29,866 matches
-
concordanță cu actele normative aplicabile, documentele de planificare, resursele avute la dispoziție și domeniile de responsabilitate. ... (2) Stabilirea obiectivelor are la bază formularea în comun de către factorii implicați a unor ipoteze/premise. ... (3) Structurile ministerului reevaluează obiectivele ori de câte ori se modifică ipotezele/premisele care au stat la baza stabilirii acestora. ... (4) Ipotezele/ Premisele, obiectivele și indicatorii de performanță sunt formulate respectând metodologia prezentată în anexa nr. 6. ... 6. Standardul 6 - Planificarea Articolul 25 (1) Structurile ministerului întocmesc planuri, potrivit reglementărilor în domeniu
NORME METODOLOGICE din 30 iunie 2016 privind sistemul de control intern/managerial ��n Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273578_a_274907]
-
la dispoziție și domeniile de responsabilitate. ... (2) Stabilirea obiectivelor are la bază formularea în comun de către factorii implicați a unor ipoteze/premise. ... (3) Structurile ministerului reevaluează obiectivele ori de câte ori se modifică ipotezele/premisele care au stat la baza stabilirii acestora. ... (4) Ipotezele/ Premisele, obiectivele și indicatorii de performanță sunt formulate respectând metodologia prezentată în anexa nr. 6. ... 6. Standardul 6 - Planificarea Articolul 25 (1) Structurile ministerului întocmesc planuri, potrivit reglementărilor în domeniu, prin care se pun în concordanță activitățile necesare pentru atingerea
NORME METODOLOGICE din 30 iunie 2016 privind sistemul de control intern/managerial ��n Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273578_a_274907]
-
cu resursele maxim posibil de alocat, astfel încât riscurile care ar putea afecta realizarea obiectivelor structurilor ministerului să fie minime. ... (2) Planurile cu principalele activități ale structurilor, precum și orice alte documente de planificare întocmite potrivit reglementărilor în domeniu trebuie să cuprindă ipoteze/premise și obiective cărora li se asociază indicatori de performanță. ... (3) Pentru îndeplinirea obiectivelor, comandanții/șefii structurilor ministerului asigură coordonarea deciziilor și acțiunilor microstructurilor. ... 7. Standardul 7 - Monitorizarea performanțelor Articolul 26 În vederea monitorizării gradului de îndeplinire a obiectivelor se elaborează
NORME METODOLOGICE din 30 iunie 2016 privind sistemul de control intern/managerial ��n Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273578_a_274907]
-
la implementarea și dezvoltarea standardului. Anexa 5 la norme *Font 9* - Model - ROMÂNIA Ministerul Apărării Naționale Clasa/Nivel de secretizare - denumirea structurii - Exemplarul nr. ...... Nr. ...........din ............... - localitatea - Aprob -------- Comandantul/Șeful .................. (structura) ............ n. Anexa 6 la norme Metodologia de formulare a ipotezelor/premiselor, obiectivelor și a indicatorilor de performanță Obiectivele generale contribuie la îndeplinirea misiunii ministerului și sunt enunțate în legea de organizare și funcționare a ministerului sau sunt stabilite în actele normative și documentele de planificare (Strategia națională de apărare, Carta
NORME METODOLOGICE din 30 iunie 2016 privind sistemul de control intern/managerial ��n Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273578_a_274907]
-
generale și contribuie la îndeplinirea obiectivului general corespunzător. Ele se particularizează de către comandantul/șeful structurii, în concordanță cu activitatea și atribuțiile specifice ale acesteia, și se includ în planul cu principalele activități ale structurii sau în alte documente de planificare. Ipotezele/premisele stau la baza stabilirii obiectivelor și reprezintă construcții logice între variabile, bazate pe date cantitative sau calitative complete, care exprimă posibilele schimbări din mediul intern sau extern al ministerului (de exemplu: în estimarea costurilor sau beneficiilor unei acțiuni se
NORME METODOLOGICE din 30 iunie 2016 privind sistemul de control intern/managerial ��n Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273578_a_274907]
-
abordarea autorului excepției este eronată, deoarece în faza camerei preliminare se verifică doar legalitatea și loialitatea administrării probelor și nu utilitatea și pertinența lor. Este posibil ca probele rămase să fie utile și pertinente și să dovedească vinovăția inculpatului. În ipoteza în care probele rămase nu dovedesc vinovăția inculpatului instanța de judecată are posibilitatea, potrivit art. 16 lit. c) din Codul de procedură penală, să dispună achitarea acestuia. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 5. Prin Încheierea
DECIZIE nr. 257 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (3) lit. b) şi ale art. 215^1 alin. (8) cu referire la art. 207 alin. (7) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273618_a_274947]
-
exclusiv al instanței competente să judece fondul cauzei. Nu în ultimul rând, Curtea a constatat că obiectivul acestei proceduri este de a stabili dacă urmărirea penală și rechizitoriul sunt apte să declanșeze faza de judecată ori trebuie refăcute, iar, în ipoteza începerii judecății, de a stabili care sunt actele asupra cărora aceasta va purta și pe care părțile și ceilalți participanți își vor putea întemeia susținerile ori pe care trebuie să le combată ( Decizia nr. 838 din 8 decembrie 2015 , publicată
DECIZIE nr. 257 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (3) lit. b) şi ale art. 215^1 alin. (8) cu referire la art. 207 alin. (7) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273618_a_274947]
-
dispusă și care este rezultatul însumării tuturor măsurilor pe care judecătorul le-a dispus la un moment dat față de același inculpat. 29. În continuare, Curtea reține că dispozițiile art. 215^1 alin. (8) din Codul de procedură penală reglementează două ipoteze. Prima se referă la durata totală a controlului judiciar în cursul judecății în primă instanță, care nu poate depăși un termen rezonabil, iar cea de-a doua se referă la durata totală a măsurii controlului judiciar dispuse după trimiterea în
DECIZIE nr. 257 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (3) lit. b) şi ale art. 215^1 alin. (8) cu referire la art. 207 alin. (7) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273618_a_274947]
-
16 și art. 45 din Constituție, deoarece prin norma criticată se instituie o obligație legală în ceea ce privește desfășurarea activității de achiziții de deșeuri metalice feroase și neferoase și a aliajelor acestora, care se aplică tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de ipoteza normelor juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Totodată, potrivit dispozițiilor art. 45 din Constituție, este garantată exercitarea "în condițiile legii" a accesului liber al persoanelor la o activitate economică, iar textul de lege criticat impune tocmai
DECIZIE nr. 284 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1^2) lit. b) pct. (ii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273658_a_274987]
-
fost instituită în considerarea contraprestației datorate de operatorul economic, instituția publică ori serviciul public. Prin urmare, în opinia autorului excepției, prevederile legale criticate, care limitează dreptul de restituire a taxei judiciare de timbru la 1/2 din taxa achitată pentru ipoteza în care reclamantul renunță la judecată înainte de comunicarea cererii de chemare în judecată, nu corespund exigențelor constituționale ale așezării juste a sarcinilor fiscale. 6. Judecătoria Suceava opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, referitor
DECIZIE nr. 283 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza a doua coroborate cu cele ale art. 45 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273657_a_274986]
-
urgență a Guvernului nr. 80/2013 reglementează situațiile în care poate interveni restituirea integrală, parțială sau proporțională a sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru, precum și procedura care trebuie urmată pentru redobândirea lor, în prezenta cauză fiind criticată ipoteza prevăzută la art. 45 alin. (1) lit. d) teza a doua coroborat cu art. 45 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , în care reclamantul renunță la judecată înainte de comunicarea cererii de chemare în judecată, situație
DECIZIE nr. 283 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza a doua coroborate cu cele ale art. 45 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273657_a_274986]
-
calitatea de suspect", rezultă că noua reglementare nu mai permite începerea urmăririi penale direct față de o anumită persoană, instituind obligația începerii, în toate cazurile, a urmăririi penale in rem. Această dispoziție are caracter imperativ și este aplicabilă chiar și în ipoteza în care în cuprinsul actului de sesizare este indicată o anumită persoană ca fiind cea care a săvârșit infracțiunea ce face obiectul sesizării ori când starea de fapt descrisă permite identificarea sa. 24. Curtea reține că, după efectuarea cercetărilor în cadrul
DECIZIE nr. 260 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 305 alin. (1) şi (3) şi ale art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274062_a_275391]
-
acestor sisteme, nu datorează contribuția de asigurări sociale pentru veniturile obținute ca urmare a încadrării în una sau mai multe dintre situațiile prevăzute la art. 296^21 alin. (1)." În aceste condiții, verificarea încadrării sau nu a autorului excepției în ipoteza prevăzută de textul legal menționat aparține instanței judecătorești. 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d
DECIZIE nr. 280 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 296^21 alin. (1) lit. i) şi alin. (2), precum şi ale art. 296^24 alin. (1)-(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274121_a_275450]
-
Curți de Casație și Justiție a fost identificată Decizia nr. 2.192/2014 din 27 iunie 2014 prin care s-a făcut aplicarea art. 96 alin. (4) din Codul penal și s-a revocat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în ipoteza în care legea nouă a fost identificată ca fiind legea mai favorabilă. În ce privește punctul de vedere exprimat de Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție arată că este în sensul că în aplicarea
DECIZIE nr. 11 din 5 mai 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272790_a_274119]
-
persoanele definitiv condamnate, ceea ce ar determina calificarea situației acestora ca fiind identică, deoarece diferența rezidă în aceea că, în cazul unei categorii, sancțiunile aplicate depășesc maximul special al noii reglementări, nemaigăsindu-și corespondent în noua legislație, situându-ne astfel în ipoteza aplicării obligatorii a legii penale mai favorabile reglementate atât de art. 14 din Codul penal din 1969, cât și de art. 6 din Codul penal actual, pe când, în cazul celeilalte categorii, sancțiunile aplicate acestora nu depășesc maximul special cuprins în
DECIZIE nr. 11 din 5 mai 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272790_a_274119]
-
supraveghere conform Codului penal anterior și după intrarea în vigoare a actualului Cod penal (nu este instituită, prin forța legii, ultraactivitatea acestui regim, în aceste condiții, fiind justificată concluzia conform căreia instituția revocării suspendării sub supraveghere va fi supusă, în ipoteze tranzitorii, principiului legii penale mai favorabile). Astfel, magistratul, în contextul unei aprecieri globale a legii penale mai favorabile, impuse de jurisprudența obligatorie a Curții Constituționale, va identifica care dintre regimurile de revocare a suspendării sub supraveghere, cel reglementat de Codul
DECIZIE nr. 11 din 5 mai 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272790_a_274119]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost identificată Decizia nr. 2.192/2014 din 27 iunie 2014 prin care sa făcut aplicarea art. 96 alin. (4) din Codul penal și s-a revocat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în ipoteza în care legea nouă a fost identificată ca fiind legea mai favorabilă. VIII. Jurisprudența relevantă a Curții Constituționale În jurisprudența Curții Constituționale s-au identificat Decizia nr. 677 din 20 octombrie 2015 și Decizia nr. 738 din 16 decembrie 2014
DECIZIE nr. 11 din 5 mai 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272790_a_274119]
-
ar face aplicarea dispozițiilor art. 86^4 din Codul penal anterior, pedeapsa stabilită în prezenta cauză se adaugă la pedeapsa a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, iar inculpatul nu ar beneficia de regimul sancționator al pluralității intermediare, în ipoteza ��n care legea nouă este mai favorabilă acestuia. Curtea Constituțională, în considerentele deciziilor nr. 666/2015 și 682/2015, arată existența unei diferențe de tratament juridic între suspendarea condiționată a executării pedepsei dispusă în temeiul Codului penal anterior și suspendarea
DECIZIE nr. 11 din 5 mai 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272790_a_274119]
-
a căror pedeapsă a fost suspendată sub supraveghere, Curtea Constituțională a constatat că, fiind în prezența unor instituții juridice diferite, și regimul juridic diferit reglementat de către legiuitor este justificat. În aceste condiții, diferența de tratament juridic aplicabilă persoanelor aflate în ipoteza celor două norme legale este justificată tocmai de faptul că acestea nu se află în situații juridice similare (considerentul 15). În cauza în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, persoanele nu se găsesc în situații identice (unele persoane au
DECIZIE nr. 11 din 5 mai 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272790_a_274119]
-
statele membre și pentru a sprijini societățile la calcularea rezervelor tehnice în temeiul Directivei Solvabilitate II. 1.3. Este recunoscut faptul că raționamentul calificat este o componentă cheie a calculării rezervelor tehnice și ar trebui să se aplice în stabilirea ipotezelor care vor fi utilizate în evaluarea rezervelor tehnice pentru societățile de asigurare și de reasigurare. Prezentul ghid privind evaluarea rezervelor tehnice ar trebui să fie interpretat coroborat cu capitolul 4 din Ghidul privind utilizarea modelelor interne pentru stabilirea ipotezelor și
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272478_a_273807]
-
stabilirea ipotezelor care vor fi utilizate în evaluarea rezervelor tehnice pentru societățile de asigurare și de reasigurare. Prezentul ghid privind evaluarea rezervelor tehnice ar trebui să fie interpretat coroborat cu capitolul 4 din Ghidul privind utilizarea modelelor interne pentru stabilirea ipotezelor și raționamentul calificat, care se bazează pe articolul 2 din Regulamentul delegat al Comisiei 2015/35. 1.4. Prezentul ghid se adresează autorităților naționale competente în temeiul Directivei Solvabilitate II. 1.5. Ghidul va fi utilizat în ultimă instanță atât
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272478_a_273807]
-
1.8. Secțiunea 2, referitoare la segmentare și separare, explorează modalitățile în care obligațiile de asigurare și de reasigurare pot fi segmentate. Scopul segmentării este de a realiza o evaluare exactă a rezervelor tehnice. 1.9. Secțiunea 3, referitoare la ipoteze, stabilește cerințele pentru alegerea metodologiilor de calcul al rezervelor tehnice. Acest lucru se referă la procesul general de evaluare a proporționalității, care este de așteptat să fie derulat de societăți atunci când selectează o metodă de calcul, precum și la aspectele metodologice
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272478_a_273807]
-
nu este relevantă numai pentru selectarea metodologiilor de calculare a rezervelor tehnice. Rezoluțiile sale ar trebui să fie, de asemenea, convenabile pentru a sprijini alte măsuri necesare pentru calcularea rezervelor tehnice, cum ar fi calitatea datelor, segmentarea, stabilirea și validarea ipotezelor. 1.11. Având în vedere că o listă închisă nu ar fi în conformitate cu o abordare bazată pe principii a proporționalității și ar putea să nu ofere metode de calcul proporționale pentru toate profilurile de risc, metodele simplificate propuse în acest
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272478_a_273807]
-
relația dintre concluziile analizării calității datelor și selectarea metodologiilor care urmează să fie aplicate la evaluarea rezervelor tehnice. 1.24. Societățile ar trebui să se asigure că funcția actuarială analizează măsura în care datele utilizate sunt adecvate pentru a susține ipotezele care stau la baza metodologiilor aplicate la evaluarea rezervelor tehnice. Dacă datele nu sunt adecvate metodologiilor, atunci societatea ar trebui să selecteze o metodologie alternativă. 1.25. La evaluarea integralității datelor, societățile ar trebui să se asigure că funcția actuarială
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272478_a_273807]
-
cunoaște și ia în considerare la analizare, fiabilitatea surselor de informare, precum și consecvența și stabilitatea procesului de colectare și publicare a informațiilor în timp. 1.44. Mai mult decât atât, societățile ar trebui să se asigure că funcția actuarială analizează ipotezele realiste și metodologiile relevante aplicate pentru a obține date, inclusiv ajustările sau simplificările aplicate datelor brute. Funcția actuarială ar trebui să fie informată despre modificările care au fost aplicate în timp datelor externe și să le ia în considerare, indiferent
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272478_a_273807]