270,960 matches
-
un nivel, unele în stil modern. Bălții Noi era înconjurat de terenuri agricole, dreptul de proprietate asupra cărora le revenea familiilor poloneze. În perioada interbelică Bălții Noi a fost populat de circa 300 de persoane, fiind printre cele mai mari localități poloneze din Basarabia . Polonezii au avut grijă să păstreze despre tradițiile lor, limba și credința, și n-au încheie căsătorii cu persoane de alte etnii. În orașul Bălți a funcționat o biserică și o școală poloneză frecventate de polonezii din
Bălții Noi () [Corola-website/Science/323113_a_324442]
-
este un sat în sudul statului Kaduna din Nigeria. Descoperirea figurinelor de teracotă în această locație a determinat ca numele localității sa fie atribuit culturii , a cărei culturi îi sunt specifice figurinele, și care a avut un maxim de dezvoltare în perioada 400 îCh - 200 dCh. Artefactele au fost descoperite în 1943 în timpul operațiunilor miniere din zonă. Arheologul Bernard Fagg a
Nok () [Corola-website/Science/323137_a_324466]
-
lucrările lor și alți teoreticieni ai educației prin joacă, precum Froebel (filosof și chimist), Piaget (psiholog), Montessori, Decroly și Claparede (medici psihiatri), Huizinga (filolog și istoric al culturii universale) etc. Friederich Froebel (1782 - 1852) - fondatorul primei grădinițe de copii în localitatea Blankenburg (Germania) - este considerat inițiatorul educației prin joacă. El și-a bazat teoria pe principiul intuiției, principiu ce-i aparține lui Johann Heinrich Pestalozzi, conform căruia copilul are din naștere forțe ce se dezvoltă printr-un permanent exercițiu ludic al
Jucării educaționale () [Corola-website/Science/323141_a_324470]
-
având și trei frați. Tatăl său a fost o vreme profesor de educație fizică, ca mai apoi să fie numit șef al Oficiului de deplasare a forței de muncă în municipiul Bălți. A învățat la Școala primară nr. 2 din localitatea natală. Evenimentele dramatice din 1940, cedarea Basarabiei Uniunii Sovietice, i-a adus elevului Belousov prejudicii irecuperabile. Tatăl său este arestat de autoritățile sovietice și deportat (pe motiv că a fost ofițer în armata țaristă, deși nu a luptat împotriva bolșevicilor
Vitalie Belousov () [Corola-website/Science/323138_a_324467]
-
Mare. Coroana murală de argint cu șapte turnuri care timbrează scutul heraldic semnifică statutul de municipiu vechi pe care îl are orașul Bălți. Suporții stemei - doi cai de argint afrontați - simbolizează unitățile administrativ- teritoriale istorice din care a făcut parte localitatea. Calul din dextra se referă la ținutul istoric Iași, cu capitala la Iași, a cărui stemă a fost un cal trecând. Calul din senestra se referă la ținutul/județul basarabean Iași/Bălți, a cărui reședință a fost întotdeauna la Bălți
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
se află în localitatea omonimă, comuna Scurtu Mare din județul Teleorman și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Este una dintre bisericile călătoare, fiind adusă din Argeș, din satul Cocu, și ridicată pe locul actual în anul 1859. Vechimea ei este mai mare, fiind formal databilă
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
în anul 1859. Povestea aducerii bisericii din Cocu a fost transmisă oral de un localnic, Radu Dincă, al cărui bunic a participat la eveniment. Locuitorii din Drăcești au cumpărat biserica și plătit meșterul din Cocu cu 7 lire turcești. În localitate a existat o altă biserică, anterioară, care a ars și care se spunea că ar fi fost adusă tot din Cocu. Odată cu remontarea bisericii în Drăcești a fost probabil adăugat pridvorul în fața intrării. Cea mai mare parte a icoanelor din
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
administrativ, clădirile de pe acestă stradă din trecătoarea Lainici au în consecință un statut inedit. Popasul turistic Lainici este amplasat spre centrul Parcului Național Defileul Jiului, la aproximativ 30 km de Târgu Jiu, la 8,2 Km (5.1 miles) de localitatea Bumbești-Jiu, - centrul administrativ al zonei de agrement - și la 13.2 km (8.2 miles) de localitatea Livezeni, județul Hunedoara. În componența sa administrativă intră Hotelul Lainici, Restaurantul Lainici cu bar, grădină de vară și parc, precum și numeroase terenuri de
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
este amplasat spre centrul Parcului Național Defileul Jiului, la aproximativ 30 km de Târgu Jiu, la 8,2 Km (5.1 miles) de localitatea Bumbești-Jiu, - centrul administrativ al zonei de agrement - și la 13.2 km (8.2 miles) de localitatea Livezeni, județul Hunedoara. În componența sa administrativă intră Hotelul Lainici, Restaurantul Lainici cu bar, grădină de vară și parc, precum și numeroase terenuri de campare care se închiriază. Parcul de agrement se întinde pe câteva sute de metri și aparține Hotelului
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
al Jiului, se află [[Castrul roman de la Bumbești-Jiu (2)]]. Situl arheologic "Vârtop”, datează din Epoca romană, este înscris în Lista monumentelor istorice din anul 2010, la nr. crt. 18, cod LMI GJ-I-s-B-09127 dar este total părăsit și nepăzit. Tismana” [[Categorie:Localități în județul Gorj]] [[Categorie:Turismul în județul Gorj]]
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
Brașca, unde se află și în prezent. Oricare ar fi însă locul de proveniență a bisericii este cert că această biserică ar fi fost donată în anul 1833 credincioșilor ortodocși din satul Humoreni. Până la mijlocul secolului al XVIII-lea, actuala localitate Humoreni a făcut parte din satul Comănești, ea fiind atestată în mai multe documente din epocă sub numele de Liuzi și Ludi Homorului. Într-un document austriac din 15 ianuarie 1782, călugărul Pahomie de la Mănăstirea Humor declară că mănăstirea sus-menționată
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
lemn din Brașca a început să lăcrimeze s-a răspândit repede, lăcașul de cult devenind un adevărat loc de pelerinaj, unde au venit și credincioșii din satele aflate în apropiere (Stroiești, Ilișești și Bălăceana), precum și din zona Dornelor sau din localitățile de munte ale județului Suceava. Preotul paroh Viorel Rusu a afirmat că el crede că "„acest semn a venit să ne întărească în credință, mai ales că în zilele noastre prozelitismul este în floare, sectanții lovesc cel mai adesea în
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
Dărmănești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 15 august. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Prima atestare documentară a localității datează dintr-un document din 6 aprilie 1634 prin care episcopul Evloghie al Rădăuților cumpăra satul Măriței, și cătunul acestui sat, Hatna sau "„jumătate de sat Măriței, partea de jos”", pe care le dăruia ca zestre surorii sale, Ana. Moșia
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
familiei Tarnoviețchi din Dărmănești. Sătenii din Mărițeia Mare au fost arondați noii biserici. Mărițeia Mare se numește în prezent Măriței și reprezintă reședința comunei Dărmănești. a Mare (astăzi Măriței) a fost construită în perioada 1897-1900, cu cheltuiala credincioșilor ortodocși din localitate, dar și din satele învecinate. Petru Barbir, fost primar, a donat un teren de o jumătate de falcă (adică aproximativ 71 de ari) pe care s-a ridicat construcția. Materialul lemnos a fost cumpărat cu 5.000 de florini de la
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
au primit o dezlegare diferită din partea instanțelor judecătorești (practică judiciară neunitară). În România funcționează 15 curți de apel, fiecare incluzând în sfera sa de competență teritorială 2-4 județe. În fiecare județ, precum și în municipiul București, funcționează câte un tribunal. În localitatea de reședință a județului (un singur tribunal dintre cele prevăzute de lege nu funcționează în prezent, respectiv Tribunalul Ilfov, cauzele de competența acestuia fiind judecate la Tribunalul București). De asemenea în prezent funcționează 4 tribunale specializate, 3 în materie comercială
Justiția în România () [Corola-website/Science/323193_a_324522]
-
de fotbal, botezată încă de la început "Cimentul Fieni" a cărei denumire se menține până în anul 2005. Înființarea asociației sportive "CIMENTUL FIENI" are loc la 20 septembrie 1949. Data de 25 iunie 1977 - Construirea actualului complex sportiv, al doilea pentru această localitate, după ce primul lăsase loc extinderii fabricii de ciment cu colosul de 3000 t/zi. Acest complex sportiv este considerat de ziarul "Sportul" drept "perlă a cutezanței și hărniciei oamenilor". Acestea aveau în componență un teren de fotbal, tribune din beton
Atletic Fieni () [Corola-website/Science/323195_a_324524]
-
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (fostă luterană) din Ilișești este un lăcaș de cult construit în anul 1901 în satul Ilișești (județul Suceava). Ea a funcționat inițial ca biserică evanghelică (luterană) până în 1940, când germanii din localitate au emigrat în Germania. Rămasă mult imp nefolosită, biserica a fost devastată și jefuită. Ea a fost preluată în 1986 de către comunitatea ortodoxă din sat care a reparat-o, fiind sfințită ca biserică ortodoxă în anul 1990. În prezent, aici
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
Anul dării în folosință (1901) se află înscris deasupra intrării principale în lăcașul de cult. După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Ilișești locuiau 1.868 credincioși evanghelici (luterani), reprezentând 44,18% din populația localității. În anul 1940 etnicii germani au emigrat în zone ocupate de Germania Nazistă în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, în cadrul planului autorităților germane de a-i aduce în patrie ("Heim ins Reich") pe germanii din sud-estul Europei. România
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
Ca urmare a faptului că autoritățile de stat nu au alocat fonduri pentru consolidarea acestui monument istoric, lăcașul de cult a început să se ruineze. Astfel, biserica a fost închisă din cauza pericolului de prăbușire a pereților, iar preotul ortodox din localitate a început să slujească în fosta biserică evanghelică (construită în 1901 de comunitatea germană din Ilișești, ai cărei membri au emigrat în Germania în 1940). Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (fostă luterană) din Ilișești este construită din cărămidă, în stil neogotic
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
, se află în cătunul Găbrieni din localitatea Ioanicești, comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș, și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. În izvoare scrise a fost datată din anii 1742-1743, însă naosul și altarul sugerează o vechime mult mai mare. Tradiția indică aducerea ei din preajma Cotmenei, semnele de mutare
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
urmărit și supravegheat ilegal, în 1990. Curtea de la Strassbourg a decis ca România să-i plătească lui Mărieș daune morale în valoare de 6.000 de euro. Teodor Mărieș s-a născut pe 28 august 1962 în Valea Chioarului, o localitate din județul Maramureș. A urmat cursurile Liceului de Construcții și Arhitectură. Din aceea perioada a devenit sportiv de preformanță. A refuzat să se înscrie în PCR și să stabilească relații cu Securitatea sau cu vreun serviciu secret. Fiind un anti-comunist
Teodor Doru Mărieș () [Corola-website/Science/323226_a_324555]
-
stabilit aici în jurul anului 1835 odată cu alte grupuri etnice (cum ar fi germanii emigrați din Boemia). Ei erau de meserie meșteșugari și negustori, lucrând și ca furnizori ai armatei austriece de ocupație. La acea dată, Gura Humorului era o mică localitate cu 200 căsuțe din lemn și cu o populație de aproximativ 700 de locuitori, printre care și 5 familii evreiești. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, comunitatea evreiască din Gura Humorului a crescut constant. În anul 1856
Cimitirul evreiesc din Gura Humorului () [Corola-website/Science/323227_a_324556]
-
Gura Humorului a crescut constant. În anul 1856 s-a organizat cimitir evreiesc care a fost închis în 1919, când s-a deschis unul nou în apropiere. Primul recensământ din 1857 a numărat 190 evrei dintr-o populație totală a localității de 2.703 oameni, reprezentând o pondere de 7,02%. În 1869 numărul evreilor crescuse la 800 (31,50%), în 1880 la 963 (32,54%), în 1890 la 1.206 (34,43%) pentru ca în 1910 să fie de 2.050
Cimitirul evreiesc din Gura Humorului () [Corola-website/Science/323227_a_324556]
-
reprezentând o pondere de 7,02%. În 1869 numărul evreilor crescuse la 800 (31,50%), în 1880 la 963 (32,54%), în 1890 la 1.206 (34,43%) pentru ca în 1910 să fie de 2.050 (38,53%). Pe măsură ce rolul localității a crescut (Gura Humorului a primit statutul de târg în 1867, de reședință districtuală în 1893 și de oraș în 1904), comunitatea evreiască din Gura Humorului a început să se dezvolte. În anul 1880 s-a deschis un consiliu cultural
Cimitirul evreiesc din Gura Humorului () [Corola-website/Science/323227_a_324556]
-
uneori pot deveni canceroase. După fumat, radonul este a doua cauză frecventă responsabilă de cancerul pulmonar în SUA. Riscul crește cu 8-16 % la fiecare creștere de 100 Bq/m³ a concentrației de radon. Nivelurile de gaz de radon variază în funcție de localitate și de compoziția solului și a terenului. De exemplu, în regiuni precum Cornwall din Regatul Unit (care are granit în substrat), gazul de radon este o problemă importantă, clădirile trebuind să fie aerisite mecanic cu ventilatoare pentru a reduce concentrațiile
Cancer pulmonar () [Corola-website/Science/323233_a_324562]