29,866 matches
-
raportată la un anume litigiu, având în vedere controlul abstract efectuat de judecător în baza art. 12 și 13 din Legea nr. 193/2000 , în sensul că nu este apărat un drept subiectiv propriu al titularilor dreptului de sesizare, întrucât ipoteza normativă a dispozițiilor legale criticate vizează contenciosul de ordine publică, astfel încât relativitatea efectelor hotărârii judecătorești va avea în vedere persoana împotriva căreia este formulată sesizarea, persoană ce urmează a-și adapta conduita în funcție de exigențele stabilite prin hotărârea judecătorească. Nicăieri în
DECIZIE nr. 245 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273633_a_274962]
-
aproape imposibil, cel puțin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), de a participa în mai multe proceduri concomitent, pentru că nu vor avea resursele financiare pentru a constitui atât garanția de participare, cât și garanția de bună conduită. O altă ipoteză probabilă va fi aceea că, deși operatorii economici vor participa în mai multe proceduri, constituind garanția de participare, nu vor contesta actele nelegale ale autorității contractante pentru că efectiv nu vor avea resursele financiare necesare pentru a constitui și garanția de
DECIZIE nr. 301 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271^1 alin. (1)-(4), alin. (5) în ce priveşte sintagma "şi să prevadă plata necondiţionată la prima cerere a autorităţii contractante, în măsura în care contestaţia/cererea/plângerea va fi respinsă", alin. (6) şi (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273686_a_275015]
-
pe de altă parte, norma trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanță constituțională, astfel încât conținutul său normativ să susțină posibila încălcare de către legea națională a Constituției - unica normă directă de referință în cadrul controlului de constituționalitate. Într-o atare ipoteză demersul Curții Constituționale este distinct de simpla aplicare și interpretare a legii, competență ce aparține instanțelor judecătorești și autorităților administrative, sau de eventualele chestiuni ce țin de politica legislativă promovată de Parlament ori Guvern, după caz (a se vedea Decizia
DECIZIE nr. 301 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271^1 alin. (1)-(4), alin. (5) în ce priveşte sintagma "şi să prevadă plata necondiţionată la prima cerere a autorităţii contractante, în măsura în care contestaţia/cererea/plângerea va fi respinsă", alin. (6) şi (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273686_a_275015]
-
și Justiție a statuat că infracțiunea de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 184 alin. 2 teza I (fapta a avut vreuna din urmările prevăzute de art. 182 alin. 1) și alin. 4 din Codul penal din 1969 în ipoteza în care fapta a produs o vătămare ce a necesitat între 11 și 90 de zile îngrijiri medicale și nu îndeplinește una dintre condițiile impuse de alin. (1) al art. 196 din Codul penal este dezincriminată începând cu data de
DECIZIE nr. 382 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273681_a_275010]
-
că obiectul excepției de neconstituționalitate trebuia restrâns la dispozițiile art. 196 alin. (3) prin raportare la cele ale art. 196 alin. (2), art. 194 alin. (1) și art. 193 alin. (1) din Codul penal, astfel încât decizia pronunțată să vizeze numai ipoteza normativă rezultată și criticată de autorii excepției, și nu întreg art. 196 din Codul penal, care cuprinde mai multe ipoteze normative care nu își găsesc incidența în cauză. 3. Pe fond se constată că infracțiunea de vătămare corporală avută în
DECIZIE nr. 382 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273681_a_275010]
-
alin. (2), art. 194 alin. (1) și art. 193 alin. (1) din Codul penal, astfel încât decizia pronunțată să vizeze numai ipoteza normativă rezultată și criticată de autorii excepției, și nu întreg art. 196 din Codul penal, care cuprinde mai multe ipoteze normative care nu își găsesc incidența în cauză. 3. Pe fond se constată că infracțiunea de vătămare corporală avută în vedere de legiuitorul român constă într-o atingere adusă integrității corporale sau sănătăți, vizând, astfel, integritatea fizică a persoanei. Fie
DECIZIE nr. 382 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273681_a_275010]
-
penală devine mijlocul principal de protecție, iar cea civilă fiind măsura subsidiară care trebuie să o însoțească. Separarea acestora trebuie să fie justificată, pentru că, în caz contrar, s-ar afecta însăși substanța dreptului. 6. Raportând cele de mai sus la ipoteza normativă analizată, constatăm că în privința domeniului circulației pe drumurile publice caracterul preventiv al măsurilor etatice prin care se protejează dreptul la integritate fizică se referă chiar la normele de siguranță rutieră, în timp ce normele care pedepsesc conduita contrară măsurilor de siguranță
DECIZIE nr. 382 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273681_a_275010]
-
un parametru esențial în cadrul unui examen de proporționalitate. 9. Faptul că răspunderea a fost plasată pe tărâmul răspunderii civile delictuale nu este de natură a schimba datele problemei, ci, din contră, demonstrează mecanismul firav de protecție al dreptului. Astfel, în ipoteza în care vătămarea corporală din culpă ar fi preluat soluția legislativă cuprinsă în Codul penal din 1969, partea vătămată se putea constitui ca parte civilă, iar acțiunea sa judiciară era mult ușurată prin faptul că acțiunea civilă era alăturată celei
DECIZIE nr. 382 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273681_a_275010]
-
aplicarea cadrului metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punct de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică pentru clădiri, elaborat de către Comisia Europeană, prin metodologie se stabilesc condițiile generale, exprimate în parametrii naționali. ... (5) Datele și ipotezele utilizate pentru calculul nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică, precum și rezultatele acestora, se includ în planurile naționale de eficiență energetică și se transmit Comisiei Europene de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
LEGE nr. 372 din 13 decembrie 2005 (**republicată**) (*actualizată*) privind performanţa energetică a clădirilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273650_a_274979]
-
o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul noului Cod penal pentru o infracțiune săvârșită sub Codul penal anterior, se impune determinarea legii penale mai favorabile condamnatului conform art. 5 din Codul penal. S-a arătat că ceea ce diferențiază cele două ipoteze este tocmai faptul că, spre deosebire de situația avută în vedere prin decizia anterior menționată, în situația de speță, operațiunea de contopire a pedepselor, care s-a solicitat la instanța de fond și cu privire la care aceasta s-a pronunțat, are loc în
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
unui condamnat la un regim mai sever decât cel care era în vigoare la data săvârșirii faptelor constituie o încălcare a prevederilor art. 7 din Convenție, care reglementează principiul nulla poena sine lege. Potrivit celei de-a doua opinii, în ipoteza dedusă judecății, plecând de la încadrarea juridică a faptei potrivit noului Cod penal, operațiunea de contopire a pedepsei aplicate în cauză cu pedeapsa aplicată anterior printr-o altă hotărâre definitivă nu se poate realiza decât în condițiile prevăzute de art. 39
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
acest caz, este legea penală mai favorabilă condamnatului căruia i se stabilește în procedura reglementată de art. 585 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală pentru prima dată pedeapsa rezultantă". Această interpretare reținută de Curte are în vedere ipoteza în care Codul penal anterior este reținut drept legea penală mai favorabilă, dar atunci când aceasta este stabilită ca fiind actualul Cod penal, concluzia ar trebui să fie aceea că tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni va fi cel prevăzut de
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
conform Deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014 , pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014, legea penală mai favorabilă se analizează în ansamblu, cu privire la situația inculpatului, însă ipoteza prezentată exclude o astfel de aplicare a legii, ca urmare a puterii de lucru judecat a hotărârii de condamnare, rămasă definitivă, pentru una dintre infracțiunile din structura pluralității. III.5. Opinii singulare au fost transmise de Tribunalul Maramureș, care a
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
18 februarie 2016, s-a dispus respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, arătându-se, în esență, că, în ipoteza reglementată de acest text de lege, în aplicarea pedepsei rezultante, nu se poate reține existența unei succesiuni de legi penale, momentul în raport cu care se apreciază aplicarea legii penale în timp fiind cel al realizării integrale, al definitivării concursului real de
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
infracțiuni. În aceste condiții este obligatorie aplicarea legii noi tratamentului sancționator al concursului de infracțiuni, nefiind obligatorie aplicarea legii noi atunci când toate faptele sunt comise sub legea veche, dar judecarea lor are loc sub legea nouă, în această din urmă ipoteză urmând a se face aplicarea celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014 (paragraful 16). Prin Decizia Curții Constituționale nr. 234
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
Adresa nr. 813/C2/980/III-5/2016 din 19 mai 2016, a formulat concluzii scrise în sensul admiterii sesizării Curții de Apel Constanța, arătând că obiectul judecății îl reprezintă o infracțiune și pluralitatea în care aceasta se află într-o ipoteză de succesiuni de legi penale, ceea ce face ca aspectele susceptibile să ridice problema aplicării legii penale mai favorabile să fie reprezentate atât de infracțiunea dedusă judecății, condițiile de existență ale pluralității de infracțiuni/concurs, cât și de regimul sancționator al
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
instanță solicitând interpretarea dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, în aplicarea art. 5 din Codul penal, deși acestea nu sunt incidente în cauză, dat fiind că ipotezele de la care pleacă textul de lege nu se regăsesc în speța analizată. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, "tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
astfel cum cere textul de lege menționat. Pe de altă parte, Curtea de Apel Constanța pune problema stabilirii legii aplicabile tratamentului sancționator al pluralității de infracțiuni în speța dedusă judecății (noul Cod penal sau Codul penal din 1969), pornind de la ipoteza că legea penală mai favorabilă pentru infracțiunea dedusă judecății (cea de furt) este legea penală nouă. Or, potrivit Deciziei nr. 265 din 6 mai 2014 pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din
DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
Găsirea subvenției UE (maxime): Notă: 1) Pentru cazul VNA ... Analiza financiară pe baza căreia se determină rata de cofinanțare are în vedere metoda fluxului net de numerar actualizat. În vederea realizării analizei financiare se vor avea în vedere următoarele considerații și ipoteze simplificatoare: (1) Analiza financiară și respectiv metoda fluxului de numerar actualizat stă la baza determinării deficitului de finanțare. ... (2) Metoda fluxului de numerar actualizat reflectă profitabilitatea financiară a investiției, respectiv abilitatea proiectului de a genera resurse financiare suplimentare (în speță
ANEXE din 30 iulie 2008 (*actualizate*) la Ordinul nr. 2.287 din 30 iulie 2008 , privind cererea de propuneri de proiecte şi ghidul solicitantului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273438_a_274767]
-
parte proiectul, respectarea principiului "poluatorul trebuie să plătească" precum și considerente legate de puterea de plată a utilizatorului în condițiile concrete din Statul Membru. ... (7) În calculul veniturilor se va ține seama de tarifele reglementate, acolo unde este cazul. ... Menționăm că ipotezele simplificatoare sunt introduse din motive de asigurare a compatibilității proiectelor cu criteriile de evaluare și pentru a facilita evaluarea comparată a proiectelor aferente unei operațiuni. În tabelul de mai jos sunt redate principalele elemente de analiză financiară prin care se
ANEXE din 30 iulie 2008 (*actualizate*) la Ordinul nr. 2.287 din 30 iulie 2008 , privind cererea de propuneri de proiecte şi ghidul solicitantului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273438_a_274767]
-
din Legea nr. 115/2015 și privește candidaturi propuse de partide politice, iar nu de independenți. Excepția de neconstituționalitate are însă ca obiect și prevederile din Legea nr. 115/2015 cuprinse în art. 50 alin. (2) referitoare la candidații independenți, ipoteză care nu se regăsește în respectivele cauze. De asemenea, are ca obiect și dispozițiile cuprinse în art. 101 alin. (2), referitoare la tururile de scrutin pentru alegerea în funcția de primar, aplicabile în altă etapă a procesului electoral, respectiv a
DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273727_a_275056]
-
să se bazeze pe orientări pentru analiza │ │cost-beneficui a proiectelor majore. E.1. Analiză financiară Principalele elemente ale analizei financiare care sunt prezen- │ │tate în analiza cost-beneficiu trebuie rezumate în continuare. E.1.1. Scurtă descriere a metodei utilizate și ipotezele specifice formulate E.1.2. Principalele elemente și parametri utilizați pentru analiza financiară Principalele elemente și parametri luați în considerare │ la calculul rentabilității estimate 1. Perioadă de referință (ani) │ ────────────────────────────────────────────────────────┼───────────── 2. Rata financiară a scontului (%) 3. Cost total de investiție (în
ANEXE din 30 iulie 2008 (*actualizate*) la Ordinul nr. 2.286/2008 privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte de investiţii în instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere, arzătoare cu NOx redus şi filtre pentru instalaţiile mari de ardere din grupuri modernizate/retehnologizate, din cadrul operaţiunii 4.1c) "Investiţii în instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere, arzătoare cu NOx redus şi filtre pentru instalaţiile mari de ardere din grupuri modernizate/retehnologizate" din axa prioritară 4 "Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice" a Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273524_a_274853]
-
cifrei de afaceri pe persoană angajată │ (%, numai în caz de extindere a unei activități) E.1.3. Principalele rezultate ale analizei financiare Fără contribuție K (RRF) E.2. Analiză socio-economică E.2.1. A se descrie pe scurt metoda utilizată (ipoteze cheie ale evaluării costurilor și beneficiilor) și principalele concluzii ale analizei socio-economice: ┌────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ CĂSUȚĂ PENTRU TEXT E.2.3. Principalii indicatori ai analizei economice Principalii parametri și indicatori │ Valori ────────────────────────────────────────────────────────┼───────────── 1. Rată socială a scontului (%) 2. Rată economică de rentabilitate (RER) (%) │ ────────────────────────────────────────────────────────┼───────────── 3
ANEXE din 30 iulie 2008 (*actualizate*) la Ordinul nr. 2.286/2008 privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte de investiţii în instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere, arzătoare cu NOx redus şi filtre pentru instalaţiile mari de ardere din grupuri modernizate/retehnologizate, din cadrul operaţiunii 4.1c) "Investiţii în instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere, arzătoare cu NOx redus şi filtre pentru instalaţiile mari de ardere din grupuri modernizate/retehnologizate" din axa prioritară 4 "Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice" a Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273524_a_274853]
-
a fost emis și nu conține soluții contrare acestora, astfel încât susținerile reclamantei în sensul că art. 3 alin. (1) din O.M.F. sus-menționat încalcă prevederile art. 69 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 nu pot fi primite, în speță ipoteza prevăzută de acest text legal nefiind incidentă. A apreciat instanța de fond că emitentul ordinului atacat a procedat potrivit art. 30 alin. (2), art. 31 și art. 77 și 78 din Legea nr. 24/2000 , definirea noțiunilor de "obligații fiscale
DECIZIE nr. 3.593 din 13 noiembrie 2015 privind examinarea recursului în interesul legii cu privire la anularea art. 3 alin. 1 din Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 2.604/03.10.2011 privind aplicarea art. XI din Ordonanţa Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273557_a_274886]
-
constituie un proces în cadrul căruia se reflectă prioritățile ministerului în concordanță cu actele normative aplicabile, documentele de planificare, resursele avute la dispoziție și domeniile de responsabilitate. ... (2) Stabilirea obiectivelor are la bază formularea în comun de către factorii implicați a unor ipoteze/premise. ... (3) Structurile ministerului reevaluează obiectivele ori de câte ori se modifică ipotezele/premisele care au stat la baza stabilirii acestora. ... (4) Ipotezele/ Premisele, obiectivele și indicatorii de performanță sunt formulate respectând metodologia prezentată în anexa nr. 6. ... 6. Standardul 6 - Planificarea Articolul
NORME METODOLOGICE din 30 iunie 2016 privind sistemul de control intern/managerial ��n Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273578_a_274907]