27,712 matches
-
La Los Angeles 1984 s-a clasat pe locul 8 la individual și a cucerit medalia de bronz cu echipa. După ce s-a retras a devenit antrenor de scrimă la „Progresul” București. În anul 1990 a fost ales secretar general adjunct al Federației Române de Scrimă. În paralel, a devenit antrenor principal lotului național de sabie masculin. Deși a contribuit la succesul lui Alin Lupeică, laureat cu bronz la individual la Campionat Mondial pentru juniori din 1993 și echipa României a
Ioan Pop (Sportiv) () [Corola-website/Science/308159_a_309488]
-
instanță directorului CIA, Hayden Chase. La sfârșitul sezonului 4, Sloane a fost destituit din funcția sa și înlocuit de Jack Bristow, care și-a păstrat funcția și în sezonul 5. Sloane s-a reîntors, mai târziu, la APO ca director adjunct, deși colegii lui de muncă nu știau că era un agent dublu pentru Prophet Five, o organizație criminală, care, de asemenea, se dădea drept CIA pentru a face rost de recruți. Lui Sloane i-a fost fost îngăduit să revină
Authorized Personnel Only () [Corola-website/Science/308176_a_309505]
-
existent și astăzi la intersecția Splaiul Independenței - Șoseaua Cotroceni (la Podul Cotroceni, în zona străzii Ernest Djuvara, de lângă Grădina Botanică), din solda sa și militarilor comandați de el. Este numit în fruntea Consiliului de Război al Corpului II Armată, apoi adjunct al șefului Statului Major al Inspectoratului General al Jandarmeriei. După revenirea prințului Carol în țară, colonelul Marinescu și colonelul Paul Teodorescu (comandantul Regimentului 2) îl întâmpină și îl conduc apoi la Cotroceni cu fanfară, cu surle și trâmbițe, fără aprobarea
Gabriel Marinescu () [Corola-website/Science/307489_a_308818]
-
de comandant al Bazei 90 Transport Aerian de la Otopeni (2001-2002), comandant al Diviziei 1 Aeriene (2002-2003), comandant al Comandamentului Operațional Aerian Principal (1 noiembrie 2003 - 1 martie 2005), șef al Direcției Operații (1 martie - 1 iulie 2005) și apoi director adjunct în Statul Major General (1 iulie 2005 - 18 ianuarie 2006). Pe data de 18 ianuarie 2006, generalul-maior de aviație Constantin Croitoru a fost numit în funcția de director general al Direcției Generale de Informații a Apărării din cadrul Ministerului Apărării Naționale
Constantin Croitoru () [Corola-website/Science/307510_a_308839]
-
acestor două instituții universitare. Și-a început activitatea în calitate de redactor în 1963 la ziarul „Moldova socialistă”; tot atunci apare prima sa plachetă de versuri, "Macii în rouă". În anul 1964 devine membru PCUS. În anii 1966-1970 a fost redactor-șef adjunct la saptămânalul „Cultura”, funcție pe care este forțat s-o părăsească din motive ideologice. În 1969 apare volumul de versuri "Descântece de alb și negru", care imediat după apariție este interzis de cenzura sovietică, fiind considerat subversiv. Cartea, în varianta
Dumitru Matcovschi () [Corola-website/Science/307602_a_308931]
-
secțiunea Administrație Publică (1981-1983) și ulterior și Școala Națională de Administrație (ENA) din Paris (1985-1987). Între anii 1987-1991, a lucrat ca administrator de serviciu public în cadrul Ministerului Cooperării și Dezvoltării Externe a Franței. În cadrul acestuia a deținut funcția de șef adjunct (1987-1989) al departamentului pentru dezvoltarea întreprinderilor din Direcția politici de dezvoltare, management de program - promovarea investiților private, Întreprinderi Mici și Mijlocii, privatizare, restructurare, sectorul bancar. Apoi, între anii 1990-1991, a fost coordonator pentru Africa de Sud al Departamentului pentru asistență financiară și
Hughes de Chavagnac () [Corola-website/Science/307608_a_308937]
-
follow-up operațional și financiar. S-a ocupat ca manager de program de aplicarea programului Phare în Lituania, Letonia și Estonia (1992-1993) și apoi în Bulgaria (1994-1995). În anul 1995, revine în cadrul Ministerului Afacerilor Externe de la Paris, în funcția de șef adjunct al Departamentului pentru relații financiare internaționale din Direcția Afaceri economice și financiare. În această calitate, a fost coordonator și autor principal al Raportului elaborat de Ministerul de Externe (Raportul Praga) privind coordonarea asistenței pentru dezvoltare națională cu implicarea instituțiilor multilaterale
Hughes de Chavagnac () [Corola-website/Science/307608_a_308937]
-
studiilor la Liceul „Mihai Eminescu” din Satu Mare, cu profesorul Adrian Damian, directorul Conservatorului „Vasile Lucaciu” din localitate. Urmează apoi cursurile Facultății de Drept din Cluj (licență) și București (doctorat). A ocupat diferite funcții administrative în Ministerul Învățământului: șef serviciu, director adjunct, inspector etc. Înclinațiile muzicale și le-a pus în valoare în calitate de solist de muzică populară. A debutat la 29 iulie 1945, la Radio România. S-a bucurat de o largă popularitate, devenind colaborator activ al Radioteleviziunii Române. Se numără printre
Emil Gavriș () [Corola-website/Science/307615_a_308944]
-
colaborator cu alte atribuții. În perioada 1997-2001, a lucrat în cadrul DGPMB ca șef de compartiment, la Direcția pentru relații publice, tradiții, educație și sport. În semn de apreciere a muncii neobosite și a valorii activităților, Turda a fost numit șef adjunct al direcției respective. Artistul Turda s-a retras din această activitate în august 2003, nu însă și din aceea de interpret de muzică populară. Începând din 1966 a colaborat până în prezent cu majoritatea ansamblurilor artistice din țară, între care: „Cindrelul
Gheorghe Turda () [Corola-website/Science/307617_a_308946]
-
două stagii diplomatice în străinătate ca secretar I la Ambasada României la Atena (februarie - iunie 1990) și cu aceeați funcție la Ambasada României la Stockholm (octombrie 1990 - 1993). Revine apoi în Centrală MAE unde îndeplinește funcțiile de șef serviciu, director adjunct și director la Direcția Protocol (1993-1994), consilier și, din 1996, Ministru Consilier la Ambasada României la Londra (1994-1998), director general la Direcția Generală pentru Europa și America de Nord (iunie 1998 - 1999). La data de 21 iunie 1999 este numit în funcția
Ion Pascu () [Corola-website/Science/307639_a_308968]
-
Silviu Gabriel Barbu este un jurist român, care a îndeplinit funcția de consilier de stat al Administrației Prezidențiale (2006-2007), fost secretar general adjunct al Ministerului Justiției, fost coordonator al Administrației Naționale a Penitenciarelor și fost membru titular în Consiliul Național de Integritate votat de Senatul României (2012-2014). În prezent, deține funcția de inspector general în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Silviu Gabriel Barbu s-a
Silviu Barbu () [Corola-website/Science/307642_a_308971]
-
din 28 iunie 2002. După absolvirea Facultății, a profesat că magistrat procuror civil și militar (1995-2005), director de penitenciar (2002-2006), judecător (din anul 2005), consilier de stat al Administrației Prezidențiale (2006-2007), vicepreședinte al Curții de Apel Brașov (2011-2012), secretar general adjunct al Ministerului Justiției (2012) și coordonator al Administrației Naționale a Penitenciarelor. a fost expert național la Consiliul Europei desemnat de Ministerul Justiției (2002-2004) și fost membru în Comisia științifică coordonată de Asociația ProDemocrația pentru revizuirea Constituției (2013). Este membru în
Silviu Barbu () [Corola-website/Science/307642_a_308971]
-
1983-1992). Devine apoi referent de specialitate la Direcția Programe cu Organizații Internaționale din cadrul Ministerului Industriilor (1992-1996). În anul 1996 este angajată în Ministerul Afacerilor Externe, la Direcția Uniunea Europeană, mai întâi ca secretar II/ secretar I (1996-1999) și apoi ca director adjunct (1999-2000). Efectuează în această perioadă o serie de misiuni diplomatice temporare astfel: secretar II la Ambasada României în Irlanda (1996 - semestrul II) și secretar I la Ambasada României în Finlanda (1999 - semestrul II). Începând din anul 2000 lucrează la Misiunea
Maria Ciobanu (consilier) () [Corola-website/Science/307641_a_308970]
-
consilier și șefă a secției politice (noiembrie 2000 - noiembrie 2005) și apoi ca ministru consilier și reprezentant al României în Comitetul Politic și de Securitate al UE (aprilie 2005 - decembrie 2005). Revine în Centrala MAE în decembrie 2005 ca director adjunct la Direcția Relații Externe UE. În martie 2006, Maria Ciobanu este numită în funcția de consilier de stat la Departamentul Relații Internaționale al Administrației Prezidențiale, cu rang de secretar de stat. În septembrie 2007, a obținut gradul diplomatic de ministru
Maria Ciobanu (consilier) () [Corola-website/Science/307641_a_308970]
-
secție la Direcția juridică a Cancelariei de stat a Guvernului Republicii Moldova (13 martie 1997 - 29 iulie 1999) și director general al Departamentului de protecție civilă și situații excepționale (29 iulie 1999 - 28 decembrie 2001). Din 7 februarie 2002, este șef adjunct al Direcției principale de înregistrare a transportului și calificarea conducătorilor auto a DTI, la înființarea căruia și-a adus aportul. La 1 august 2005 a fost numit în funcția de director adjunct al Centrului registrelor de stat al Întreprinderii de
Constantin Antoci () [Corola-website/Science/307685_a_309014]
-
decembrie 2001). Din 7 februarie 2002, este șef adjunct al Direcției principale de înregistrare a transportului și calificarea conducătorilor auto a DTI, la înființarea căruia și-a adus aportul. La 1 august 2005 a fost numit în funcția de director adjunct al Centrului registrelor de stat al Întreprinderii de Stat „Registru” a Ministerului Dezvoltării Informaționale.
Constantin Antoci () [Corola-website/Science/307685_a_309014]
-
Basarabiei de către Armata Română, a condus divizia specială de pe Frontul de Sud. În perioada 25 octombrie 1941 - mai 1943 a fost comandant al Direcției speciale nr. 3 (urmăriri și arestări) din cadrul NKVD. La data de 20 mai 1944 devine comandant adjunct al Diviziei nr. 2 (contrainformații) din cadrul Administrației NKVD de la Moscova, deținând această funcție până în noiembrie 1944 când este transferat ca membru al Biroului Politic al Partidului Comunist din Estonia. În această calitate, a fost însărcinat cu afaceri al NKVD-ului
Nicolae Sazîkin () [Corola-website/Science/307690_a_309019]
-
fost ales membru al Parlamentului din circumscripția Edinburgh. În 1839 a fost numit Ministru de Război (Secretary at War) După căderea guvernului Lordului Melbourne, Macaulay s-a ocupat mai mult de operele sale literare, dar a avut funcția de ministru adjunct de finanțe (Paymaster General) în administrația Lordului John Russell'. În 1841 Macaulay s-a ocupat de legea drepturilor de autor (copyright law). Punctul de vedere al lui Macaulay a devenit, cu modificări nesemnificative, baza legii drepturilor de autor în lumea
Thomas Babington Macaulay () [Corola-website/Science/307734_a_309063]
-
de pe lângă Comitetul Securității de Stat al URSS, și-a început activitatea în cadrul Comitetului de Stat pentru Securitate al RSS Moldovenească în funcția de împuternicit operativ. Este avansat pe rând în funcțiile de șef de secție, șef de direcție și director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate. La data de 12 februarie 2002, i s-a acordat gradul militar de general de brigadă. Prin decret prezidențial, la 20 februarie 2002, președintele Vladimir Voronin l-a eliberat pe din funcția de director
Alexei Roibu () [Corola-website/Science/307777_a_309106]
-
al Serviciului de Informații și Securitate. La data de 12 februarie 2002, i s-a acordat gradul militar de general de brigadă. Prin decret prezidențial, la 20 februarie 2002, președintele Vladimir Voronin l-a eliberat pe din funcția de director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova. În vara anului 2002, a fost numit în funcția de director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției (CCCEC), instituție nou-creată la inițiativa președintelui Vladimir Voronin în scopul “stârpirii corupției
Alexei Roibu () [Corola-website/Science/307777_a_309106]
-
După 1944 deține funcții importante: responsabil al Comisiei de Propagandă din Direcția de Propagandă și Agitație a CC al PCR (1948-1952), șeful Direcției Politice a Armatei (1948-1950); rector al Institutului de Științe Sociale de pe lângă CC al PMR (din 1956); director adjunct al Institului de Istorie al CC al PCR (1958-1970) etc., iar pentru scurtă vreme director la fabrica de încălțăminte „Janos Herbák” din Cluj. Nicolae Goldberger a făcut parte din delegația română la Congresul VII al Internaționalei Comuniste, alături de Boris Ștefanov
Nicolae Goldberger () [Corola-website/Science/306488_a_307817]
-
au evadat și au luptat în rezistența franceză până în anul 1944, dată după care au reușit să se reîntoarcă în România. În 1946, Mihail Florescu a fost ales ca deputat permanent în Marea Adunare Națională. A deținut funcția de ministru adjunct la Ministerul Industriei Metalurgice și Industriei Chimice (1951-1952), ministru al Industriei Chimice (1952-1957) și apoi pe cea de ministru al Industriei Petrolului și a Chimiei (1957-1965). În perioada 1965-1968, Mihail Florescu a deținut funcția de șef al secției de industrie
Mihail Florescu () [Corola-website/Science/306525_a_307854]
-
evoluat a rapid, în anul 2007, la 34 de ani, ajungând profesor universitar doctor, conducător de doctorat și șef de catedră, titular al profesurii internaționale "Aaron T. Beck" la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Ulterior, în anul 2008, a devenit profesor asociat ("adjunct professor") și la universitatea americană , SUA. În prezent, profesorul Daniel David este unul din cei mai cunoscuți psihologi/psihoterapeuți din spațiul public și profesional românesc și cel mai citat psiholog din România în literatura științifică de specialitate. În calitate de profesor la
Daniel David () [Corola-website/Science/306547_a_307876]
-
Röhm. În 1925, Himmler a aderat și la SA (Sturmabteilung), formațiunea paramilitară a partidului nazist. După câteva luni, a aderat la noua forță paramilitară a partidului, la SS (Schutzstaffel). Avea numărul de membru 168. În 1927 a fost numit Reichsführer-SS adjunct. După retragerea în 1929 a comandatului SS Erhard Heiden (asasinat în 1933 din ordinul lui Himmler de subordonații lui Heydrich), Himmler a primit gradul suprem al organizației, Reichsführer-SS. SS-ul avea atunci 280 de membri și era doar un batalion
Heinrich Himmler () [Corola-website/Science/306580_a_307909]
-
funcții de conducere în cadrul Ministerului de Interne: locțiitorul șefului Direcției I din cadrul Ministerului de Interne (decembrie 1973 - martie 1974); secretar general în Ministerul de Interne (martie 1974 - noiembrie 1975); prim-adjunct al ministrului (8 noiembrie 1975 - 4 octombrie 1978) și adjunct al ministrului de Interne (25 aprilie 1980 - 26 noiembrie 1984). A fost avansat la gradul de general-locotenent (9 mai 1977), conducând, împreună cu generalul Emil Macri, reprimarea minerilor participanți la greva minerilor din Valea Jiului din august 1977. În perioada septembrie 1978
Nicolae Pleșiță () [Corola-website/Science/306698_a_308027]