dezvoltării Teritoriului, Construcțiilor și Gospodăriei Comunale în Guvernul Ciubuc-1, Guvernul Ciubuc-2 și Guvernul Sturza. A mai fost primar de Chișinău (în 1990) și consilier municipal în Consiliul municipal Chișinău (în anii 2000). s-a născut la 21 noiembrie 1947, în satul Gura Camencii din raionul
Mihai Severovan () [Corola-website/Science/334416_a_335745]
-
activitatea profesională în calitate de muncitor, devenind apoi inginer și inginer-șef. În 1979 a fost ales vicepreședinte, iar în 1982 președinte al Comitetului executiv al raionului Frunze (Buiucani) din Chișinău (pretor de Buiucani). Între anii 1987-1990 a fost ministru adjunct al Gospodăriilor Comunale, iar în 1990 a devenit președinte al Comitetului executiv orășenesc Chișinău (primar de Chișinău). A fost ministru (în Guvernul Republicii Moldova) în cinci guverne timp de opt ani. Din 4 august 1992 până la 12 decembrie 1996 a exercitat funcția de
Mihai Severovan () [Corola-website/Science/334416_a_335745]
-
decembrie 1996 a exercitat funcția de Ministru al Serviciilor Comunale și Explotării Fondului de Locuințe în Guvernul Sangheli-1 și Guvernul Sangheli-2, iar de la 25 ianuarie 1997 până la 12 noiembire 1999 a deținut funcția de Ministru al Dezvoltării Teritoriului, Construcțiilor și Gospodăriei Comunale în Guvernul Ciubuc-1, Guvernul Ciubuc-2 și Guvernul Sturza. În 2001 Mihai Severovan a candidat pentru funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Renașterii și Concilierii (nr. 18 în listă), iar în 2002 a fost ales vicepreședinte al
Mihai Severovan () [Corola-website/Science/334416_a_335745]
-
asupra lor. Focul are și acțiuni benefice. Flăcăii din sat aprindeau focuri pe dealuri și săreau peste acestea; astfel ajutau Soarele pentru a începe, încă o dată, urcușul lui pe boltă în căutarea verii. Focul trebuia aprins de feciori fie prin gospodăriile din sat, fie sus la stânile de hotar, acolo unde urmau să pășuneze animalele toată vara următoare. Indiferent de loc, datina impunea aprinderea focului folosind numai lemnul și o bucată de iască, fără cremene și fără chibrituri. Când fumul începea
Ecaterina din Alexandria () [Corola-website/Science/335127_a_336456]
-
o viață agitată, cu practicarea unor meserii nu o dată antipodice: ucenic tinichigiu, tipograf, învățător, bibliotecar, redactor la "Țara noastră", secretar literar la Radiodifuziune, servitor la o cârciumă din Călărași, atașat de presă, iar după 1944, văcar, referent tehnic la o gospodărie agricolă de stat și consilier juridic la Tulcea și Cernavodă.
George Acsinteanu () [Corola-website/Science/335176_a_336505]
-
Vasile Georgescu-Bârlad (1884 - 1962) a fost un avocat, filantrop și om politic român, victimă a regimului comunist. S-a născut la 1 noiembrie 1884 în comuna Băcani, județul Tutova, din părinți agricultori. Tatăl sau avea propria gospodărie în localitatea Valea Căldării, comuna Crâng. Urmează cursurile Liceului Gheorghe Roșca Codreanu din Bârlad iar apoi cursurile Facultății de Drept din București, absolvind în 1907. Ca student, a făcut parte din conducerea Uniunii Studenților Români. Se înscrie în Ordinul Avocaților
Vasile Georgescu Bârlad () [Corola-website/Science/335180_a_336509]
-
grupate perimetral pereților, de ambele părți ale culoarului central, prin care are loc intrarea secundară în casă din direcția curții interioare. Etajul superior este alcătuit din șapte camere luxoase, iar cel inferior din odăile pentru servitori, bucătărie și încăperi de gospodărie. Tenciuala fațadelor este netedă, cu excepția detaliilor decorate în jurul geamurilor și a demisolului, căptușit cu piatră tăiată. Fațada principală este orientată spre strada Mihai Eminescu și care include intrarea principală. Compoziția este simetrică, alcătuită din șapte axe, în șase dintre care
Conacul urban al lui Inglezi () [Corola-website/Science/335202_a_336531]
-
și prisme. Mai departe a participat hotârâtor la dezvoltarea și îmbunătățirea de echipamente tehnice, cum ar fi mașina de tăiat cu ferăstrăul, cuptorul și oglinda concavă cu suprafață reflectoare. Savantul se găsește la fel printre pionierii mașinii de spălat pentru gospodării. În 1767 a publicat scrierea "Die bequeme und höchstvortheilhafte Waschmaschine" (Confortabila și extrem de avantajoasa mașină de spălat). Ea a fost fabricată de aproximativ 60 de ori, un număr ridicat pe acest timp, și vândută în interiorul țării precum în străinătate. El
Jacob Christian Schäffer () [Corola-website/Science/335208_a_336537]
-
după un scenariu scris de Constantin Mitru. Iliuță, fiul inginerului Manole Dumitraș, trăiește în orașul Fălticeni, împreună cu tatăl său, cu mătușa sa și cu bătrâna sa dădacă, Anghelina. Mama băiatului, fiica unui țăran rotar din Păstrăveni, murise de timpuriu, iar gospodăria inginerului Dumitraș este condusă de sora lui mai mare, țâțaca Leona, o femeie arțăgoasă ce-și disprețuia rudele prin alianță. Inginerul Dumitraș era un om blând, ce-și însușise ideile socialiste și coresponda cu un medic revoluționar rus ce-și
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
natură este una indestructibilă, neținând cont de bătrânețe sau de boală. Oamenii locului iubesc pădurile și bălțile, transmițând generațiilor următoare tainele acestora. Ei cunosc speciile de plante și de animale, nu după denumirea științifică, ci după proprietăți și folosință în gospodărie. Au învățat să citească semnele cerului pentru a anticipa schimbările vremii, să facă foc cu amnarul și iasca, să prindă raci și scoici cu mâna și să facă mâncare folosindu-se de puținele alimente pe care le oferă natura. Personajul
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
american, femeile pot fi angajate ca bucătărese și chelnerițe. Această tradiție a fost transmisă oral de-a lungul secolelor. În cele mai multe familii, fetele care au atins vârsta pubertății sunt îndemnate să renunțe la interacțiunea cu băieții și sunt educate pentru gospodărie. Ele învață de la mame, bunici, mătuși sau orice rude de gen feminin, iar procesul presupune observare, imitare, încercare și instruire verbală. Cu toate acestea, în perioada Califatului Abbasid, prepararea mâncării era un domeniu stăpânit de bărbați, ca dovadă fiind existența
Cultura culinară în spațiul islamic () [Corola-website/Science/331849_a_333178]
-
pe tulpină înaltă, cu elemente lungi lăsate în urma tăierilor, iar încărcătura de ochi pe m2 nu trebuie să fie mai mare de 12-15 ochi. Având rezistență bună la ger se pretează la conducerea sub formă de bolți sau pergole, în gospodăriile populației din zonele sudice ale tării, unde Coarna neagră reușește să-și matureze bine strugurii. Reactionează bine la fertilizarea organică, mai ales în podgoriile subcarpatice, unde soiul este cultivat pe terenurile în pantă. Fertilizarea chimică trebuie făcută cu doze moderate
Coarnă Neagră () [Corola-website/Science/331887_a_333216]