270,960 matches
-
Biserica de lemn din Cuștelnic, oraș Târnăveni, județul Mureș a fost ridicată în secolul al XVIII-lea. Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice, . Localitatea Cuștelnic se află în imediata vecinătate a municipiului Târnăveni, de care și aparține, până în anii trecuți fiind componentă a localității Gănești. În cimitirul situat pe dealul ce mărginește localitatea se află două biserici de lemn, mărturii ale trecutului istoric și
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
Mureș a fost ridicată în secolul al XVIII-lea. Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice, . Localitatea Cuștelnic se află în imediata vecinătate a municipiului Târnăveni, de care și aparține, până în anii trecuți fiind componentă a localității Gănești. În cimitirul situat pe dealul ce mărginește localitatea se află două biserici de lemn, mărturii ale trecutului istoric și spiritual a comunității românești de odinioară: biserica ortodoxă „Sfântul Nicolae” și biserica greco-catolică „Arhanghelul Mihail”. Biserica de lemn ce poartă
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice, . Localitatea Cuștelnic se află în imediata vecinătate a municipiului Târnăveni, de care și aparține, până în anii trecuți fiind componentă a localității Gănești. În cimitirul situat pe dealul ce mărginește localitatea se află două biserici de lemn, mărturii ale trecutului istoric și spiritual a comunității românești de odinioară: biserica ortodoxă „Sfântul Nicolae” și biserica greco-catolică „Arhanghelul Mihail”. Biserica de lemn ce poartă hramul „Sf.Nicolae” face parte din grupul de monumente
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
fluctuațiile datorate mișcărilor religioase din această perioadă. Conscripția lui Inocențiu Micu-Klein din anul 1733 îl menționează pe preotului greco-catolic Dumitru. După moartea acestuia se pare că o parte a locuitorilor a abandonat unirea cu Biserica Romei. Potrivit Șematismului din 1900 localitatea a redevenit integral unită în anul 1823. Asemenea legendelor întemeierii altor lăcașuri de lemn din Transilvania, biserica din Cuștelnic, sau „biserica de jos”, cum mai este denumită de localnici, a fost adusă de la Bord, în prezent sat component al comunei
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
lăcașuri de lemn din Transilvania, biserica din Cuștelnic, sau „biserica de jos”, cum mai este denumită de localnici, a fost adusă de la Bord, în prezent sat component al comunei Cucerdea. Este amplasată în cimitirul de pe dealul ce mărginește la nord localitatea, puțin mai jos de biserica de lemn ortodoxă. Mărturii scrise despre biserică sunt foarte puține, deci ne orientăm spre alte surse care să ne ajute la determinarea vechimii acesteia. Inscripția de pe peretele de vest al pronaosului, ce indică anul 1891
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
Rezervația științifică este o arie protejată din Republica Moldova, ce se află în vestul raioanelor Glodeni și Fălești și a fost fondată în anul 1993. Rezervația este situată în zona localităților Cobani, Balatina, Bisericani, Cuhnești, Moara Domnească din raionul Glodeni și Chetriș, Călinelști, Hâncești, Drujineni și Pruteni din raionul Fălești. Din punct de vedere geografic rezerzația este așezată în lunca inundabilă a Prutului, între râul Prut și Camenca. Rezervația „” are ca
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
de bază, aflată în Chișinău, CCI a RM are 10 subdiviziuni teritoriale: în Bălți, Cahul, Edineț, Găgăuzia, Hâncești, Orhei, Râbnița, Soroca, Tighina, Ungheni, care, la rândul lor, au mai multe reprezentanțe în regiunile deservite. Acest fapt le oferă antreprenorilor din localitățile rurale posibilitatea de a beneficia de serviciile Camerei, de a se informa operativ cu noutățile și activitățile CCI. Fiind reprezentant oficial al mediului de afaceri, CCI participă la elaborarea actelor normative care abordează interesele întreprinzătorilor sau care sunt orientate spre
Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/316435_a_317764]
-
se află în localitatea Govora, județul Vâlcea. Vechimea bisericii nu se cunoaște. Conform tradiției a fost adusă din satul Gurișoara, probabil înainte de 1837-1839, când i s-a refăcut iconostasul. Biserica poartă hramul „Sfântul Nicolae” și este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]
-
al doilea război mondial, Pe teritoriul Republicii Moldova se păstrează două fragmente importante: "Zidul de Jos" și "Zidul de Sus". Primul este datat în secolul al III-lea, construcția lui fiind atribuită regelui got Athanaric. Se întinde pe 126 km de la localitatea Vadul lui Isac de pe Prut, în raionul Cahul, către est în Buceag, oprindu-se la limanul Sasic (Cunduc) în Tatarbunar, Ucraina. Stema ținutului Cahul, din Basarabia țaristă, prezenta Zidul lui Traian. Zidul de Sus (sau Zidul lui Greuthungi) este atribuit
Valul lui Traian () [Corola-website/Science/316469_a_317798]
-
Republicii Moldova și al Ucrainei încă un val de pământ. El este numit Troianul nistrean sau "Valul Zmăului", și se întinde de-a lungul malului drept al Nistrului, de la Gura Bâcului până la Sergheevca . Fragmente din se găsesc si între Nistru și localitatea Tarnopol în Ucraina de astăzi. Dupa istoricul A.V. Boldur, zidul era plasat în partea de vest a teritoriilor bolohovenilor și brodnicilor iar după nume era opera unor populații românești Localitatea Valu lui Traian (fostă "Hasancea") este numită astfel după
Valul lui Traian () [Corola-website/Science/316469_a_317798]
-
Sergheevca . Fragmente din se găsesc si între Nistru și localitatea Tarnopol în Ucraina de astăzi. Dupa istoricul A.V. Boldur, zidul era plasat în partea de vest a teritoriilor bolohovenilor și brodnicilor iar după nume era opera unor populații românești Localitatea Valu lui Traian (fostă "Hasancea") este numită astfel după fortificație.
Valul lui Traian () [Corola-website/Science/316469_a_317798]
-
a faptului că în anul 1985 a fost pus în suspendare de către Sinodul Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, PS Cozma a plecat în satul său natal (Neagra Șarului), unde a trăit izolat fiind supravegheat permanent de către miliție. În localitatea natală, unde mulți dintre locuitori păstrează vechiul calendar, PS Cozma a înființat Mănăstirea Dornelor. Pe terenul unde se afla casa părintească, el a început construcția unei imense catedrale, dar fără a avea un proiect întocmit de un arhitect . În anul
Mănăstirea Dornelor () [Corola-website/Science/316493_a_317822]
-
a fost ridicată în anul 1717 din porunca domnitorului moldovean Mihai Racoviță (1703-1705, 1707-1709 și 1716-1726) în urma campaniei sale victorioase din Transilvania asupra armatei austriece. Monumentul se află în partea de sud-vest a satului, lângă șosea, în curtea școlii din localitate. a fost inclus în Lista monumentelor istorice din județul Suceava elaborată în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice și fiindu-i atribuit codul . Așezat între cele două râuri, Moldova și Moldovița, satul Vama se află la o distanță
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
codul . Așezat între cele două râuri, Moldova și Moldovița, satul Vama se află la o distanță de 16 km de orașul Câmpulung Moldovenesc. Aflat la intrarea în Carpații Orientali și străjuit de Obcina Feredeului, acest sat a îndeplinit rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Aici erau vămuite mărfurile care veneau dinspre Ardeal sau plecau într-acolo. În vatra veche a satului s-au descoperit două monede romane, ceea ce atestă faptul că zona era locuită în primele
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
descoperit două monede romane, ceea ce atestă faptul că zona era locuită în primele secole ale mileniului I și că localnicii făceau schimburi comerciale probabil cu daco-romanii din provincia Dacia sau cu garnizoanele romane din sud. Astfel, se poate afirma că localitatea este mai veche decât prima sa atestare documentară. Inițial, localitatea se numea Vama Moldoviței și apare într-un privilegiu comercial din 6 octombrie 1408 în care se stabilește ca toți negustorii care vor duce mărfuri din Țara Ungurească în Moldova
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
locuită în primele secole ale mileniului I și că localnicii făceau schimburi comerciale probabil cu daco-romanii din provincia Dacia sau cu garnizoanele romane din sud. Astfel, se poate afirma că localitatea este mai veche decât prima sa atestare documentară. Inițial, localitatea se numea Vama Moldoviței și apare într-un privilegiu comercial din 6 octombrie 1408 în care se stabilește ca toți negustorii care vor duce mărfuri din Țara Ungurească în Moldova să plătească taxe vamale de „câte un groș și jumătate
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
o pălărie piramidală de piatră, pentru a evita scurgerea apei de ploaie pe fațadele monumentului. Într-un articol publicat în 1893, arhitectul austriac Karl Romstorfer menționează o legendă locală potrivit căreia "„Mihai Vodă Racoviță ar fi adus acest stâlp din localitatea Rus pe Boul de pe valea Moldoviței, trăgându-l la vale cu zimbrii”". Legenda este contrazisă de inscripția care menționează localitatea Vama. Pe pereții monumentului sunt gravate în vechea limbă românească, cu litere chirilice, faptele campaniilor sale victorioase. Inscripția de pe monument
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
1893, arhitectul austriac Karl Romstorfer menționează o legendă locală potrivit căreia "„Mihai Vodă Racoviță ar fi adus acest stâlp din localitatea Rus pe Boul de pe valea Moldoviței, trăgându-l la vale cu zimbrii”". Legenda este contrazisă de inscripția care menționează localitatea Vama. Pe pereții monumentului sunt gravate în vechea limbă românească, cu litere chirilice, faptele campaniilor sale victorioase. Inscripția de pe monument a fost copiată în anul 1802 de Fotache Ciurea. Actualmente, vechea inscripție este parțial deteriorată, putând fi cu greu descifrată
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
ore după cutremur și tsunami autoritățile au apreciat numărul victimelor provocate de ele la peste 1.400 morți și dispăruți, 1.000 de răniți și 215.000 de sinistrați. La 13 martie s-a anunțat că există indicii că în localitatea portuară Minamisanriku cu 17.000 locuitori din prefectura Miyagi ar putea fie un număr de aproximativ 9.000 de victime, de la care actualmente nu se semnalează nici un semn de viață. Numărul de morți și dispăruți în urma cutremurului a fost citat
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
se află în cătunul Marinești, fost Brabiri, din localitatea Olteanca, județul Vâlcea. Biserica, în forma sa actuală, a fost prefăcută în anul 1906 și poartă hramul „Sfinții Voievozi”. Se distinge prin dimensiunile mari și asemănarea cu bisericile de zid din zonă. Pictura murală interioară este încă bine păstrată. Biserica
Biserica de lemn din Olteanca-Marinești () [Corola-website/Science/322345_a_323674]
-
ilustrații se află în miniaturi colorate din Chronicon pictum vindobonense (1374-1376). Potrivit izvoarelor istorice, regele maghiar Matia Corvin se vîna cu ogari iar principele György Rákóczi I avea ogari și copoi renumiți. Contele István Thököly, în anul 1666, vânau în jurul localității Késmárk (Kežmarok (astăzi Slovacia) cu ogari, vișle și copoi. Izvoarele istorice susțin că principele transilvănean, Mihály Apafi I., avea 125 de ogari iar aristocratul József Bornemissza, în secolul al 18-lea avea 25 de ogari. A cunoscut perioada de glorie
Ogar maghiar () [Corola-website/Science/322352_a_323681]
-
cercetător și culegător al creațiilor populare, a adus o însemnată contribuție la dezvoltarea folcloristicii române, urmând cultul înaintașilor pentru literatura populară. A fost interesat cu precădere de creațiile populare din Banat, deși în unele povești se întrevăd ocupațiile locuitorilor din localitatea sa de baștină. Enea Hodoș a făcut parte dintr-o familie de intelectuali cu vederi progresiste. Simion Balint, bunicul lui Enea Hodoș pe linie maternă, a fost unul din luptătorii care, în 1848, a participat activ în calitate de tribun la revoluția
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
nostru. A scris mai multe volume de culegeri : În prefața primului volum, autorul arată că poeziile au fost culese din comune ale Banatului timișean cu concursul tinerilor de la Institutul pedagogic-teologic din Caransebeș. Dă lista celor ce au cules și arată localitățile de unde s-a cules. Între 1889 și 1892, s-au cules mai mult de două mii de cântece poporale lirice și epice, dintre care a ales, cum spune autorul, pe cele mai importante. Cântecele de dragoste, leagăn, de cătănie, bocetele, colindele
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
comparativă, a găsit corespondențe în diferitele părți ale țării, fundamentând atât caracterul local al folclorului, cât și trăsăturile lui generale. Această viziune largă este pusă la lumină de însăși aria culegerilor sale, care cuprinde Banatul, o parte din Ardeal, unele localități din Oltenia și din Serbia. Prin tot ceea ce a realizat în decursul vieții ca scriitor, folclorist, publicist, traducător sau om al școlii, Enea Hodoș a reușit să mențină vie flacăra culturii românești.
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
se află în cătunul Chituci din localitatea Olteanca, comuna Glăvile, județul Vâlcea. Are hramul „Sfântul Nicolae” și a fost construită înainte de anul 1847. Se remarcă prin structura bine păstrată, prin sculptura frumoasă de la intrare și funia mediană. Pictura icoanelor de pe iconostas precum și pictura parietală din altar se
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]