270,960 matches
-
cuprinde monumentele istorice înscrise în Patrimoniul cultural național al României și aflate în localități ce încep cu litera M din județul Iași. Lista completă este menținută și actualizată periodic de către Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național din România, prin intermediul Institutului Național al Patrimoniului, ultima versiune datând din 2015. Această listă cuprinde și actualizările ulterioare
Lista monumentelor istorice din județul Iași - M () [Corola-website/Science/323588_a_324917]
-
cuprinde monumentele istorice înscrise în Patrimoniul cultural național al României și aflate în localități din județul Cluj al căror nume începe cu litera A. Lista completă este menținută și actualizată periodic de către Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național din România, prin intermediul Institutului Național al Patrimoniului, ultima versiune datând din 2015. Această listă cuprinde și
Lista monumentelor istorice din județul Cluj - A () [Corola-website/Science/323604_a_324933]
-
cuprinde monumentele istorice înscrise în Patrimoniul cultural național al României și aflate în localități din județul Cluj al căror nume începe cu litera C. Lista completă este menținută și actualizată periodic de către Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național din România, prin intermediul Institutului Național al Patrimoniului, ultima versiune datând din 2015. Această listă cuprinde și
Lista monumentelor istorice din județul Cluj - C () [Corola-website/Science/323605_a_324934]
-
fost construită la începutul secolului al XX-lea. Unele documente din secolele XIV-XV menționează trecerea prin aceste locuri a caravanelor evreiești care călătoreau din Polonia, prin Cernăuți și Iași, către Marea Neagră sau către Bistrița. Caravanele se opreau de Șabat în localitățile unde găseau hanuri evreiești și alimente cașer. În 1774, trăiau la Câmpulung 9 familii evreiești cu 45 de suflete. După ocuparea părții de nord-vest a Moldovei de către austrieci (1775), localitățile din districtul Câmpulung au beneficiat de unele privilegii economice. Legile
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
Marea Neagră sau către Bistrița. Caravanele se opreau de Șabat în localitățile unde găseau hanuri evreiești și alimente cașer. În 1774, trăiau la Câmpulung 9 familii evreiești cu 45 de suflete. După ocuparea părții de nord-vest a Moldovei de către austrieci (1775), localitățile din districtul Câmpulung au beneficiat de unele privilegii economice. Legile antisemite elaborate la Viena au restrâns dreptul de așezare a evreilor în acele localități. În anul 1803 au fost deportați 6 evrei care nu lucrau în agricultură. Puținii evrei care
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
familii evreiești cu 45 de suflete. După ocuparea părții de nord-vest a Moldovei de către austrieci (1775), localitățile din districtul Câmpulung au beneficiat de unele privilegii economice. Legile antisemite elaborate la Viena au restrâns dreptul de așezare a evreilor în acele localități. În anul 1803 au fost deportați 6 evrei care nu lucrau în agricultură. Puținii evrei care locuiau la Vatra Dornei aveau aceeași soartă cu a celorlalți evrei bucovineni. Orașul Vatra Dornei a început să se dezvolte după descoperirea aici a
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
importantă stațiune balneară. În secolul al XIX-lea a avut loc o dezvoltare a comerțului în zona Dornelor, care se afla la granița a trei țări: Austria, România și Transilvania (care se afla pe atunci sub stăpânirea Regatului Ungariei). În localitate au început să se stabilească multe familii de evrei care se îndeletniceau cu comerțul. Încetul cu încetul, companiile înființate de evrei au început să controleze comerțul cu cherestea din pădurile bucovinene. Pentru a se înțelege importanța comunității evreiești din Vatra
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
Nord și Basarabia, până la sfârșitul anului 1946, când rușii au închis granițele. După război, comunitatea evreiască din oraș a rămas mai mică de jumătate. Prin oraș au tranzitat mulți evrei care nu au rămas și s-au îndreptat spre alte localități în speranța că de acolo vor emigra mai ușor spre Israel. În perioada toamna anului 1950 - aprilie 1951 mai mulți evrei din Vatra Dornei au emigrat legal în noul stat Israel. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
în sau "Schlacht bei Wahlstatt") a fost o bătălie între forțele mongole și forțele combinate europene (poloneze și germane) sub comanda ducelui silezian Henric al II-lea cel Pios, care a avut loc pe data de 9 aprilie 1241 lângă localitatea Liegnitz din Silezia. Această bătălie a avut loc cu două zile înaintea Bătăliei de la Mohi, care a deschis calea spre devastarea Regatului Ungariei de către tătari. În bătălia de la Liegnitz europenii au suferit o înfrângere majoră, lupta încheindu-se cu distrugerea
Bătălia de la Liegnitz () [Corola-website/Science/323625_a_324954]
-
cei care a contribuit la ridicarea bisericii satului natal. Deasemenea, grație talentului organizatoric și curajului manifestat de rectorul Mihai Coșcodan, la alegerile prezidențiale din 8 decembrie 1991, în pofida interdicțiilor impuse de autoritățile separatiste tiraspolene, în Transnistria și în multe alte localități au fost deschise secții de votare, iar una din ele a fost deschisă în incinta Universității din Tiraspol în central Tiraspolului. Mai mult, în prealabil au fost organizate întâlniri al domnului Mircea Snegur cu alegătorii de la multe întrprinderi din Tiraspol
Mihai Coșcodan () [Corola-website/Science/323635_a_324964]
-
deschise secții de votare, iar una din ele a fost deschisă în incinta Universității din Tiraspol în central Tiraspolului. Mai mult, în prealabil au fost organizate întâlniri al domnului Mircea Snegur cu alegătorii de la multe întrprinderi din Tiraspol și alte localități din stânga Nistrului. Aceste acțiuni concrete au adus peste 2/3 din cetățenii cu drept de vot la secțiile de votare și majoritatea absolută din ei, 98.2%, au votat pentru Mircea Snegur. Aceasta a fost un rezultat de un success
Mihai Coșcodan () [Corola-website/Science/323635_a_324964]
-
cuprinde monumentele istorice înscrise în Patrimoniul cultural național al României și aflate în localități din județul Cluj al căror nume începe cu litera S. Lista completă este menținută și actualizată periodic de către Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național din România, prin intermediul Institutului Național al Patrimoniului, ultima versiune datând din 2015. Această listă cuprinde și
Lista monumentelor istorice din județul Cluj - S () [Corola-website/Science/323657_a_324986]
-
prin divorț. El a fost căsătorit apoi cu Prim Cotton din 1995 și până la moartea sa. El a avut o fiică vitregă, Clăire. Hardwicke a locuit la Chichester. La 16 mai 2011, el a murit de cancer la spitalul din localitate.
Edward Hardwicke () [Corola-website/Science/323627_a_324956]
-
Runc. El a fost construit în perioada 1898-1902. Unele documente din secolele XIV-XV menționează trecerea prin aceste locuri a caravanelor evreiești care călătoreau din Polonia, prin Cernăuți și Iași, către Marea Neagră sau către Bistrița. Caravanele se opreau de Șabat în localitățile unde găseau hanuri evreiești și alimente cașer. În 1774, trăiau la Câmpulung 9 familii evreiești cu 45 de suflete. După ocuparea părții de nord-vest a Moldovei de către austrieci (1775), localitățile din districtul Câmpulung au beneficiat de unele privilegii economice. Legile
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
Marea Neagră sau către Bistrița. Caravanele se opreau de Șabat în localitățile unde găseau hanuri evreiești și alimente cașer. În 1774, trăiau la Câmpulung 9 familii evreiești cu 45 de suflete. După ocuparea părții de nord-vest a Moldovei de către austrieci (1775), localitățile din districtul Câmpulung au beneficiat de unele privilegii economice. Legile antisemite elaborate la Viena au restrâns dreptul de așezare a evreilor în acele localități. În anul 1803 au fost deportați 6 evrei care nu lucrau în agricultură. Puținii evrei care
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
familii evreiești cu 45 de suflete. După ocuparea părții de nord-vest a Moldovei de către austrieci (1775), localitățile din districtul Câmpulung au beneficiat de unele privilegii economice. Legile antisemite elaborate la Viena au restrâns dreptul de așezare a evreilor în acele localități. În anul 1803 au fost deportați 6 evrei care nu lucrau în agricultură. Puținii evrei care locuiau la Vatra Dornei aveau aceeași soartă cu a celorlalți evrei bucovineni. Orașul Vatra Dornei a început să se dezvolte după descoperirea aici a
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
importantă stațiune balneară. În secolul al XIX-lea a avut loc o dezvoltare a comerțului în zona Dornelor, care se afla la granița a trei țări: Austria, România și Transilvania (care se afla pe atunci sub stăpânirea Regatului Ungariei). În localitate au început să se stabilească multe familii de evrei care se îndeletniceau cu comerțul. Încetul cu încetul, companiile înființate de evrei au început să controleze comerțul cu cherestea din pădurile bucovinene. Pentru a se înțelege importanța comunității evreiești din Vatra
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
Nord și Basarabia, până la sfârșitul anului 1946, când rușii au închis granițele. După război, comunitatea evreiască din oraș a rămas mai mică de jumătate. Prin oraș au tranzitat mulți evrei care nu au rămas și s-au îndreptat spre alte localități în speranța că de acolo vor emigra mai ușor spre Palestina. În perioada toamna anului 1950 - aprilie 1951 mai mulți evrei din Vatra Dornei au emigrat legal în noul stat Israel. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
a plătit pentru vizită doar doi dolari. În noaptea de 2 iulie 2002, Templul evreiesc din Vatra Dornei a fost călcat de hoți. După părerea polițiștilor, hoții au pătruns în clădire în timpul unei pene de curent, care a afectat întreaga localitate și a scos din funcțiune sistemul de alarmă. Ei au tăiat lacătele de la ambele uși, au răscolit peste tot chiar și în magazia de lemne, dar nu au reușit să intre în biroul Comunității Evreilor din oraș, care are grilaj
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
au găsit un bulgăre mare de gheață care, în ciuda faptului că era luna august, nu se topea. Aceștia fiind uimiți de acest fenomem, dar și credincioși, au intuit că este o minune divină și au apelat la preotul romano-catolic din localitatea Florești. Acesta venind la fața locului, a săvârșit o slujbă în urma căreia gheața s-a topit iar ei au interpretat aceste întâmplări ca un semnn ceresc că acolo trebuie înălțată o biserică. Astfel a fost construită o mică biserică din
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
cuprinde monumentele istorice înscrise în Patrimoniul cultural național al României și aflate în localități din județul Cluj al căror nume începe cu litera I. Lista completă este menținută și actualizată periodic de către Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național din România, prin intermediul Institutului Național al Patrimoniului, ultima versiune datând din 2015. Această listă cuprinde și
Lista monumentelor istorice din județul Cluj - I () [Corola-website/Science/323653_a_324982]
-
în 1804), Ion Grămadă (1805-1832), Ion Daschievici (1832-1839), Gheorghe Ciupercovici (1839-1883), Tit cavaler de Onciul (1883-1895), Modest Avram (administrator în perioada 1895-1897), Amfilochie Boca (1897-1908), Ion Voloșciuc (administrator în perioada 1908-1910) și Eusebie Constantinovici (1910-1930). Ca urmare a creșterii importanței localității și a numărului de locuitori din Câmpulung, vechea biserică de lemn a devenit neîncăpătoare. Prin urmare, în apropierea vechii biserici s-a început construirea unei noi biserici parohiale, din inițiativa preotului administrator parohial Ioan Voloșciuc. Piatra de temelie a acestui
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
cuprinde monumentele istorice înscrise în Patrimoniul cultural național al României și aflate în localități din județul Cluj al căror nume începe cu litera V. Lista completă este menținută și actualizată periodic de către Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național din România, prin intermediul Institutului Național al Patrimoniului, ultima versiune datând din 2015. Această listă cuprinde și
Lista monumentelor istorice din județul Cluj - V () [Corola-website/Science/323658_a_324987]
-
Sinagoga veche). Nu există decât presupuneri cu privire la vechimea comunității evreiești din Câmpulung Moldovenesc. Primii evrei care au trecut prin aceste locuri erau negustori care călătoreau cu caravane comerciale din Ungaria către Moldova, prin Transilvania. Caravanele se opreau de Șabat în localitățile unde găseau hanuri evreiești și alimente cașer. Prima atestare a evreilor la Câmpulung datează dintr-un document din 1684 când s-a băut în casa lui Mer Jid un aldămaș de 10 vedre de mied, cu prilejul donării de către Mihăilă
Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323665_a_324994]
-
de la Pietrele Roșii până la Scăldătoarea Rarăului. Ei trăiau în armonie cu populația locală și țineau hanuri și cârciumi. Într-un zapis din 1766 este trecut ca martor un David Jid. După ocuparea părții de nord-vest a Moldovei de către austrieci (1775), localitățile din districtul Câmpulung au beneficiat de unele privilegii economice. Legile antisemite elaborate la Viena au restrâns dreptul de așezare a evreilor în acele localități. În plus, evreilor din acele localități li s-a interzis să mai vândă băuturi alcoolice, acest
Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323665_a_324994]