270,960 matches
-
contraofensivei în luptă, Stavka a ordonat lui să organizeze un nou front, Frontul Volhov, pe care el l-a comandat până în februarie 1944 (cu excepția lunilor mai și iunie 1942). În ianuarie 1942, Merețkov a început o nouă ofensivă în apropierea localității Liuban, care viza ridicarea asediului Leningradului și care înconjura un număr mare de forțe germane. Avansul a fost foarte lent, deoarece forțele germane s-au adăpostit bine în șanțuri și nu mai încercau să depășească liniile deja cucerite. Până în martie
Kirill Merețkov () [Corola-website/Science/325972_a_327301]
-
Regiunea de Dezvoltare Sud (abreviat RDS) a Republicii Moldova cuprinde 8 raioane: Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Ștefan Vodă, Leova și Taraclia, ocupând 24% din teritoriul Republicii Moldova. Populația regiunii constituie 15% din populația totală a țării. Infrastructura localităților este compusă din 10 orașe fără statut de municipiu (dintre care 8 centre raionale) și 278 localități rurale organizate în 177 comune. Orașele regiunii sunt: Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Căinari, Cimișlia, Leova, Iargara, Ștefan-Vodă și Taraclia. Cel mai mare oraș
Regiunea de Dezvoltare Sud (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/325997_a_327326]
-
Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Ștefan Vodă, Leova și Taraclia, ocupând 24% din teritoriul Republicii Moldova. Populația regiunii constituie 15% din populația totală a țării. Infrastructura localităților este compusă din 10 orașe fără statut de municipiu (dintre care 8 centre raionale) și 278 localități rurale organizate în 177 comune. Orașele regiunii sunt: Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Căinari, Cimișlia, Leova, Iargara, Ștefan-Vodă și Taraclia. Cel mai mare oraș al regiunii este orașul Cahul. În comparație cu alte regiuni de dezvoltare și mediile pe țară, Regiunea de Dezvolzate
Regiunea de Dezvoltare Sud (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/325997_a_327326]
-
s-a născut la Făgăraș, județul Brașov, România, la 20 decembrie 1969 într-o familie în care tatăl era muncitor, iar mama contabilă. A absolvit, cu Diplomă de Bacalaureat, cursurile "Liceului Teoretic „Radu Negru”" (acum Colegiul Național Radu Negru) din localitatea natală, secția matematică-fizică, în anul 1988. În timpul liceului, a obținut medalia de aur la Olimpiada Internațională de Matematică în anii 1987 și 1988. La vârsta de 18 ani, s-a mutat la București pentru a studia matematica la Universitatea din
Nicușor Dan () [Corola-website/Science/326004_a_327333]
-
în recensământul Uniunii din anul 1990. "Zona de ski " (în ) este o de iarnă, care atrage peste 500.000 de vizitori anual. Zona este recunoscută pentru zăpada sa pulverulentă și pentru interzicerea practicării snowboarding-ului. Alta a fost fondat ca o localitate minieră în 1865 pentru a găzdui minerii minelor "Emma", "Flagstaff" precum și a altor mine a argintului din apropiatul canion Little Cottonwood Canyon. Vine masive de argint, precum și existența unor concetrații remarcabile de minereu argentifer din mina Emma a permis proprietarilo
Alta, Utah () [Corola-website/Science/324891_a_326220]
-
mina Emma a permis proprietarilo originari ai minei să vândă mina în 1871 la prețuri exagerat de mari unor investitori britanici. Alta se găsește la coordonatele (40.580916, -111.637164). Conform datelor colectate și furnizate de United States Census Bureau, localitatea are o suprefață totală de circa 10,5 km (sau 4.1 square miles), dintre care 99,75 % este uscat și doar 0.25 % este apă. Situat la o altitudine de 2.609 metri (corespunzător unei altitudini de 8,560
Alta, Utah () [Corola-website/Science/324891_a_326220]
-
punctul ,La pod la Rediu”. Situl arheologic "La pod la Rediu", inclus în prezent pe „Lista monumentelor istorice din județul Suceava” sub codul SV-I-s-B-05399, se află de o parte și de alta a podului de pe șoseaua care face legătura dintre localitățile Ipotești și Bosanci, în dreptul pădurii Rediu. Este printre puținele descoperiri funerare din Moldova aparținând acestei perioade și unica pentru nordul acestei zone care ilustrează unitatea culturii materiale și spirituale geto - dacice în zonele extracarpatice ale Daciei. Tot aici au fost
Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/324914_a_326243]
-
de Aquileia a fost cucerit integral de către Republica Veneția în 1420, cea mai mare parte a Istriei a făcut și ea parte din statul venețian. Casa de Habsburg deținea în acel moment doar un mic teritoriu din interiorul peninsulei, în jurul localității Pazin ("Mitterburg"), pe care îl administra din Ducatul de Carniola. Cu toate acestea, conducătorii Habsburgi și-au adăugat titlul de "margraf de Istria", titulatură care a persistat până la disoluția Austro-Ungariei în 1918. Istria venețiană a trecut sub autoritatea Habsburgilor în
Marca de Istria () [Corola-website/Science/324925_a_326254]
-
Ioan Lupaș în anul 1934. Clădirea are aspectul unei case țărănești din secolul al XVIII-lea. Sunt expuse în cele două încăperi și în anexe piese de etnografie din zona Ribița (un interior de casă moțească), obiecte reprezentative pentru istoria localității în care s-a născut Gheorghe Crișan, arme albe și de foc din secolul al XVIII-lea, material foto-documentar referitor la răscoala țăranilor români din Transilvania din 1784-1785. Respectând arhitectura specifică a începutului de secol XVIII, clădirea are fundația din
Casa natală Crișan (Marcu Giurgiu) din Crișan () [Corola-website/Science/324927_a_326256]
-
în cămară sunt expuse obiecte și unelte specifice epocii și locului. În fata Casei memoriale se găsește bustul lui Crișan, opera a sculptorului Marcel Olinescu, lucrarea fiind realizată în anul 1929. Marcu Giurgiu s-a născut în anul 1733 în localitatea Vaca (astăzi satul Crișan, comuna Ribița, județul Hunedoara). A fost unul dintre conducătorii răscoalei țăranilor români din Transilvania, conducând țăranii din Zarand, apoi din Câmpeni, Abrud și Cricău. Au luptat împotriva trupelor austriece, însă superioritatea forței militare austriece a suprimat
Casa natală Crișan (Marcu Giurgiu) din Crișan () [Corola-website/Science/324927_a_326256]
-
este o localitate din provincia Lecco (regiunea Lombardia, Italia), situată la circa 50 de kilometri NE de Milano, 7 kilometri NE de orașul Lecco și 16 kilometri de Bergamo. Numele localității provine din latinescul "mortarium" (staniu). a fost localiltatea cu cel mai mic
Morterone () [Corola-website/Science/324931_a_326260]
-
este o localitate din provincia Lecco (regiunea Lombardia, Italia), situată la circa 50 de kilometri NE de Milano, 7 kilometri NE de orașul Lecco și 16 kilometri de Bergamo. Numele localității provine din latinescul "mortarium" (staniu). a fost localiltatea cu cel mai mic număr de locuitori din toată Italia, însă faptul că niște familii au decis să se mute în localitate și au avut copii a făcut ca Morterone să piardă
Morterone () [Corola-website/Science/324931_a_326260]
-
NE de orașul Lecco și 16 kilometri de Bergamo. Numele localității provine din latinescul "mortarium" (staniu). a fost localiltatea cu cel mai mic număr de locuitori din toată Italia, însă faptul că niște familii au decis să se mute în localitate și au avut copii a făcut ca Morterone să piardă această poziție în favoarea localității Pedesina (care are doar 33 de locuitori). Morterone se învecinează cu următoarele localități: Ballabio, Brumano, Cassina Valsassina, Cremeno, Lecco, Moggio, Vedeseta. Localitatea are o biserică proprie
Morterone () [Corola-website/Science/324931_a_326260]
-
mortarium" (staniu). a fost localiltatea cu cel mai mic număr de locuitori din toată Italia, însă faptul că niște familii au decis să se mute în localitate și au avut copii a făcut ca Morterone să piardă această poziție în favoarea localității Pedesina (care are doar 33 de locuitori). Morterone se învecinează cu următoarele localități: Ballabio, Brumano, Cassina Valsassina, Cremeno, Lecco, Moggio, Vedeseta. Localitatea are o biserică proprie, dar nu are nicio școală, copiii frecventând școlile din Ballabio sau Lecco, cu ajutorul serviciul
Morterone () [Corola-website/Science/324931_a_326260]
-
toată Italia, însă faptul că niște familii au decis să se mute în localitate și au avut copii a făcut ca Morterone să piardă această poziție în favoarea localității Pedesina (care are doar 33 de locuitori). Morterone se învecinează cu următoarele localități: Ballabio, Brumano, Cassina Valsassina, Cremeno, Lecco, Moggio, Vedeseta. Localitatea are o biserică proprie, dar nu are nicio școală, copiii frecventând școlile din Ballabio sau Lecco, cu ajutorul serviciul "Transport școlar" sau cu mașinile private. Fiind situat la baza muntelui Resegone din
Morterone () [Corola-website/Science/324931_a_326260]
-
să se mute în localitate și au avut copii a făcut ca Morterone să piardă această poziție în favoarea localității Pedesina (care are doar 33 de locuitori). Morterone se învecinează cu următoarele localități: Ballabio, Brumano, Cassina Valsassina, Cremeno, Lecco, Moggio, Vedeseta. Localitatea are o biserică proprie, dar nu are nicio școală, copiii frecventând școlile din Ballabio sau Lecco, cu ajutorul serviciul "Transport școlar" sau cu mașinile private. Fiind situat la baza muntelui Resegone din Alpii Bergamezi, pentru a ajunge la Morterone trebuie parcurs
Morterone () [Corola-website/Science/324931_a_326260]
-
parcurs un drum sinuos care străbate masivul Monte due mani. Drumul asfaltat este destul de îngust și nu permite circulația autovehiculelor în ambele sensuri simultan. Trebuie menționat faptul că drumul nu continuă după Morterone, limitând orice altă cale terestră de acces. Localitatea are însă un helioport.
Morterone () [Corola-website/Science/324931_a_326260]
-
Dobrești este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Argeș, Muntenia, România. Localitatea Dobrești este situată în Piemontul Cândești, zonă de deal la circa 450 m altitudine. Este situată la 20 km de orașul Topoloveni, la 40 km de Pitești, la 110 km de București, la circa 80 km de Târgoviște, și la
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
este valea Negrești-Lențea și valea Argeșelului. Orașele Târgoviște și Pitești sunt fiecare la circa 25 km în linie dreaptă. Teritoriul comunei este aproximat cu un dreptunghi de 8 x 6,5 km, cam 52 km pătrați. Ca vecini sunt satele/localitățile Boțești, Greci, Schei (jud.DB), Suseni (com. Bogați, Argeș), Beleți, Negrești, Zgripcești, Lențea. Către nord-vest sunt [[munții Iezer-Păpușa]], nord [[Munții Piatra Craiului|Piatra Craiului]], iar în nord-est [[munții Leaota]] și [[munții Bucegi|Bucegii]]. Munții Leota sunt cei mai apropiați, la
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
său Radu și-a imitat și depășit tatăl strângând o avere bună doar pentru familia lui care a devenit cea mai bogată din zonă fiind împărțită ca zestre copiilor. Din puținele cercetări efectuate, urme arheologice ale existenței omului în această localitate datează din anul 5500 î.e.n. Un tumul și o mică așezare (în situl cu mai multe movile) din epoca bronzului, cultura Tei sunt pe izlazul din dealul de est al satului la circa 200 m de hotarul cu satul Furești
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
epoca bronzului, cultura Tei sunt pe izlazul din dealul de est al satului la circa 200 m de hotarul cu satul Furești. Primul document scris, legat de Dobrești, este despre o proprietate a unui căpitan de oști Dobrici de la care localitatea și-ar fi luat numele. Este datat văleatul 6893 (anul 1384), deci cu doi ani înainte de urcarea pe tronul Țării Românești a lui [[Mircea cel Bătrân]]. Actul a fost semnat de voievodul [[Radu I|Radu Basarab]], tatăl lui Mircea, înscăunat
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
părere. În spațiul locuit de români numai în ultimile șapte milenii (spațiul de peste trei ori al României actuale) există un mecanism mental unic (perfectat de peste 15 milenii și împreună cu limba care este cea mai evoluată de pe planetă) de "botezare" a localităților, locurilor, apelor, animalelor, etc. De regulă, un nume de localitate cu o vechime apreciabilă (după alte dovezi decât documente scrise care în zonă încep să fie utilizate doar în ultimul mileniu) o vom regăsi de câteva ori în spațiul românesc
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
milenii (spațiul de peste trei ori al României actuale) există un mecanism mental unic (perfectat de peste 15 milenii și împreună cu limba care este cea mai evoluată de pe planetă) de "botezare" a localităților, locurilor, apelor, animalelor, etc. De regulă, un nume de localitate cu o vechime apreciabilă (după alte dovezi decât documente scrise care în zonă încep să fie utilizate doar în ultimul mileniu) o vom regăsi de câteva ori în spațiul românesc. Trecând peste munca grea a familiilor de țărani (care nu
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
celebrul [[Corul de la Chizătău|Cor din Chizătău]] printre cele mai vechi coruri din țară care a împlinit 150 ani de activitate fiind fondat în 1840 de către preotul și dirijorul Trifu Șepețian. Fiecare cor s-a deplasat de câteva ori în localitatea celuilalt unde au încântat asistența. În 2002 corul din Dobrești a împlinit deja 100 ani! La serbarea aniversară a participat corul "frate" Chizătău dar și artiști ai Casei de cultură a Ministerului de Interne printre care cunscutul interpret ardelean, Gheorghe
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
necăjit, D-uzi mândro ori n-auzi, Marșul lui Iancu, S-a dus cucu, Fire-ai maică blestemată, Trecui valea mort de sete, etc. de Nicolae Oancea, și piese ale altor mari compozitori printre care și de Ciprian Porumbescu. [[Categorie:Localități în județul Argeș]]
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]