28,647 matches
-
campaniei conduse de prințul Becovici-Cerkassi împotriva Hanatului Hiva (1714 - 1717). În rândurile celor patru mii de soldați ruși se aflau și aproximativ 1.500 de cazaci de pe Ural. Trupele a pornit din Gurîev, și-au continuat marșul de-a lungul malului răsăritean al Mării Caspice și al fluviului Amudaria. Această campanie a fost o aventură militară inițiată de împăratul Petru cel Mare și s-a încheiat cu un eșec de proporții. Peste un sfert din militarii care au plecat inițial în
Cazaci de pe Ural () [Corola-website/Science/317127_a_318456]
-
s-a hotărât să se întoarcă fără să-și atingă ținta. La mijlocul anului 1840 a început conflictul cu Hanatul Kokand, odată cu preluarea de către Imperiul Rus al controlului asupra teritoriilor clanurilor cazahe, ceea ce a făcut ca forțele Moscovei să ajungă pe malurile râului Sîrdaria. Sub pretextul protejării noilor supuși cazahi și pentru a preveni luarea lor în sclavie în timpul raidurilor militare inamice, rușii au început să construiască fortificații și să plaseze garnizoane de la vărsarea râului Sîrdaria spre est și de-a lungul
Cazaci de pe Ural () [Corola-website/Science/317127_a_318456]
-
să traverseze marea în regiunea Caucazină, unde să-și unească forțele cu cele de sub comanda lui Denikin. Din cei 15.000 de cazaci care au început marșul spre Fort-Șevcenko, după o traversare în condiții foarte grele a regiunii deșertice, pe malul mării au mai ajuns doar aproximativ 2.000 de oameni lihniți de foame și degerați. În momentul în care cazacii au ajuns la Fort-Șevcenko, marșul lor și-a pierdut scopul, de vreme ce „albii” din sudul Rusiei fuseseră zdrobiți deja. Cei aproximativ
Cazaci de pe Ural () [Corola-website/Science/317127_a_318456]
-
26 octombrie. Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Rudești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 398, având codul de clasificare . Satul Rudești a fost întemeiat în secolul al XVI-lea pe malul râului Verehia, istoricul Teodor Bălan (1885-1972) găsind un document din 2 aprilie 1623 prin care domnitorul Ștefan Tomșa al II-lea i-a întărit lui Mihai Tăutul, pârcălabul Hotinului, dreptul de proprietate asupra a jumătății de sus a satului Grămești
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
Acest din urmă document pomenește faptul că biserica servea două comunități, românilor din Ghighișeni alăturându-li-se și cei din Voieni. Harta Iosefină din 1784 indică locul în care a fost ridicată biserica de lemn, undeva în afara vetrei satului pe malul stâng al râului Crișul Negru, la o distanță egală între satele Ghighișeni, Voieni și Cucuceni de o parte a râului și Petrileni, Zăvoieni de cealaltă parte. Acest amplasament sugerează că biserica a fost dintr-început ridicată pentru a servi mai
Biserica de lemn din Ghighișeni () [Corola-website/Science/317207_a_318536]
-
cu un volum util de 17,9 milioane m³, față de volumul inițial de 19,4 milioane m³. În lacul Bolboci se varsă și râurile: Blana, Nucet (ambele pe stânga), Bolboci și Plaiul Mircii (pe dreapta). Cabana Bolboci se află pe malul lacului și a fost construită în 1928. Până în 1971 putea fi folosită doar vara, pentru ca nu avea sobă și nu era acoperită cu tablă. Este la o distanță de 8 km de Sinaia și la 10 km (2 ore de
Lacul Bolboci () [Corola-website/Science/317214_a_318543]
-
acesta fiind primul pas spre eliberarea poporului rus de sub jugul mongol. Moscova devine centrul definitiv al forțelor rusești ce luptau contra Hoardei de Aur. În cinstea victoriei, cneazului Dmitri Ivanovici i s-a dat numele de "" (Kulikovo aflându-se pe malul Donului). A fost urmat la domnie de fiul său, Vasili Dmietrievici Donskoi, (), (1371 - 1425). Dmitri a ajuns pe tronul Cnezatului Moscovei la vârsta de 9 ani, în 1359. Cât timp era minor, guvernul a fost condus de fapt de Mitropolitul
Dmitri Donskoi () [Corola-website/Science/317212_a_318541]
-
Mării Ohotsk. Limita sudică a arealului trece prin Siria, Iraq, sudul Iranului, sudul Afganistanului și munții Atlas. În sălbăticie lăstunul de casă își face cuib de regulă în peșterile luminoase sau în fisurile din rocile sedimentare, cel mai des pe malul râurilor de munte. Arareori ocupă cuiburile lăstunilor-de-mal. O dată cu apariția orașelor, lăstunii au început a-și construi cuiburi pe sub streșini și cornișe, preferând pereții din piatră sau cărămidă; din această cauză sunt întâlniți mai mult în orașe decât în sate. Treptat
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
aprilie mai, iar construcția cuibului începe de la sfârșitul lui martie (nordul Africii) până la mijlocul lui iunie (Laplandia). În condiții de viață obișnuite, ei își fac cuib în peșteri mici de piatră, în despicăturile de conglomerat și calcar, de regulă pe malul râurilor de munte. Se întâmplă ca perechi de lăstuni de casă să se alăture coloniilor de lăstuni de mal și să ocupe câteva găuri în povârnișurile argiloase, lărgind în prealabil intrarea în gaură. O dată cu înmulțirea construcțiilor din piatră, majoritatea lăstunilor
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
de viață obișnuite, ei își fac cuib în peșteri mici de piatră, în despicăturile de conglomerat și calcar, de regulă pe malul râurilor de munte. Se întâmplă ca perechi de lăstuni de casă să se alăture coloniilor de lăstuni de mal și să ocupe câteva găuri în povârnișurile argiloase, lărgind în prealabil intrarea în gaură. O dată cu înmulțirea construcțiilor din piatră, majoritatea lăstunilor de casă au trecut la „casă nouă”, cuibărindu-se pe pereții caselor și pe sub poduri. Spre deosebire de rândunici, lăstunii de
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
a rândul, cu adăugirile și reparațiile de rigoare. Lăstunii de casă se adună în colonii de până la câteva zeci de indivizi, uneori acest număr atinge cifra de câteva sute de perechi. În aceste colonii mai pot intra și lăstuni de mal, rândunici roșcate. Deseori pot fi observate mai multe cuiburi pe același perete, adică mai multe familii conviețuind împreună. Conviețuirea are loc fără conflicte, totuși fiecare familie păzește numai cuibul său. Cuibul reprezintă o semisferă închisă alcătuită din bulgărașe de pământ
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
Cel mai mare pericol pentru lăstuni îl prezintă șoimii rândunelelor, la fel de rapid ca și ei, care capturează prada în aer. Lăstunii reușesc însă să scape ușor de alți urmăritori, datorită abilităților lor în ale zborului. Ei sunt mai vulnerabili pe malul apei, când își grămădesc bucăți de pământ pentru construcția cuibului. Pentru orice eventualitate, lăstunii în astfel de momente lucrează în grup. Pe corpul lăstunului parazitează diferiți purici și căpușe, inclusiv o căpușă caracteristică anume lăstunilor de casă, "Ceratophyllus hirundinis". Dintre
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
colmatare. Astfel, lacul de acumulare de la Porțile de Fier I s-a colmatat în cei peste 35 de ani de existență cu milioane de tone de aluviuni, ceea ce a făcut ca nivelul apei să crească considerabil, punând în pericol atât malurile Dunării, cât și câteva drumuri, care s-ar putea prăbuși din cauza eroziunii.
Aluviune () [Corola-website/Science/317270_a_318599]
-
de un consiliu, Rada Siciului. Diferite surse se referă la Siciul Zaporojean ca la o „republică a cazacilor”, de vreme ce puterea supremă aparținea adunării membrilor Siciului, iar liderii („starșina”, „bătrânii”) erau aleși, nu numiți. Din punct de vedere administrativ, Ucraina de pe malul stâng era împărțită după principii militare în „polkuri” („regimente”), care erau părți ale guberniilor organizate de guvernul de la Moscova. Polkul era format dintr-un număr de „kurine”, (compuse la rândul lor din „sotnii”). A existat de asemenea și o altă
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]
-
munți. Bărbații celor două femei fuseseră luați de nemți cu trei ani în urmă. Grecoaicele le dau de mâncare și de băutură, precum și haine, apoi fac dragoste cu ei. Cei doi pleacă cu un tren de marfă și ajung pe malul bulgăresc al Dunării. Bat la ușa unei case și sunt primiți de un pescar român (Boris Ciornei). Diplomatul îi dă pescarului o mahmudea de aur furată de la grecoaice pentru a-i trece Dunărea cu o luntre. Pescarul îi lasă nurorii
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
sunt primiți de un pescar român (Boris Ciornei). Diplomatul îi dă pescarului o mahmudea de aur furată de la grecoaice pentru a-i trece Dunărea cu o luntre. Pescarul îi lasă nurorii sale moneda ca zălog. Ei ajung cu bine pe malul românesc, dar luntrașul este împușcat de grăniceri la întoarcere. Darie și Diplomatul merg cu o căruță și ajung la București. Ei intră într-o cafenea, dar sunt capturați iarăși de comisarul Marinescu. Diplomatul umpluse Bucureștiul cu bancnote false, iar autoritățile
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
Ucrainei (Ucraina nu exista ca stat) - de la Ocraina (margine) fostului regat al Poloniei. Războiul pentru controlul asupra Ucrainei (1654-1667) s-a încheiat prin armistițiul de la Andrusovo de pe 13 ianuarie 1667. Prevederile armistițiului îi asigurau Rusiei controlul asupra Ruteniei ( teritoriul de pe malul stâng al Niprului desprins, după răscoala lui Hmelnițki, din Ocraina-marginea regatului Poloniei), în vreme ce Polonia păstra controlul asupra teritoriului de pe malul drept al Niprului care i-a rămas din fosta Ocraină-margine a regatului Poloniei). Ucraina nu exista ca stat.Dacă în
Potopul (istorie) () [Corola-website/Science/317601_a_318930]
-
a încheiat prin armistițiul de la Andrusovo de pe 13 ianuarie 1667. Prevederile armistițiului îi asigurau Rusiei controlul asupra Ruteniei ( teritoriul de pe malul stâng al Niprului desprins, după răscoala lui Hmelnițki, din Ocraina-marginea regatului Poloniei), în vreme ce Polonia păstra controlul asupra teritoriului de pe malul drept al Niprului care i-a rămas din fosta Ocraină-margine a regatului Poloniei). Ucraina nu exista ca stat.Dacă în momentul semnării înțelegerii, Rusia se obliga să retrocedeze estul Ucrainei după douăzeci de ani, împărțirea a devenit permanentă prin Tratatul
Potopul (istorie) () [Corola-website/Science/317601_a_318930]
-
Țuțora (în poloneză "Bitwa pod Cecorą") a fost o bătălie dintre Uniunea statală polono-lituaniană (sprijinită de trupele Moldovei) și Imperiul Otoman, (sprijinit de Hanatul Crimeii), care a avut loc între 17 septembrie - 7 octombrie 1620 în Moldova, la Țuțora, pe malurile Prutului. Eșecul misiunii diplomatice polonezo-lituaniene de la Istanbul și violările tratatul de Bușa de ambele părți (cazacii și tătarii își continuaseră raidurile de jaf peste granițe), au făcut ca relațiile dintre cele două puteri să ajungă la un nivel extrem de scăzut
Bătălia de la Țuțora (1620) () [Corola-website/Science/317618_a_318947]
-
executarea captivilor, în afară de trei sute de cavaleri, cei mai de neam, pentru care a cerut sume de răscumpărare. Și, atunci când Sigismund, care-și găsise scăparea la Constantinopol, se întorcea în EUROPA prin Dardanele, sultanul i-a înșiruit pe prizonieri pe ambele maluri ale strâmtorii și aceștia proferau blesteme în urma galerei regale. Scurt timp după bătălia de la Nicopole, armatele lui Baiazid au invadat Peloponesul. Situația părea până într-atât de disperată, încât despotul Theodor I Paleologul a vândut, cu consimțământul fratelui său, aproape
Manuel al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317671_a_319000]
-
prin Tratatul de la Pereiaslav, a condus la declanșarea un război prelungit între Rusia și Polonia între anii 1654 - 1667. Pacea care s-a semnat în 1667, a dus la împărțirea Ucrainei de-a lungul râului Nipru. Sectorul vestic (Ucraina de pe malul drept) a trecut din nou sub controlul Poloniei, în vreme ce sectorul răsăritean, (Ucraina de pe malul stâng), a rămas un teritoriu autonom, sub suzeranitatea Rusiei, Hetmanatul cazacilor. Expansiunea către sud-vest a Rusiei și în mod particular incorporarea Ucrainei răsăritene au avut efecte
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
Polonia între anii 1654 - 1667. Pacea care s-a semnat în 1667, a dus la împărțirea Ucrainei de-a lungul râului Nipru. Sectorul vestic (Ucraina de pe malul drept) a trecut din nou sub controlul Poloniei, în vreme ce sectorul răsăritean, (Ucraina de pe malul stâng), a rămas un teritoriu autonom, sub suzeranitatea Rusiei, Hetmanatul cazacilor. Expansiunea către sud-vest a Rusiei și în mod particular incorporarea Ucrainei răsăritene au avut efecte neașteptate. Cei mai mulți ucraineni erau ortodocși, dar contactul lor îndelungat cu catolicismul și contrareforma poloneză
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
a revendicat pentru Rusia teritoriile de la vest de Obi și Irtîș. Din baze comercialo-militare precum Mangazeia, negustorii și exploratorii au înaintat continuu spre est, de pe râul Obi spre Enisei, mai departe spre Lena pentru ca în cele din urmă să atingă malurile Oceanului Pacific. Cazacul Semion Dejniov a reușit în 1648 să deschidă trecerea dintre America și Asia. Până la mijlocul secolului al XVII-lea, rușii își întinseseră stăpânirea până pe râul Amur și ajunseseră în apropierea granițelor Imperiului Chinez. După o perioadă de conflicte
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
și sărbătorile. În același timp era acela care avea puterea și obligația de a pedepsi orice femeie din harem acuzată de crimă, ducandu-o pe această la locul de execuție, punand-o în sac și aruncand-o în Bosfor , pe malul căruia este așezat palatul Top kapı. Marele Eunuc alb Kapı aga era șeful administrației interne a palatului și totodată șeful școlii din palat (școală pentru eunuci) el mai îndeplinea funcția de supraveghetor al porții, șef al infirmeriei și maestru de
Harem () [Corola-website/Science/317656_a_318985]
-
fost foarte redus în aceasta perioadă, existența școlii române plutind între a fi și a nu fi. Eliberarea Oradei la 12 octombrie 1944 atrage reînființarea liceului românesc sub denumirea de „Liceul român de stat“, acțiunea de refacere a liceului de pe malul Crișului Repede începând chiar înainte de a se reinstala administrația statului român. De la 1 septembrie 1945 liceul își reia vechea denumire. În anii 1950, era numit Liceul Real de Stat nr. 1 Oradea. Cursurile liceale începeau din clasa a 8-a
Colegiul Național Emanuil Gojdu din Oradea () [Corola-website/Science/317691_a_319020]