KorAP: Find »[drukola/base=deceniu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1073 1074 1075 ...1131 >

28,267 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

Dar �nainte de a discuta despre Universitatea de Văr? a lui Iorga, s? examin? m deteriorarea tot mai accentuat? a situa? iei din Austro? Ungaria. Maghiarizarea for? at? din Transilvania (? i din alte p? r? i) a atins punctul culminant �n acest deceniu ? i era �ndreptat? nu numai �mpotriva rom�nilor, ci ? i a altor na? ionalit?? i. Contele Albert Apponyi, ministrul maghiar al �nv??? m�ntului, a instituit �legile Apponyi�, contrarii politicii prev? z?toare a lui Farens De�k ? i Josef E

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Basarabiei, Iorga scria: �? tim c? �ntre Prut ? i Nistru tr? iesc rom�ni; nimeni nu le poate r? pi drepturile str? vechi, iar gloria Moldovei este �ncrustat? �n fiecare piatr? �211. Dar adev? rata lupt? se ducea �n Transilvania, unde, cu dou? decenii �n urm? , Memorandi? ții ini? iaser? o ac? iune e? uat? pentru drepturile na? ionale ale rom�nilor. Pentru a o �n? elege, trebuie s? analiz? m activitatea lui Iorga �n cadrul Ligii culturale ? i a Universit?? îi lui de Văr? de la V

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nu efectu? m nici o livrare dup? v�nzare�. E greu de digerat o asemenea afirmă? ie, dup? cum greu de digerat este ? i atitudinea apusenilor care aveau s? justifice Ialta său s?? l sprijine pe Ceau? escu. Iorga �i va ataca decenii la r�nd pe Stere ? i pe Tzigara? Samurca? pentru colaborarea lor cu Puterile Centrale. Dar ei �? i au locul lor �n istoria rom�nilor. Nu s�nt Roland sau Bayard, cavalerul f? r? team? ? i prihan?. �n istoria rom�nilor nici

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Buzdugan ? i Secretarul Ambasadei Statelor Unite, Andrews, l? au asigurat pe Iorga c? ru? îi vor r? m�ne lini? ți? i ? i nu va fi nici o repetare a evenimentelor de la St. Petersburg sau a altora 89. Probleme nerezolvate de decenii sau poate de secole au fost rezolvate �n c�teva ore. Chiar ? i femeile urmau s? fie �mpropriet? rîțe, deoarece (cum spunea Iorga) d? duser? dovad? de �n? elegere ? i curaj at�ț �n lupt? c�ț ? i �n politic? 90. Dar, dup? p? rerea lui

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
c? �este un om lipsit de orice sim? sau abilitate politic? �57. Prin 1922, ? ansele politice ale lui Iorga se diminuaser?. Nu?? i asumase conducerea genera? iei tran? eelor ? i nu?? i f? cuse nici un aliat important. �n urm? toarele dou? decenii, oamenii (mai ales intelectualii) �l ascultau cu respect pe Iorga. Orice intelectual str? în �l vizită �n mod ritual c�nd vizită Rom�nia, ca ? i aproape orice ambasador str? în. Familia regal? �l invită permanent la Palat, de? i, cu pu? ini deputa? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de a crea urgent ? i cu orice pre? o burghezie stabil?. Dar, din cauza mării noastre grabe, n? am acceptat procesul lent ? i i? am �nlocuit pe cet?? eni cu ni? te nemernici�106. Cuvinte profetice: ce p? cat c? , dup? un deceniu, cea mai mare parte a partizanilor declară? i ai lui Goga vor proveni din r�ndul acestor elemente. Aici trebuie c? utate r? d?cinile fenomenului (at�ț de adecvat denumit de c? tre Armein Heinen) �Noul na? ionalism�107. Un

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cel mai dureros episod din via? a lui Iorga: �Afacerea Blank�. Aristide Blank, pre? edintele B? ncii Marmorosch Blank & Co., conducea cea mai mare institu?ie financiar? din Rom�nia, care finan?a Vechiul Regat al Rom�niei de c�teva decenii bune, mult �nainte de Primul R?zboi Mondial. El avea rela?îi str�nse cu Partidul Liberal, cu Br? tienii ? i cu Al. Constantinescu (viitorul pre? edinte al B? ncii Na? ionale) etc. Aristide Blank f? cea tot posibilul ca

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
scopul era �formarea unui nou suflet rom�nesc cu ajutorul femeilor�150. Str? dania aceasta nu a prea dat rezultate. De? i ? coală misionar? urma s??? i deschid? cursurile �n august 1922, doar o candidat? se �nscrisese la ele �n noiembrie 1923151. �n primul deceniu al perioadei interbelice, Iorga a organizat mai multe congrese internă? ionale ? i a participat la c�teva altele. Fiind un bizantinolog de renume, ? i?a �mplinit acum un vechi vis: convocarea la Bucure? ți a Primului Congres Internă? ional de Studii

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
c? Germania fusese �nfr�nt? , iar Rusia era la p? m�nt, Fran? a ajunsese cea mai mare putere de pe continentul european. Dar există ceva artificial �n situa? ia această, ? i m? sura �n care ea era iluzorie avea s? devin? limpede �n deceniul urm? tor. �n ciuda �ndelungatelor sejururi ale lui Iorga �n Fran? a, el nu a observat impactul fantastic pe care �l avusese r? zboiul asupra psihologiei franceze, consider�nd �nc? o dat? dorin? ele sale drept realit?? i. Cu tot e? ecul timpuriu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nu este dec�ț o chestiune de carele cu boi disponibile�. Avea s? vin? ? i timpul c�nd Stalin va avea ? ansa s? aplice metodă aceasta ? i �n Basarabia, modific�nd �marea ? i indestructibila realitate�. Care erau p? rerile lui Iorga �n acest deceniu despre Europa ? i despre Lume? Dup? �ncerc? rile din timpul r? zboiului, atunci c�nd a ap? rut ideea Statelor Unite ale Europei, Iorga a fost �n principiu de acord. El consideră cooperarea economic? dintre statele europene ca fiind corespunz? toare

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
șo? iile acestora 177. Rela? iile lui Iorga cu Italia �nainte de măr? ul spre Romă al lui Mussolini (? i dup? aceea) s�nt elocvențe. Evolu? ia acestor rela? îi prezint? interes mai ales prin prisma felului �n care vor evolua acestea �n deceniul urm? tor. Se ? ție c�ț de mult conta pentru el fr?? ia latin?. Nu exist? �n scrierile lui Iorga nici o men? ionare a mediului din care provenea Mussolini. Nu a men? ionat niciodat? faptul c? acesta fusese marxist ? i c? era

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
el a f? cut eforturi gigantice că s? �nt? reasc? imaginea ?? rîi sale peste hotare. Iorga a publicat c? r? i minunat tip? rîțe ? i ilustrate (mai ales �n limba francez?) despre arta popular? rom�neasc? , arhitectur? , icoane etc. Dac? pe parcursul acestui deceniu noile contribu? îi ale lui Iorga au fost pu? ine, el ? i?a folosit pentru acestea materialele acumulate ? i cuno? țin? ele. Din cauza presiunilor efortului supraomenesc, �nt�lnim acelea? i gre? eli că ? i mai �nainte: inexactit?? i ? i gre

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
consider? de o importan?? cardinal? pentru un istoric: instinctul evenimentelor istorice (at�ț trecute c�ț ? i actuale) ? i concluziile care trebuie trase pentru viitor. Instinctul acesta ? i capacitatea de analiz? a istoriei l? au �nso? it permanent pe Iorga. �n timpul acestui deceniu, Iorga a scris c�teva c? r? i de istorie pentru programa ? colar? a liceelor. De la unire, Iorga a scris, a rescris sau a republicat mai multe c? r? i despre vie? ile ? i faptele marilor eroi na? ionali

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
D TRAGEDIA Cei mai buni s�nt lipsi? i de convingere, iar cei mai r? i s�nt plini de intensitate pasional?. Yeats, 1939 Anii �30 au constituit o perioad? de restri? te pentru intelectuali. W.�H. Auden a numit? o �Deceniul dec? derii�. �n 1932, Iorga se referea la ea, numind? o �un Sabat al vr? jitoarelor pentru omenire�, ad? ug�nd c? �nici m? car �ntunecatul Ev Mediu nu a g? sit omenirea �ntr? o stare at�ț de jalnic? cum este

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
din Rom�nia, una dintre cele mai bune fiin? e umane, nu se �ncadra �n cea de a doua parte a dictonului lui Yeats. Nu a fost niciodat? lipsit de convingeri, cu toate c? acestea nu erau �ntotdeauna cele mai bune. Acest �deceniu dec? zut� a ab? țuț o aspr? critic? asupra lumii lui Iorga. El a �nl? turat ultimele relicve ale secolului al XIX-lea, l? s�nd pu? în loc perspectivei umanitare �n mijlocul noilor �ideologii�2. Odat? cu ridicarea Germaniei naziste ? i a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Rusia erau la p? m�nt, s? a pr? bu? it. Rom�nia Mare urma eventual s? fie sf�rtecat?. Iorga vedea acest moment apropiindu? se. Manifestă o animozitate deosebit? fă?? de orice manifestare de refacere a Germaniei ? i Rusiei. Deceniul acesta va trage clopotele de �ngrop? ciune pentru iluziile lui Iorga referitoare la o lume s? m?n? torist?. Chiar ? i �n literatur? , s? m?n? torismul a devenit irelevant ? i mai contestat că oric�nd. �n privin? a scrierii istoriei, p�n? acum, istoria

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i a altor minorit?? i erau at�ț de aspru criticate din afar? c�ț ? i contrazise de realit?? ile interne existente �n Rom�nia. Tineretul ? i o mare parte a corpului studen? esc s? au �ndep? rtat de fostul �Apostol� �n acest extenuant deceniu vulcanic, ceea ce a dus la confrunt? ri politice �n care Iorga nu d? dea �ntotdeauna cele mai bune replici, că s? nu mai vorbim de solu? îi constructive. De altfel, aceste confrunt? ri nu erau singurele c? rora trebuia s? le

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
o pozi? ie lipsit? de orice echivoc �mpotriva st�ngii, pe care o identifica cu inamicul na? ional num? rul unu. Dar a trebuit s? ia pozi? ie �mpotriva unui atac mult mai agresiv din partea dreptei radicale. �n timpul acestui ultim deceniu al vie? îi sale a depus Iorga cele mai supraomene? ți eforturi pentru ap? rărea Rom�niei, lu�nd atitudine �mpotriva nazismului ? i a comunismului. El pre? uia mai presus de orice valorile unei �n? elegeri gen secolul al XIX-lea a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
depus Iorga cele mai supraomene? ți eforturi pentru ap? rărea Rom�niei, lu�nd atitudine �mpotriva nazismului ? i a comunismului. El pre? uia mai presus de orice valorile unei �n? elegeri gen secolul al XIX-lea a lumii occidentale. Tot �n timpul acestui deceniu nefast a comis Iorga cele mai grave erori de judecat? ? i a manifestat cele mai mari inconsecven? e, at�ț politice c�ț ? i personale, chiar ? i �n ? tiin? ele istorice ? i �n literatur?. Vehemen? a lu? rilor de pozi? ie ale lui Iorga

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Erau oare posibile aceste premise? Serveau pozi? iile lui Iorga interesele Rom�niei? Iorga credea sincer c? da. El nu era avid �n atitudinile sale, a? a cum erau mul? i dintre contemporanii s? i din Bucure? ți. Pe parcursul acestui deceniu, presiunile asupra lumii lui Iorga au fost aproape insuportabil de puternice. Putea cineva salva sau sluji ? ara �n vreun fel �n ace? ți ani c�nd totul era sc? pat de sub control �n Rom�nia Mare? Există vreo alternativ? constructiv?? Nimic nu este

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
acestor presiuni au dus la dezmembrarea Rom�niei Mari. Iorga nu a supravie? uit ra? iunii existen? ei sale. Cu c�teva luni �nainte de acest dezastru, el șosea lupt�nd la cap? tul tragic al propriului s? u drum. �Deceniul dec? derii� a �nceput �n Rom�nia odat? cu dispari? ia treptat? a experien? ei democrate. Atunci c�nd Maniu a ajuns la putere, o criz? tot mai extins? aruncă umbre tot mai �ntunecate asupra economiilor vulnerabile ? i subdezvoltate ale Europei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
aproape pretutindeni. Tendin? ele fasciste vor deveni �n Rom�nia o for?? aproape irezistibil?. Maniu ? i Mihalache continuau totu? i s? beneficieze de un sprijin formidabil. ?i că ? i cum depresiunea ? i democra? ia tot mai discreditat? n?ar fi fost suficiente, Deceniul dec? derii l? a adus �napoi (�n iunie 1930) pe omul potrivit: Prin? ul Carol. Dac? Maniu ? i Mihalache erau simbolurile integrit?? îi, ale constitu? ionalismului, democra? iei ? i ale speran? ei poporului rom�n �ntr? un viitor mai bun, singurul alt

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ul Carol. Dac? Maniu ? i Mihalache erau simbolurile integrit?? îi, ale constitu? ionalismului, democra? iei ? i ale speran? ei poporului rom�n �ntr? un viitor mai bun, singurul alt simbol public al Rom�niei, Regele Carol ÎI, va face tot posibilul �n deceniul 1930? 1940 s? creeze impresia exact opus?. Poate c? nu este nici o exagerare �n a afirma c? regele Carol a fost cel mai corupt cap �ncoronat din Europa secolului al XX-lea. Nici un alt rege nu a abuzat cu at

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
devenea mai viclean, cu at�ț mai mult se str? duia s? par? mai sincer. Cu c�ț era mai josnic, cu at�ț era mai bl�nd ? i z�mbea �nainte de a lovi. Plus corup? ia lui Argetoianu, prea flagrant? chiar ? i pentru deceniul lui Carol II44. Argetoianu are un partizan convins al totalitarismului. Afirm�nd c? Argetoianu era corupt, poate c? divag? m, ? în�nd seama c? ceea ce ne imagin? m noi c? �nseamn? slujirea altruist? a prosperit?? îi comune. Despotismul oriental consider

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
r? i aveau aceea? i �nclina? ie spre brutalitate ? i o egal? lips? de scrupule. Dup? 1933, a �nceput b? ț? lia dintre regimul politic din Rom�nia ? i Legiune. Ea va continua cu furie dezl? n?uit? tot restul deceniului că o furtun? a elementelor naturii sc? pate de sub control, iar Legiunea va pieri �n ea �n cele din urm?. �n ce m? sur? s?a inspirat Legiunea din na? ionalismul lui Iorga? Autorul c? r? îi de fă?? a avut o lung? convorbire

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]