270,960 matches
-
Hokuriku și Tōhoku, etc. "Washi", hârtia japoneză, mai demult confecționată în toată Japonia, este actualmente folosită foarte rar în viața zilnică. Se mai produce și acum "tosa-gami" (în Prefectura Kōchi), "Sekishū hanshi-gami" și "izumo-gami" din Prefectura Shimane, "Ise katagami" (din localitatea Suzuka, Prefectura Mie), "Echizen hōsho-gami" și "torinoko-gami" din Prefectura Fukui etc. Multe tipuri de picturi și sculpturi religioase sunt considerate "mingei", cu toate că experții au opinii diferite referitor la ce este "mingei" și ce nu este "mingei". Yanagi, de exemplu, consideră
Arta populară japoneză () [Corola-website/Science/316829_a_318158]
-
604 m din munții Obcina Mare - vârful M.H. Slatina - Beznarka și dealul Baciului aflat pe teritoriul loc. Crasna sat. Beznarka din Bucovina (actualmente în Ucraina) și după ce trece frontieră cu România se varsă în râul Suceava în satul Lăură din localitatea Vicovu de Sus în apropriere de satul Plai. Satul Lăură este străbătut de la Nord la Sud de cele două râuri paralele Râul Lăură și . se varsă în Vicovu de Sus
Râul Sicova () [Corola-website/Science/316837_a_318166]
-
a fost distrusă de armata austro-ungară în anul 1916. În prezent, din biserică s-au mai păstrat niște ruine ale peretelui vestic. Ruinele se află lângă biserica de lemn din cimitirul satului Bădeuți, în punctul "Vatra satului", aflat la limita localităților Bădeuți și Milișăuți. Ruinele bisericii "Sf. Procopie" din Bădeuți au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Zona ruinelor este și ea sit arheologic, având codul SV-I-s-A-05396. În timpul domniei lui Alexandru
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
a fost construită în anul 1779. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . Pe valea superioară a Begheiului, pe brațul denumit "Bega caldă", situată între Curtea și Crivina de Sus, localitatea Pietroasa de Sus este atestată documentar în anii 1514-1516, când făcea parte din proprietățile lui George de Brandemburg. Conscripția din 1717 o amintește cu 15 case în districtul Făgetului. Tradiția locală păstrează versiunea că satul a fost întemeiat de două
Biserica de lemn din Pietroasa de Sus () [Corola-website/Science/316861_a_318190]
-
aici au găsit piatră bună pentru tăiatul pietrelor de moară. Și într-adevăr, până în pragul veacului XX, locuitorii de-aici erau vestiți până departe în cioplitul pietrelor de moară. Aceeași tradiție susține că de la îndeletnicirea respectivă și-a luat numele localitatea. Biserica de lemn este situată în mijlocul cimitirului, pe o colină ce domină așezarea dinspre nord. Tot tradiția păstrată de locuitori, ne semnalează că lăcașul cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" ar fi fost adus pe la începutul veacului al XIX-lea din
Biserica de lemn din Pietroasa de Sus () [Corola-website/Science/316861_a_318190]
-
Decorul inițial, păstrat fragmentar din pricina văruirii suprafeței interioare a bârnelor, este asociat cu penelul zugravului Ioan Cuc din Lupșa (județul Alba). În 1919 ansamblul a fost supus intervenției pictorului George Zimon Pop. Harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) menționează lăcașul în dreptul localității “Felso Bucuresd” (Bucureșcii de Sus); în conscripțiile anilor 1805 și 1829-1831 figurează la “Bukurest” sau “Bukuresty”. Din motive necunoscute, recensămintele secolului al XIX-lea nu-I atestă prezența. Biserica a fost mutată de pe un deal alăturat pe locul pe care
Biserica de lemn din Rovina () [Corola-website/Science/316855_a_318184]
-
Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Satul Bătești este situat pe valea râului Vădana, la doar doi kilometri spre est de orașul Făget. Este menționat documentar din anul 1554. Biserica de lemn a satului (localitatea are și o biserică nouă, de zid), cu hramul Cuvioasa Paraschiva, a fost adusă din localitatea Veța (azi dispărută), de lângă Făget, pe la jumătatea secolului al XVIII -lea. Biserica este construită din bârne masive de stejar, cioplite și îmbinate în coadă
Biserica de lemn din Bătești () [Corola-website/Science/316870_a_318199]
-
pe valea râului Vădana, la doar doi kilometri spre est de orașul Făget. Este menționat documentar din anul 1554. Biserica de lemn a satului (localitatea are și o biserică nouă, de zid), cu hramul Cuvioasa Paraschiva, a fost adusă din localitatea Veța (azi dispărută), de lângă Făget, pe la jumătatea secolului al XVIII -lea. Biserica este construită din bârne masive de stejar, cioplite și îmbinate în coadă de rândunică. Portalul de vest este împodobit cu cioplituri cu motive solare și dinte de lup
Biserica de lemn din Bătești () [Corola-website/Science/316870_a_318199]
-
m), fiind considerat cea mai înaltă cruce de pe teritoriul României . Înălțimea să și iluminarea crucii pe timp de noapte face că aceasta să fie vizibilă din aproape orice punct al Iașului și de la zeci de kilometri depărtare, chiar și din localități aflate în stânga râului Prut, în Republică Moldova. La inițiativa IPS Mitropolit Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, în iulie 2006 au fost demarate, pe dealul din satul Păun, lucrări de înălțare a unei cruci metalice pe care să fie amplasată
Crucea Trinitas de pe Dealul Păun () [Corola-website/Science/316891_a_318220]
-
22 august 2006, un sobor de 30 preoți în frunte cu IPS Mitropolit Daniel Ciobotea a sfințit pe dealul Păun o cruce înaltă pe care este amplasată stația de emisie a Radio Trinitas. Antenă avea rolul de a permite unor localități mai îndepărtate de orașul Iași să recepționeze postul de radio Trinitas, noua antenă emițând pe o rază de 100 de kilometri. Crucea are o înălțime de 40 metri și este iluminata noaptea. Cu acest prilej, IPS Daniel a evidențiat importantă
Crucea Trinitas de pe Dealul Păun () [Corola-website/Science/316891_a_318220]
-
populație de peste 15.000 locuitori Rețeaua Romstal este prezentă în următoarele țări: (cifre de la sfârșitul anului 2008) Compania ROMSTAL și-a extins cu succes rețeaua de francize în SE Europei, deschizând 8 magazine în Rusia (cele mai mari fiind în localitățile: Vladimir, Breansk și Yaroslavi, Electrostal, Moscova) și unul în Ucraina (în orașul Vasilkov) Număr de unități deschise în regim propriu: 90 Număr de unități în franciză:110 În anul 2009, Romstal și-a propus să extindă, în regim de franciză
Romstal () [Corola-website/Science/316898_a_318227]
-
secolul al XIX-lea datează și catapeteasma din lemn de brad cu ornamente florale. Biserica a fost restaurată în octombrie 1888 prin strădaniile preotului-paroh Ioan Dimitriu Bobulescu, cu binecuvântarea mitropolitului Iosif Naniescu al Moldovei și cu ajutorul și milostenia credincioșilor din localitate. S-au operat unele modificări asupra bisericii cu scopul de a o face mai încăpătoare: s-a construit un pridvor în formă de baldachin, s-au lărgit ferestrele și au fost înălțați pereții exteriori. În anul 1944 au fost pictate
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
un soclu din piatră. În cazul acestui lăcaș, semnalat doar de conscripțiile anilor 1733, 1750, 1805 și 1829-1831, tradiția susține strămutarea sa din codrul Ponorului, unde ar fi fost ridicat pe cheltuiala urmașilor haiducilor Jurj și Neag, întemeietorii legendari ai localității.
Biserica de lemn din Brădățel () [Corola-website/Science/316916_a_318245]
-
, comuna Ilia, județul Hunedoara a fost ctitorită aproximativ între 1650-1700 .. Are hramul „Sf.Cuvioasă Paraschiva”. Figurează pe lista monumentelor istorice, . În vatra veche a localității a fost ridicată, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, și biserica din Brâznic, sat situat la sud de Mureș; lăcașul, închinat „Cuvioasei Parascheva”, figurează pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-A-03271). Prin absida-i nedecroșată, poligonală cu trei
Biserica de lemn din Brâznic () [Corola-website/Science/316917_a_318246]
-
și de sub „oblăduirea” părintească a Doamnei Margareta (sau Mușata), care îmbrățișase catolicismul, și a-și păstra astfel independența politică și religioasă, domnitorul Petru Mușat s-a mutat cu toată curtea domnească, administrația și toată conducerea țării de la Siret la Suceava, localitate aflată cu vreo 40 km mai spre sud, la întretăierea drumurilor comerciale. Voievodul a dorit ca centrul bisericesc al statului să se afle în noua capitală a Principatului Moldovei. Astfel, la sfârșitul secolului al XIV-lea, domnitorul Petru I Mușat
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
ca represalii în Moldova. Astfel, după cum relatează Grigore Ureche (circa 1590-1647) în cronica sa, domnitorul Bogdan al III-lea a trecut Nistrul la 29 iunie 1509 și a ajuns a doua zi la Camenița. Oștenii săi au ars și prădat localitățile din Polonia și au asediat orașul Liov. La 6 iulie, au trecut prin Rohatin, oraș mare și vestit, pe care l-au incendiat și l-au prădat. După cum relatează cronicarul, ""luat-au din Rohatinu și clopotul cel mare ce este
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
Mircea Dăneasa și dezvelit în anul 2009 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Parcul Drapelelor de lângă Palatul Administrativ, pe Strada Ștefan cel Mare, în centrul orașului. În anul 2007, Primăria Municipiului Suceava a luat inițiativa de a amplasa în localitate un monument al eroilor și martirilor Bucovinei, unde să fie depuse coroane de flori cu prilejul sărbătorilor naționale. Până atunci, locul de comemorare a eroilor era la Monumentul eroilor căzuți în anii 1916-1918 și 1941-1945 din Cimitirul Pacea, aflat pe
Statuia „Editura Bucovina înaripată” din Suceava () [Corola-website/Science/316944_a_318273]
-
mutat peste râul Râșca, la mai mult de 1 km de mănăstire, iar egumenul Chiril le-a construit acolo Biserica "Sf. Voievozi" (în prezent aflată în satul Praxia din comuna Fântâna Mare). O altă parte din săteni au ajuns până în localitatea de astăzi Slătioara, unde starețul Chiril le-a construit o biserică de lemn, în același an cu cea din Râșca și purtând hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil". Odată cu sătenii din Râșca strămutați la Slătioara, s-au stabilit acolo și
Biserica de lemn din Slătioara, Suceava () [Corola-website/Science/316951_a_318280]
-
, aflată în satul cu același nume din comuna harghiteană Săcel a fost ridicată în anul 1784 în localitatea mureșeană Boiu. A fost mutată în Uilac în 1905. Are hramurile „Sfântul Gheorghe” și „Sfântul Nicolae” și este înscrisă pe noua listă a monumentelor isorice sub codul . A fost adusă, în satul răsfirat pe dealuri, în 1905 de la Boiu, când
Biserica de lemn din Uilac () [Corola-website/Science/316963_a_318292]
-
Horia Șerban. Cei trei sunt arestați imediat. Ulterior, în campusul studențesc apar grafitti de solidarizare cu revolta muncitorilor, iar unii studenți distribuie manifeste. Securitatea operează în total șapte arestări, iar cei arestați vor fi anchetați, apoi exmatriculați și retrimiși în localitățile de unde proveneau, fiind puși sub supraveghere strictă, împreună cu familiile lor. Politologul Vladimir Socor, citând surse anonime din cadrul conducerii de partid de la București, precum și rapoarte independente ale unor călători occidentali întorși de la Brașov, susține ideea că mai multe sute de studenți
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
s-a făcut în mare grabă. Acestora li s-a permis să-și ia cu ei doar câteva lucruri, apoi au fost despărțiți de familii, urcați în dube în care se aflau însoțitori din cadrul forțelor de represiune și transportați în localitățile unde li se fixase domiciliul. Muncitorii deportați au fost dispersați la întreprinderi de pe tot cuprinsul țării, în orașe precum Filiași, Târgoviște, Brăila sau Bârlad. În aceste localități ei au intrat sub supravegherea continuă a organelor de Miliție și Securitate locale
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
dube în care se aflau însoțitori din cadrul forțelor de represiune și transportați în localitățile unde li se fixase domiciliul. Muncitorii deportați au fost dispersați la întreprinderi de pe tot cuprinsul țării, în orașe precum Filiași, Târgoviște, Brăila sau Bârlad. În aceste localități ei au intrat sub supravegherea continuă a organelor de Miliție și Securitate locale, fiind obligați să se prezinte periodic pentru declarații. Unii dintre muncitori au continuat să fie maltratați sau amenințați și pe perioada deportării. Ca o primă măsură restrictivă
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
căruia se pusese sechestru. Ei s-au recăsătorit după 1989. În general, muncitorii deportați și familiile lor au fost supuși unor presiuni puternice și unei supravegheri constante. Unii din cei deportați n-au mai revenit niciodată în Brașov, decedând în localitățile unde li se stabilise domiciliul forțat. Deși revolta de la Brașov nu a condus în mod direct la Revoluția din 1989, ea a fost o lovitură puternică pentru regimul lui Nicolae Ceaușescu și încrederea pe care acesta o avea în sindicatele
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
a dus la demolarea tuturor lăcașurilor de cult pe stil vechi, iar ieromonahul Glicherie a fost arestat. Eliberat în anul 1939, ieromonahul Glicherie s-a refugiat împreună cu ierodiaconul David Bidașcu în pădurile din munții Moldovei. Cei doi au ajuns în preajma localității Slătioara, cu drumuri greu accesibile. După al doilea război mondial, Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România a fost recunoscută prin actul Ministerului Cultelor nr. 38955 din 3 august 1945 drept cult religios sub denumirea de Cultul Creștin Tradiționalist. Sub
Mănăstirea Slătioara () [Corola-website/Science/316983_a_318312]
-
Biserica "Duminica Tuturor Sfinților" din Părhăuți a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, la numărul 313, având codul de clasificare . Satul Părhăuți se află la 15 km nord-vest de municipiul Suceava, pe drumul spre localitatea Cacica. Unii cercetători susțin că denumirea satului provine de la numele unui dintre primii săi locuitori, Harpa, la care s-a adăugat suficul -ouți. Satul s-ar fi numit inițial Harpouți, iar prin metateză denumirea s-a schimbat în cea de
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]