28,495 matches
-
pct. 2 și 3 este inadmisibilă, întrucât nu întrunește condiția de admisibilitate prevăzută în art. 475 din Codul de procedură penală, constând în existența unei legături de dependență între lămurirea chestiunii de drept și soluționarea pe fond a cauzei. În conformitate cu jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, reflectată în considerentele Deciziei nr. 11/2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 7 iulie 2014), ale Deciziei nr. 17/2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 6 din 2 martie 2016 referitoare la dezlegarea de principiu a chestiunii de drept privind aplicarea dispoziţiilor art. 427 alin. (1) raportat la art. 426 lit. b) şi d) din Codul de procedură penală, aplicarea art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal şi aplicarea art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270967_a_272296]
-
o măsură care nu este necesară, nu este proporțională cu scopul urmărit, ce aduce atingere însăși existenței dreptului de acces liber la justiție. 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 2 aprilie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 83/44/2015, Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea
DECIZIE nr. 93 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271^1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271046_a_272375]
-
la justiție, practic persoana participantă la o procedură de achiziție publică nu se poate adresa justiției. Totodată, precizează că drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă și reală, iar nu iluzorie și teoretică. În acest sens, având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, arată că imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului de acces la justiție (Hotărârea din 9 octombrie 1979, pronunțată în Cauza Airey împotriva Irlandei), iar restricțiile care
DECIZIE nr. 93 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271^1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271046_a_272375]
-
corespunzătoare și neabuzivă a drepturilor procesuale, cu toate consecințele procesuale care decurg din finalitatea urmărită prin instituirea acesteia ( Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2015 , precitată, paragraful 41). 23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, își mențin valabilitatea cele reținute în deciziile mai sus menționate. 24. Având în vedere că nu s-a constatat restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, Curtea reține că prevederile art. 53 din Constituție
DECIZIE nr. 93 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271^1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271046_a_272375]
-
întâi, ar trebui evaluate efectele transpunerii de către statele membre ale Uniunii Europene a dispozițiilor Directivei 2014/67/UE , iar ulterior, în funcție de concluziile acestei evaluări, să fie propuse modificări și/sau completări ale textului Directivei 96/71/ CE . 7. Reamintește că jurisprudența Curții de Justiție a UE a stabilit că discriminare înseamnă că persoane care se află în situații comparabile sunt tratate în mod diferit și că lucrătorii detașați sunt într-o situație diferită față de lucrătorii locali. Subliniază că, de aceea, diferențele
HOTĂRÂRE nr. 38 din 13 aprilie 2016 privind adoptarea avizului motivat referitor la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii COM(2016) 128. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271055_a_272384]
-
de remunerație pe care trebuie să le primească lucrătorul sau ca impunere a obligației de respectare a structurii salariului statului gazdă pentru prestatorii din alte state membre. Consideră că în prima variantă nu sunt pe deplin utilizate concluziile studiului și jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a UE, iar în a doua variantă apar probleme în cazul în care, conform legislației statului gazdă, prestatorul trebuie să respecte în mod obligatoriu alte elemente de remunerație. Atenționează asupra faptului că s-ar genera
HOTĂRÂRE nr. 38 din 13 aprilie 2016 privind adoptarea avizului motivat referitor la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii COM(2016) 128. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271055_a_272384]
-
a legalității sesizării. Totodată, mai arată că intervenția Curții Constituționale asupra unor prevederi referitoare la procedura de cameră preliminară nu s-a datorat lipsei de claritate și precizie a acestora. În susținerea opiniei sale, reprezentantul Ministerului Public face trimitere la jurisprudența instanței de contencios constituțional, nominalizând Decizia nr. 636 din 13 octombrie 2015 . CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 24 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 9.737/99/2014/a1, Curtea de
DECIZIE nr. 35 din 9 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342, art. 343, art. 344 alin. (1)-(3), art. 345 alin. (2) şi (3), art. 346 alin. (2)-(6) şi art. 347 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270619_a_271948]
-
a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. 9. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, sens în care face trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale. 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor
DECIZIE nr. 35 din 9 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342, art. 343, art. 344 alin. (1)-(3), art. 345 alin. (2) şi (3), art. 346 alin. (2)-(6) şi art. 347 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270619_a_271948]
-
limitelor judecății, dacă a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale ori dacă procurorul însuși solicită restituirea cauzei, în condițiile art. 345 alin. (3), ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleași dispoziții. 16. Totodată, cât privește trimiterea la jurisprudența Curții Constituționale prin care aceasta a cenzurat prevederile art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1), art. 346 alin. (1) și art. 347 alin. (3) raportat la cele ale art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1), art. 346 alin
DECIZIE nr. 35 din 9 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342, art. 343, art. 344 alin. (1)-(3), art. 345 alin. (2) şi (3), art. 346 alin. (2)-(6) şi art. 347 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270619_a_271948]
-
de pct. 280 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. (2) Cererea trebuie să cuprindă soluțiile diferite date problemei de drept și motivarea acestora, jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, opiniile exprimate în doctrină relevante în domeniu, precum și soluția ce se propune a fi pronunțată
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269943_a_271272]
-
raportului. Raportorii nu sunt incompatibili. (5) În vederea întocmirii raportului, președintele completului poate solicita unor specialiști recunoscuți opinia scrisă asupra chestiunilor de drept soluționate diferit. ... (6) Raportul va cuprinde soluțiile diferite date problemei de drept și argumentele pe care se fundamentează, jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și opinia specialiștilor consultați, dacă este cazul, precum și doctrina în materie. Totodată, judecătorul sau, după caz
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269943_a_271272]
-
condițiile cerute de lege, în sensul că titular al sesizării este una dintre instanțele enumerate de art. 475 din Codul de procedură penală, cauza se află în curs de soluționare, nu a mai făcut obiectul vreuneia dintre procedurile pentru unificarea jurisprudenței și, de asemenea, de soluționarea care s-ar da chestiunii de drept de către Înalta Curte de Casație și Justiție depinde soluționarea pe fond a cauzei în care aceasta a fost invocată, deoarece între identificarea legii penale aplicabile pluralității de infracțiuni
DECIZIE nr. 7 din 2 martie 2016 privind dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală referitoare la stabilirea legii penale mai favorabile, conform art. 5 din Codul penal, pentru infracţiuni comise anterior datei de 1 februarie 2014, aflate în concurs cu una sau mai multe infracţiuni comise după intrarea în vigoare a noului Cod penal, dacă Decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale se aplică avându-se în vedere toate infracţiunile comise de inculpat şi impune aplicarea noului Cod penal pentru toate infracţiunile ori se aplică doar în raport cu infracţiunile comise anterior datei de 1 februarie 2014, existând astfel posibilitatea aplicării dispoziţiilor din vechiul Cod penal pentru acestea din urmă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270608_a_271937]
-
data de 1 februarie 2014, sunt incidente dispozițiile art. 38 și 39 din noul Cod penal. În acest sens s-au pronunțat următoarele instanțe: Tribunalul Constanța (s.p. 314/11.09.2015) și Curtea de Apel Constanța (d.p. 293/2015). VI. Jurisprudența relevată a Curții Constituționale Prin Decizia Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014 sa constatat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai
DECIZIE nr. 7 din 2 martie 2016 privind dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală referitoare la stabilirea legii penale mai favorabile, conform art. 5 din Codul penal, pentru infracţiuni comise anterior datei de 1 februarie 2014, aflate în concurs cu una sau mai multe infracţiuni comise după intrarea în vigoare a noului Cod penal, dacă Decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale se aplică avându-se în vedere toate infracţiunile comise de inculpat şi impune aplicarea noului Cod penal pentru toate infracţiunile ori se aplică doar în raport cu infracţiunile comise anterior datei de 1 februarie 2014, existând astfel posibilitatea aplicării dispoziţiilor din vechiul Cod penal pentru acestea din urmă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270608_a_271937]
-
atunci când toate faptele sunt comise sub legea veche, dar judecarea lor are loc sub legea nouă, în această din urmă ipoteză urmând a se face aplicarea celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 . VII. Jurisprudența CEDO Nu au fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată. VIII. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că nu există în lucru
DECIZIE nr. 7 din 2 martie 2016 privind dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală referitoare la stabilirea legii penale mai favorabile, conform art. 5 din Codul penal, pentru infracţiuni comise anterior datei de 1 februarie 2014, aflate în concurs cu una sau mai multe infracţiuni comise după intrarea în vigoare a noului Cod penal, dacă Decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale se aplică avându-se în vedere toate infracţiunile comise de inculpat şi impune aplicarea noului Cod penal pentru toate infracţiunile ori se aplică doar în raport cu infracţiunile comise anterior datei de 1 februarie 2014, existând astfel posibilitatea aplicării dispoziţiilor din vechiul Cod penal pentru acestea din urmă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270608_a_271937]
-
modificare a dispozițiilor legale criticate în sensul dorit de autorul excepției nu poate face obiectul controlului de constituționalitate. Se face trimitere la dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și la jurisprudența instanței de contencios constituțional, conform cărora aceasta nu își poate asuma rolul de legislator pozitiv și nu se poate substitui legiuitorului modificând, completând sau abrogând dispoziții legale în vigoare. 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au
DECIZIE nr. 6 din 14 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 99 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270652_a_271981]
-
acordarea liberării condiționate, legiuitorul are o largă marjă de apreciere, Curtea neavând competența de a analiza opțiunea legiuitorului pentru una sau alta dintre aceste condiții, ci de a constata constituționalitatea condițiilor alese. 17. De altfel, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, prin Decizia nr. 145 din 7 martie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, că este atributul exclusiv al legiuitorului de a stabili condițiile în care poate fi acordată liberarea condiționată
DECIZIE nr. 6 din 14 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 99 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270652_a_271981]
-
situații juridice diferite, aspect care justifică tratamentul juridic diferențiat instituit de legiuitor în privința posibilității acordării liberării condiționate, fără ca prin aceasta textul criticat să contravină dispozițiilor art. 16 din Constituție. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat, în repetate rânduri, în jurisprudența sa, că principiul egalității în drepturi, prevăzut la art. 16 din Constituție, presupune acordarea unui regim juridic similar unor persoane aflate în situații identice și că acest principiu nu este încălcat prin reglementarea diferită a regimului juridic al unor persoane
DECIZIE nr. 6 din 14 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 99 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270652_a_271981]
-
de pct. 280 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. (2) Cererea trebuie să cuprindă soluțiile diferite date problemei de drept și motivarea acestora, jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, opiniile exprimate în doctrină relevante în domeniu, precum și soluția ce se propune a fi pronunțată
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269947_a_271276]
-
raportului. Raportorii nu sunt incompatibili. (5) În vederea întocmirii raportului, președintele completului poate solicita unor specialiști recunoscuți opinia scrisă asupra chestiunilor de drept soluționate diferit. ... (6) Raportul va cuprinde soluțiile diferite date problemei de drept și argumentele pe care se fundamentează, jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și opinia specialiștilor consultați, dacă este cazul, precum și doctrina în materie. Totodată, judecătorul sau, după caz
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269947_a_271276]
-
familiei, cu excepția câtorva aspecte cu implicații transfrontaliere în scopul asigurării cooperării judiciare în materie civilă, care este supusă unei proceduri distincte în conformitate cu art. 81 alin. (3) al Tratatului de funcționare a Uniunii Europene. În mod specific, în materie de căsătorie, jurisprudența Curții Europene de Justiție (CJUE) confirmă existența unei competențe exclusive a statelor membre. Astfel, în Hotărârea din 1 aprilie 2008, pronunțată în Cauza C-267/06 Tadao Maruko împotriva Versorgungsanstalt der deutschen Buhnen, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a
DECIZIE nr. 580 din 20 iulie 2016 asupra iniţiativei legislative a cetăţenilor intitulate "Lege de revizuire a Constituţiei României". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276417_a_277746]
-
omului și a libertăților fundamentale, norme care reglementează dreptul la viață privată și de familie și dreptul bărbatului și al femeii de a se căsători și întemeia o familie. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a evidențiat în jurisprudența sa recentă privind încălcarea art. 8 din Convenție dreptul imuabil al statelor membre de a proteja căsătoria și familia în conformitate cu realitățile sociale specifice fiecărui stat și cu nevoia fiecărei națiuni de a-și proteja valorile sociale fundamentale. De asemenea, instanța
DECIZIE nr. 580 din 20 iulie 2016 asupra iniţiativei legislative a cetăţenilor intitulate "Lege de revizuire a Constituţiei României". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276417_a_277746]
-
înregistrat la Curtea Constituțională cu nr. 6.786 din 18 iulie 2016, se arată că propunerea de revizuire a Constituției nu încalcă limitele prevăzute de art. 152 din Legea fundamentală. 21. Cu privire la toate aceste memorii, Curtea reiterează cele statuate în jurisprudența sa, în sensul că "procedeul intervenției în calitate de amicus curiae în procedura din fața Curții Constituționale nu reprezintă o extindere a cadrului procesual existent [...] Depunerea de note scrise, în aceste condiții, nu echivalează cu atribuirea vreunei calități procesuale [...], ci are semnificația exprimării
DECIZIE nr. 580 din 20 iulie 2016 asupra iniţiativei legislative a cetăţenilor intitulate "Lege de revizuire a Constituţiei României". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276417_a_277746]
-
excepției de neconstituționalitate în sensul că "o autoritate a administrației publice a nesocotit o hotărâre judecătorească definitivă", Curtea reține că asemenea aspecte vizează exclusiv probleme privind interpretarea și aplicarea legii în cauza dedusă judecății, ceea ce excedează controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că atribuția sa de soluționare a excepției de neconstituționalitate, statuată de art. 146 lit. d) din Constituție, nu constă în analizarea conformității cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituții sau autorități publice
DECIZIE nr. 544 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e), art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 17 alin. (5) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi ale art. 57 alin. (2), art. 69 alin. (2) şi (3) şi art. 72 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276446_a_277775]
-
din 23 iulie 2013). 19. De asemenea, referitor la susținerea autorului excepției în sensul că "unele prevederi din Legea nr. 215/2001 și Legea nr. 393/2004 sunt în contradicție cu Codul penal din 1969", Curtea precizează, în acord cu jurisprudența sa, că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la
DECIZIE nr. 544 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e), art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 17 alin. (5) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi ale art. 57 alin. (2), art. 69 alin. (2) şi (3) şi art. 72 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276446_a_277775]
-
6 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 935 din 1 septembrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010. 4^2. îndeplinește atribuțiile de coordonator național al ECLI (Identificatorul european de jurisprudență); în exercitarea acestor atribuții, colaborează cu instituții de la nivel european și național care au competențe în domeniu; ---------- Subpct. 4^2 de la pct. VIII al art. 6 a fost introdus de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 328 din
HOTĂRÂRE nr. 652 din 27 mai 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276427_a_277756]