27,648 matches
-
legume și fructe, preparate din lapte, băuturi răcoritoare, preparate de panificație etc.), industria prelucrătoare a lemnului (fabrici de mobila), materiale de construcții (cărămizi, teracota) etc. În Huși se găsesc următoarele centre comerciale: Posturi de radio: Posturi TV în eter, din amplasamentul Radiocom-SNR Huși: Publicații locale și județene: Municipiul Huși are în prezent o modestă bibliotecă orășeneasca plus câteva biblioteci școlare. Orașul este un important punct turistic, aici aflându-se o catedrală episcopala ortodoxă, cu hramul "Sfinții Apostoli Petru și Pavel". Biserică
Huși () [Corola-website/Science/296985_a_298314]
-
chiar lărgit piața. "Zona Liberă Galați", înființată în 1993, amplasată pe malul Dunării la sud-est de orașul Galați constituie un argument în plus pentru atragerea viitorilor investitori în această zonă, prin facilitățile fiscale pe care le oferă. Avantajele oferite de amplasamentul "Zonei Libere Galați" (suprafață totală de 137 ha) se constituie în accesul la importantele magistrale de transporturi fluviale (canalul Rin - Main - Dunăre), de transporturi feroviare (inclusiv transferul la ecartamentul larg) și rutiere precum și în accesul la chei și la instalațiile
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
iar JIUL Balș în TERMEX S.A. În perioada actuală, orașul Balș, cunoaste o dezvoltare, atât pe plan economic, cât și pe plan socio-cultural. Unităților industriale le-au fost modificate funcțiile inițiale, s-au deschis noi activități economice, de exemplu fostul amplasament al IMAIA Balș, actualmente se produce polistiren expandat, există o fabrică de textile și una de instalații agricole. Iar în plan socio-cultural, apar ziare locale și societăți cultural, iar în mediul virtual, apar de 2 site-uri www.balsnews.com
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
de romi (3,35%). Pentru 8,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,64%). Pentru 8,49% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul Balș beneficiează de un amplasament ce facilitează activitățile turistice. Chiar dacă localitatea nu deține un număr mare de obiective turistice, această activitate este bine conturată și dezvoltată. În partea de sud-vest, la poalele dealului Măinești este amplasată mânăstirea cu același nume. Petre Pandrea, în ziarul Oltul
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
dat numele de Altwerk zonei limitrofe din Bocșa, se compunea din instalația de topire, turnare și forja și folosea că forța motrice căderea hidraulică a râului Bârzava. Din cauza inundațiilor de la sfârșitul anului 1722 uzinele din Bocșa se mută pe un amplasament numit Neu Werk. Urmărea sosirii unor noi coloniști, în zona ia naștere o nouă așezare distinctă - Bocșa Montană. În timpul războiului ruso-turc început în anul 1737 instalațiile de pe valea Barzavei sunt devastate, abandonate și zona este depopulata. În anul 1740, după
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
Tulcea și Constanța, la Muzeul Satului și în săli de teatru din Capitală. Chiar după premiera acestui spectacol (12 mai 1983), etnologul Vasile Vetișanu scria în revista "Flacăra" despre acest ansamblu: Deși documentele sunt confuze, se pare că pe vechiul amplasament și păstrând construcția inițială a mănăstirii ridicate de Ianache Caradja la câțiva ani după ce devenise stăpânul satului, Matei Basarab a înălțat, în jurul anului 1634, mănăstirea cu hramul Sfinții Voievozi, înconjurând-o cu un puternic zid de incintă și adăugând, probabil
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
domn prințipatelor unite România Alessandru Ioanu Cusa". Piatra fundamentală a Monumentului Eroilor a fost pusă la data de 29 iunie 1927, iar după un an, la 10 iunie 1928, acesta avea să fie inaugurat în cadrul unei ceremonii deosebite. Primul său amplasament era în fața fostului cinematograf Ialomița, pe Bdul. Matei Basarab (la acea vreme acela fiind centrul Sloboziei). După anul 1982, când zona a intrat în reconstrucție, monumentul a fost dislocat și a yăcut vreo 5 ani, abandonat, în curtea pepinierei. În
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
Cerna în Dunăre. La recensământul din 2002, populația orașului era de locuitori. Ca urmare a realizării lacului de acumulare Porțile de Fier I, vechea vatră a orașului a fost inundată în 1970, iar populația a fost strămutată pe un nou amplasament, incluzând terasele Dunării și ale Cernei și versantul de sud al Munților Almăjului, unde s-a construit un oraș complet nou (1966-1971), care a înglobat și satele Jupalnic, Tufari și Coramnic. Distanța de la până în municipiul Drobeta Turnu Severin este de
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
De-a lungul existenței sale, aeroportul din Târgu Mureș a suferit o serie de modificări și modernizări. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, armata germană și cea maghiară a modernizat și consolidat infrastructura aeroportului. Odată cu schimbarea locației pe actualul amplasament în anul 1969 s-a construit un nou sediu cu toată infrastructura de bază. Astăzi aeroportul găzduiește mai mulți operatori aerieni (Cimber Air, Malév, Tarom, Wizz Air) care în fiecare zi au curse spre Barcelona, Budapesta, Billund, București, Bologna, Dortmund
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
moșiile statului (după 12 februarie 1879- 18 împroprietăriri; în 1880- 12 împroprietăriri; iar în 1882- 129 împroprietăriri[3]), drept pentru care, până în ziua de azi, multe familii își trag numele de la „strămoșii întemeietori”: "Gavrilă, Jerlăianu, Bucur, Radu, Alexandru" și au amplasamentul imobilelor pe „locul vechi de moștenire” prin divizarea lotului construibil originar". "În timp foarte scurt se constată o explozivă creștere a populației noii localități, fapt vizibil prin prisma faptului că în 1888[4], localitatea număra deja 300 familii și 1500
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
fost în secolul trecut mai întâi școală și apoi "Casă Sfatului". Satul avea, după cum menționează dicționarul geografic al județului Vâlcea, o populație de 611 locuitori. Numele de Coastă l-a primit în epoca modernă, după strămutarea centrului rural în actualul amplasament de pe valea Olăneștiului și datorită așezării sale geografice pe versantul estic al dealului cu același nume - Coasta Mare. Numele de Vlăduceni vine, după cum spun bătrânii satului, de la Vladu, primul locuitor. Prima mențiune documentara apare într-un act de hotărnicie datat
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
până în anul 1950. Din anul 1950 a devenit localitate aparținătoare comunei Moșnița Nouă din județul Timiș. Prima vatră a satului a fost stabilită cam la 4 km. de drumul județean Timișoara - Buziaș, la 2 km de Bucovăț. Nemulțumiți de acest amplasament al satului, câțiva săteni au luat drumul Bucureștiului și au reușit mutarea localității lânga șosea. Fiecare familie a fost împroprietărită cu pământ. Activitatea de bază a satului a fost agricultura. La marginea satului s-a constituit, după înființarea localității, o
Albina, Timiș () [Corola-website/Science/301334_a_302663]
-
km). Este atestată documentar la 1332. Tradiția orală atribuie românului Niță - Moșul Ioniță, întemeierea satului Moșnița, nu pe locul de astăzi ci în Satu-Bătran la un kilometru distanță, lângă pârâul Subuleasa. Datorită inundațiilor frecvente, moșul Niță a mutat satul pe amplasamentul de astăzi. Moșnițenii au păstrat dreptul de proprietate asupra satului bătrân și hotarul său până pe la 1820, când li s-a luat acest drept. Ei au primit în schimb dreptul asupra pădurii din apropierea satului (spre sud). În 1904 li se
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
Mosnitza; în 1891 istoricul Fenyes numind-o chiar cu numele de Mosnicza. Vatra inițială a satului corespunde locului care astăzi poartă numele de Sat Bătrân, lângă pârâul Subuleasa, ale cărui frecvente inundații au obliga locuitorii să-și amenajeze un mare amplasament cunoscut sub numele de Moș Basani (sau Bădani), fapt care explică denumirea de Băseni pentru o mare parte a comunei de astăzi. 2.2. Repere identitare din Antichitate Deși prima atestare documentară datează din perioada 1332-1337 când, localitatea apare pe
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
opt dintre ele cu denumiri care sunt in legatura cu numele străzilor în dreptul cărora sunt situate.. Podul Modoș este singurul pod de cale ferată din Timișoara. Se află la kilometrul 7,17 al canalului Bega. Primul pod construit pe acest amplasament, si destinat traficului feroviar, datează din secolul al XIX-lea. Podul a fost refăcut în anul 1935. Structura metalică existența astăzi a fost construită în anul 1980. La baza podului se mai pot vedea și astăzi fundația din cărămidă a
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
a fost și președinte al Consiliului de Onoare al Ministerului. În anul 1917 a obținut Ordinul Imperial al Coroanei de Fier de clasa 1 și în consecință a fost înnobilat, primind titlul de baron cu predicatul “de Polichna”, după numele amplasamentului pe care l-a cucerit. La 11 noiembrie 1918 a avansat la gradul de “Feldmarschalleutnant”, al treilea in ordine de rang după “Feldzeugmeister” și Feldmareșal, poate în legătură cu evenimentele descrise mai jos. Generalul a participat la Alba Iulia, la 1 Decembrie
Ioan Boeriu () [Corola-website/Science/300113_a_301442]
-
nivelul de construcție al vilei s-au descoperit fragmente ceramice dacice. 2. Cu prilejul acelorași cercetări din anul 1960, s-a efectuat un sondaj și în punctul „Arsuri“. Au fost descoperite substrucții de clădiri și ceramică romană, interpretate ca posibil amplasament la unei alte villa rustica. 3. La 1 km nord de sat, în punctul „Crucea Dodicăi“ se semnalează morminte și obiecte romane. De aici provin două stele funerare: una, a unui veteran din legiunea XI Claudia, pusă de soția și
Răhău, Alba () [Corola-website/Science/300267_a_301596]
-
XIV-lea sunt eronat transferate de la cetatea Gogan-Varolea (jud. Mureș), care purta și ea numele de „"Ujvár"”. În același timp, nu dispunem de nici un fel de date care să ateste funcționarea unei alte cetăți timpurii, eventual din piatră, construite pe amplasamentul castrului arpadian. Cine citește inventarul cetăților de piatră zonale ale lui Gheorghe Anghel, nu va descoperi nici o referire la vreo cetate medievală de piatră la Uioara de Sus. Un nou edificiu s-a ridicat acolo mai târziu, probabil după mijlocul
Uioara de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300277_a_301606]
-
Arad. Prima mențiune documentară a satului Chychyr datează din secolul al XIII-lea, mai precis, în anul 1296 (1), însă există dovezi de factură arheologică care demonstrează existența unei așezări dacice încă din sec. III - II î.d.Hr., chiar dacă amplasamentul a migrat de pe malul stâng al Mureșului pe cel drept din cauza inundațiilor provocate de râu. Într-o primă fază se pare că prima terasă a Mureșului a fost locuită de o comunitate, încet-încet aceasta migrând tot mai mult înspre nord
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
din cele 794 de gospodării aflate în zona de impact a proiectului. Din aceste 794 de gospodării, 143 au fost case nelocuite, 150 de familii au acceptat sa fie strămutate, iar 501 familii urmează să fie mutate pe un alt amplasament numit Piatra Albă, aflat la circa 5 km. de sat. Valoarea totală a investiției în achiziția de proprietăți se ridică la peste 71 de milioane de dolari. Aceste achiziții discutabile - ce nu fac obiectul de activitate al companiei RMGC - au
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
parte din locuitori și-au exprimat dorința fermă de a nu pleca din comună și ca atare nu vor să-și vândă companiei proprietățile, indiferent ce ofertă primesc, în timp ce alți locuitori au decis sa părăsească satul, dar pe un alt amplasament din zonă pentru a beneficia de oportunitățile pe care le va oferi mineritul la suprafață (în fond o activitate industrială) respectiv posibilitatea, prin avantajele oferite de companie, de a se muta definitiv din Roșia Montană, la oraș. Compania oferă, în
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
respectiv la circa cinci kilometri de Roșia Montană, în locul numit Piatra Albă. Cartierul Recea din Alba Iulia a fost finalizat și inaugurat în mai 2009, iar până în prezent 125 de familii au acceptat să se mute în casele din noul amplasament. Distrugerea comunității Roșia Montană, veche de peste 2000 ani, prin strămutarea unei părți a populației, demolarea de clădiri (unele având calitatea de monument istoric), biserici, mutarea de cimitire și alte acțiuni similare este inacceptabilă pentru o societate civilizată se spune într-
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
378 iug. - Fânețe 200 iug. - Pășuni 450 iug. În anul 1848 suprafață pământurilor țărănești era de 1306 iug.,în anul 1898 ajungând la 2147 iug.+ 350 iug.pășune comunala. În 2009 președintele Traian Băsescu participa la slujba de sfințire a amplasamentului pe care să ridicat monumentul martirilor rebeliunii anticomuniste din 1949. Economia este axată pe agricultură, în special pe culturile de grâu, porumb, floarea soarelui, orz, sfecla de zahăr, legume, plante uleioase, nutreț și plante tehnice. Alte activități principale sunt : Din
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
ale localității). Toate acestea exprimă o anumită poziție, formă sau plasare teritorială. Dealurile se numesc: Dealul Glodului; Dealul Purcaretului; Turmătar; Priznel; Dealul Morii; Dealul Mare; Ciungi; Dealul Îngust; Dealul Viilor; La Prisaca; toate exprimă realități topo-geografice specifice graiului și diferitelor amplasamente teritoriale (Dealul Pietrii-calcaros; Turmătar- locul în care erau adunate vitele pentru adăpat și înnoptat; Dealul Viilor- acoperit cu vii aproape în totalitate). Legat de ultimul dintre ele, începând cu secolul al XVIII-lea, vinul de la Chelința era la mare căutare
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
după cum o arată resturile arheologice datând din epoca bronzului descoperite aici. După alte surse, prima atestare datează din 1505 (Lapos). După toate aparențele, vatra inițială a satului era amplasată mai spre munte, pe valea râului Ruoaia, satul fiind mutat pe amplasamentul actual în jurul anului 1600. Toponimicul "Lăpuș" apare însă mult mai devreme, într-un document din anul 1231, fiind menționat sub acest nume râul care trece prin pădurile Kekyus și Fenteuș. La anul 1315 e menționată, într-o diplomă emisă la
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]