28,509 matches
-
medalistica românească - este semnalată de V. Bologa, care remarcă greșeală din transcrierea legendei aversului GREGORIO STOURDZA în loc de GR. STURDZA, de către autorul scrisorii, precum și ,,eroarea ortografica a autorilor medaliei: pluralul de la MILE este «MILIA», nu «MILLIA»”{\cîte 71}. Literatura medalistica românească remarcă existența acestor medalii, bătute în aur, argint, arama și plumb, cu dimensiuni de 48 și 52 mm. Se poate aprecia că ne găsim în fața unor realizări medalistice care lasă o impresie plăcută contemplatorului prin finețea execuției detaliilor la reprezentările de pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Vasile. - prezentarea domnitorului în uniformă de colonel se impunea, se preta cu atât mai mult cu cât era vorba de o medalie ce se referă la armată, cadru ofițeresc al căreia fusese și Cuza. - fiind vorba de 14 aprilie 1859, remarcam că în memoria contemporanilor continuă să fie chipul colonelului Cuza și nu al domnitorului, care se va impune - cel puțin în medalistica - începând cu anul 1864. - în legătură cu ,,catalogul din 1906”, apreciam că nu este o realizare românească, alcătuit pe baza
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în exerga - inscripția 24 IANUARIE 1859 (fig. 74rv). După cum este lesne de dedus, medalia rememorează actul adunării elective din București - care, în memorabilă zi de 24 ianuarie 1859, a hotărât alegerea lui Al.I.Cuza și că domn al Munteniei. Remarcam că pe o altă opera medalistica apărută cu această ocazie (placheta Szirmai din 1909), domnitorul Cuza nici macar nu este pomenit, în timp ce efigia regelui Carol I apare atât pe avers, cât și pe revers. Medalia Centenarului Unirii, realizată din bronz în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
comuna Dumesti, jud. Iași, la 17 iulie 1880. Așa cum ne informează Ionel Maftei în primul volum din lucrarea Personalități ieșene, a absolvit Liceul internat și apoi, la diferență de un an, secțiile de fizică-chimie și matematică, ale Universității ieșene. Fiind remarcat că elev și student strălucit, savantul Petru Poni l-a propus pentru continuarea studiilor în străinătate cu bursă „Vasile Adamachi” oferită de Academia Română. Timp de patru ani a urmat în Germania studii de agronomie și chimie agricolă, pe care le-
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
placheta dr. Cantacuzino din 1933, dar nu și medalia acestuia realizată la Iași în 1918. Credem că medalia Cantacuzino din 1918, chiar dacă ține de o primă perioadă a creației lui Lavrillier, impune notă caracteristică a portretelor realizate de artistul francez. Remarcam în acest sens expresia concentrată a chipului savantului privind prin microscop (placheta din 1933 nu face decât să reia chipul doctorului Cantacuzino de pe medalia realizată la Iași în 1918. Medalia dr. Slătineanu marchează, punctul maximum al artei medalistice Lavrillier, nu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
talia Prof. Dr. Ion Petrovanu, Prof. Dr. Gheorghe Adomnicăi, Prof. Dr. Mircea Chiriac, Prof. Dr. Gheorghe Frasin. Memoria marelui anatomist Ion Iancu a fost cinstită și prin editarea unei medalii, inițiată de o fundație bârlădeana care ține neapărat să fie remarcată în legenda aversului (fig. 121 av), la centenarul nașterii, în anul 2002. Medalia după cum lesne se poate observa și după cum am arătat și mai sus, copie tacit de pe o altă medalie, imaginea reversului (fig. 121rv) CONSTANTIN I. PARHON Din
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
sugestiva compoziție alcătuită din jumătate de cupă cu șarpe încolăcit, având jumătatea cealaltă sub forma unui condei stilizat în poziție verticală. Impresionează în mod deosebit compoziția din registrul stâng, care sugerează personalitatea medicului, dublată de cea a scriitorului. Trebuie să remarcam că inscripția reversului ignoră veleitățile poetice ale lui Gr. Ț. Popa, etalându-le pe cele de eseist, prozator și publicist. Acesta este și motivul mottoului și preambulului nostru, susținut de istoricul și criticul literar de prestanta incontestabila care a fost
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
101. Op. cît., ilustrația dintre pag. 32-33;} {\footnote 102. Existența medaliei în laboratorul respectiv ne-a fost semnalată de prof. Victor Macarie căruia îi mulțumim și pe această cale;} {\footnote 103. Neavând date despre autorul medalionului respectiv, ne mulțumim să remarcam că acesta nu este cu nimic mai prejos față de cele ale lui Gheorghe Asachi, Miron Costin, Vasile Lupu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, lucrate de talentatul sculptor Ștefan Ionescu - Valbudea. Vezi, George Oprescu, Ștefan Ionescu-Valbudea în Scrieri despre arta, Editura Meridiane
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și a obținut un premiu pentru dramaturgie la Colocviul de literatură studențească (1969). Primul volum, incluzând piesa Cine mă trece strada?, îi este editat abia în 2001. Asiduu frecventator al cenaclului Junimea, condus de Ov. S. Crohmălniceanu, P. s-a remarcat întotdeauna printr-o discreție autoimpusă. A colaborat la o serie de antologii, s-a aflat printre cei care au redactat revista „Noii”, alături de colegii săi de generație optzecistă - Mircea Nedelciu, Ioan Flora, Gheorghe Iova, Ioan Lăcustă, Constantin Stan, Sorin Preda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288692_a_290021]
-
cu placheta În general, triumful pădurilor (1969). Publică numeroase volume de proză scurtă, aforisme, „definiții umoristice”, romane (unele aparținând genurilor policier umoristic ori SF), literatură pentru copii (inclusiv o piesă de teatru, Vitejii cetății Bade-Bade, reprezentată scenic în 1987), fiind remarcat de la început ca un talentat umorist. A înființat și conduce Editura Vasiliu, la care și-a publicat toate cărțile, începând cu Pe scurt - Bref (1992). Volumul de proză pentru copii Cartea numai ochi și urechi (1982) a fost distins cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
mențin în matca neomodernismului, lirica avansând pe un culoar deja străbătut de congeneri, ceea ce explică validarea sa tardivă în cadrul promoției ’70. Tentativele de fisurare a acestei formule, vizibile în Poeme albe (1978) și Structura nopții (1979), conduc spre un paradox remarcat de I. Negoițescu: senzorialul se blochează în noțional, iar trăirile pe care eul liric le etalează rămân captive în crusta conceptelor. Desprinderea se realizează odată cu Blindajul final (1981), unde poeta abolește cenzura estetizantă și eliberează viziunile dictate sub imperiul traumei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
de referință publicate în 1969 și 1970. Modelul relațional propune o organizare tabelară datelor stocate într-o bază de date, independentă de arhitectura (hardware și software) sistemelor și un set de operatori pentru extragerea datelor (Codd, 1969; Codd, 1970). Așa cum remarcă și Fotache (2005), deși teoria relațională propune termenul de „relație”, în practică s-a consacrat termenul de „tabelă” sau „tabel”. Baza de date relațională este formată practic dintr-un ansamblu de tabele (relații) aflate în legătură. Tabela are un nume
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
va fi înregistrat în tabela TaxaPlatita. Trebuie menționat totuși, că în cazul existenței unui număr foarte mare de atribute, pot exista controverse chiar și pe acest subiect, aparent simplu, cel al eliminării grupurilor repetitive de atribute. Acest lucru poate fi remarcat și din exemplele de proiectare a unei baze de date prin această metodă, prezentate în paragraful 3.7. 2NF - un tabel se află în forma normală doi, dacă se află în forma normală unu și toate atributele sale noncheie se
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
o factură se emite unui singur client, avem: Tabelul respectă 1NF, având în vedere cele expuse anterior referitor la atributul Data. Între grupul de atribute care este cheie primară (SerieFactura, NrFactura) și celelalte atribute există dependență funcțională completă, așa cum se remarcă din graful dependențelor funcționale următor, pentru fiecare combinație de valori ale celor două atribute din determinat, existând o singură valoare din celelalte atribute determinate. Nu există nicio dependență funcțională parțială între o componentă a grupului de atribute care este cheie
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
NrBonConsum, CodMatPrimă) → DenMatPrima. Dependența funcțională (NrBonConsum, CodMatPrimă) → DenMatPrima nu este una completă, deoarece și CodMatPrimă → DenMatPrima, ceea ce înseamnă că o componentă din grupul de atribute (CodMatPrima) care formează cheia primară determină funcțional un alt atribut din tabel (DenMatPrima), așa cum se remarcă și din graful dependențelor funcționale următor. Dependența dintre CodMatPrimă → DenMatPrima este considerată în acest exemplu dependență funcțională parțială. În concluzie, tabelul nu respectă 2NF. Soluția pentru a respecta 2NF este un nou tabel în care va intra dependența funcțională parțială
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
emite unui singur client, avem: Tabelul respectă 1NF; Tabelul respectă 2NF - așa cum s-a stabilit anterior. Pentru a stabili dacă respectă 3NF sunt căutate eventualele dependențe funcționale tranzitive între cheia primară și celelalte atribute. Din graful dependențelor funcționale anterior, se remarcă faptul că există o dependență funcțională între atributul CUIClient și atributul DenumireClient: CUIClient → DenumireClient. Rezultă că: (SerieFactura, NrFactura) → CUIClient → DenumireClient. Concluzia este că tabelul Facturi nu respectă 3NF, deoarece între cheia primară și atributul DenumireClient există dependență funcțională tranzitivă. De
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
realizat pe baza matricei dependențelor funcționale prezentate la 2NF (cu linie întreruptă sunt marcate dependențele funcționale tranzitive). Matricea dependențelor funcționale în care se pot observa și dependențele funcționale tranzitive (notate cu 1T) este prezentată în figura 3.8. Așa cum se remarcă din graful dependențelor funcționale și din matricea dependențelor funcționale, tabelele (fără dependențele funcționale tranzitive) în 3NF (cu linie întreruptă sunt menționate cheile externe) sunt: Carte (CodISBN, DenumireCarte, PretCatalog, DataAparitiei, StocTiparit). Autor (CodAutor, NumeAutor, PrenumeAutor). Factura (NrFactura, DataFactura, CUIClient). FacturaCarte (NrFactura
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
primele două categorii. All - aici pot fi găsite toate proprietățile, indiferent de categoria în care se încadrează. Acest mod de structurare îl regăsim și la controalele care pot fi plasate într-un obiect de tip formular/raport, așa cum poate fi remarcat în paragrafele următoare. Având în vedere că numărul proprietăților unui obiect de tip formular este foarte mare, iar unele dintre acestea sunt foarte sugestive din punct de vedere al scopului pentru care sunt definite, vom prezenta succint doar proprietățile cel
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
numărul de zile lucrat de fiecare angajat la un contract. Se plasează un control de tip casetă text (Text Box), în cadrul secțiunii Detail a subformularului Lucreaza, iar la proprietatea Control Source, se menționează expresia de calcul: =[DataSfarsit]-[DataInceput]. Așa cum se remarcă din imaginea următoare, numele implicit alocat de Access pentru acest control este Text9, numele fiind util în cazul în care acest control va fi utilizat în alte expresii. Acest nume poate fi schimbat la proprietatea Name a controlului. Exemplul 2
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
la proprietatea Name a controlului. Exemplul 2: Se dorește calcularea numărului total de zile lucrate de toți angajații unui contract. Având în vedere că este o informație agregată, se plasează o casetă text în subsolul (Footer) subformularului Lucreaza. Așa cum se remarcă din imaginea următoare, numele implicit alocat de Access pentru acest control este Text12, numele fiind util în cazul în care acest control va fi utilizat în alte expresii. Exemplul 3: Se dorește ca numărul de zile total lucrate, calculat în
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
obțină o listă alfabetică a colaboratorilor și angajaților cu numele Ionescu sau Ionica. Lista va conține numele, prenumele și numerele de telefon, iar într-un câmp calculat, se va afișa litera C pentru colaboratori și A pentru furnizori. Observație: Se remarcă utilizarea în clauza ORDER BY a denumirilor de câmpuri din prima instrucțiune SELECT și plasarea clauzei la final, după ultima instrucțiune de selecție participantă la reuniune. 5.6. Subinterogări Atunci când o instrucțiune SELECT este inclusă într-o altă instrucțiune SELECT
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
și bună stăpânire a mijloacelor, cu simțul măsurii în evaluarea faptului literar. El ilustrează substanțial, chiar dacă uneori școlărește, ceea ce s-ar putea numi „direcția critică a revistei”. Exercițiul lui critic are ecou în presa vremii, între cei care l-au remarcat numărându-se Dan Petrașincu. În poezii, F. vădește un tip de sensibilitate apropiat de acela bacovian, dar versurile înregistrează, paradoxal, influențe argheziene și blagiene. Acordurile inițiale conțin tonuri care se vor dovedi constante peste decenii, când scriitorul, la deplina maturitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
experiența războiului și nevoia de a finanța războiul au fost cele două motive care au obligat monarhia să-și extindă controlul asupra societății franceze prin impunerea taxelor și crearea unui sistem administrativ care să colecteze aceste taxe.7 Bineînțeles, după cum remarcă Tilly, grupările elitiste statale nu au ținut cu precădere să obțină un stat centralizat, acest fenomen fiind uneori consecința neintenționată a acțiunilor acestora. Pentru a-și întări puterea, monarhia a trebuit să-și învingă rivalii din interiorul teritoriilor pe care
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
al internelor și descentralizării, a numit "la grande affaire du septennant" (marea chestiune a mandatului prezidențial): programul de descentralizare, care constituie tema principală următoarelor pagini ale acestei cărți. Concluzii Înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, Franța s-a făcut remarcată prin cele câteva schimbări din sistemul politic și anume, schimbările variate de regim, dar și prin greutatea cu care societatea și cultura s-au schimbat. După război această situație s-a inversat, apărând schimbări sociale, economice și culturale rapide. Sistemul
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
proiect de lege s-a bucurat de o primire glacială, de vreme ce, multe autorități locale s-au plîns că resursele transferate nu sunt suficiente pentru a exercita noile competențe pe care trebuie să le preia. Totuși, în ciuda acestor obiecții, se poate remarca faptul că partea a II-a a reformelor de descentralizare reprezintă punctul culminant al unui proces care a reformat radical natura statului francez și a completat transformarea acestuia dintr-un stat unitar clasic într-unul unitar descentralizat. Reformele legislative au
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]