29,295 matches
-
o imensă cupolă înstelată. Un vânticel, ca o binecuvântare, cu miros de cetini adia de dincolo de creastă. În jurul focului, într-un loc ferit, camarazii lui Baltă stăteau chirciți roată.. Tot așa cum, seară de seară, în jurul focului își cântau durerea și dorurile de casă.. murmurând încet, abia auzit, blând liniștitor cântece sfâșietoare ce-ți înduioșează sufletul. Sub cerul albastru, înstelat, pe Lună plină, nu existau pe pământ, decât numai ei, și focul din fața lor, cu gândul la cei de acasă.. la libertate
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
țârâit și ascultă.. De jur împrejur întunericul era negru, tainic și plin de amenințări... Luna argintie se ridică de dincolo de brazi, crescând lin și rece.. pe cer. „ - Răsare luna !”, murmură Ichim-juristul, cu ușurare, parcă, în suflet. Tudosă, teologul, cuprins de dor, de jale... prinse a îngâna cu glas tremurat, ca pentru sine, numai, un cântecel drag inimii lui. Apoi, trecu pe cuvinte... „De-ar fi Moldova’n deal la cruce... De-ar fi Moldova’...”, trezind curiozitatea celorlalți. Cânta frumos Tudosă, tare
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mai citea câte o rugăciune. După o vreme, fostul seminarist oftă, și cu vorbă rară și molcomă, așa cum îi era felul... le povesti amintiri din marele refugiu, în Banat,.. unde, de acolo de departe, își ogoiau răscolirile sufletești și apăsarea dorului de casă... de școală... de Moldova.. de Moldova, cu cântecelul ăsta.. Urmară câteva clipe de tăcere.. „ - Bine... dar, Moldova-i chiar aici... trăim chiar în inima ei..!”, frânse Sofronie tăcerea. „ - Da, da..așa este !.. fu de aceeași părere Tudosă...Trăim
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ăuitul se auzi din nou dar, mai tare, mai trist și mai prelung. „Oare, pentru cine..?!”, se întrebă din nou, cu mintea învălmășită. O frică dureroasă îi îngălbeni obrajii... și, fiori cu spini otraviți îi trecură prin tot trupul.Un dor nestăvilit, de casă, de mama lui, îi năpădi sufletul. De acolo, de sub Grințieș, încercă să deslușească, peste vale pe coasta Stânișoarei, poate o vede trebăluind prin ogradă. O ceață argintie plutea peste Poiana Teiului... Era o zi caldă, poate prea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pomenii cu ochii porniți pe lacrimi, îngânând cântecul seminariștilor, cântecelul nostru de suflet. „De-ar fi Moldova’n deal la cruce..!”. Cântecul cu care am înfruntat pribegia... Prin care ne strigam durerea... plânsul inimii omenești pe care o sfâșia nefericirea... dorurile de casă, de școală... de Moldova.. Șaizeci de ani au trecut de-atunci... O prăpastie s-a deschis între noi și trecutul nostru... .................................................. .................... ...Și, încet-încet peste școala de atunci.. începu să se aștearnă lințoliul greu al uitării dureroase, acoperindu-ne
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Să-i fie de masă... Roagă-mi-te, roagă De-ăi șapte zidari Zidul să-l zidească Și ție să-ți lase Șapte zăbrelui: Pe una să-ți vină Colac și lumină; Pe una să-ți vină Izvorul de apă, Dorul de la tată; Pe una să-ți vină Miroase de flori, Dor de la surori; Pe una să-ți vină Spicul grâului, Pe una să-ți vină Buciumel de vie; Pe una să-ți vină Raza soarelui; Fie-i de gătire. Cântecul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
șapte zidari Zidul să-l zidească Și ție să-ți lase Șapte zăbrelui: Pe una să-ți vină Colac și lumină; Pe una să-ți vină Izvorul de apă, Dorul de la tată; Pe una să-ți vină Miroase de flori, Dor de la surori; Pe una să-ți vină Spicul grâului, Pe una să-ți vină Buciumel de vie; Pe una să-ți vină Raza soarelui; Fie-i de gătire. Cântecul merge înainte și nu-mi dau seama dacă nu cumva am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Zorilor, zorilor, Voi surorilor, Voi să nu pripiți Să ne năvăliți, Până și-o găti Dalbul de pribeag Un car cărător, Doi boi trăgători, Că e călător Dintr-o lume-ntr-alta, Dintr-o țară-ntr-alta; Din țara cu dor În cea fără dor, Din țara cu milă, În cea fără milă. Zorilor, zorilor, Voi surorilor, Voi să nu grăbiți Să ne năvăliți, Până și-o găti Dalbul de pribeag Nouă răvășele Arse-n cornurele, Ca să le trimeată Pe la nemurele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Voi să nu pripiți Să ne năvăliți, Până și-o găti Dalbul de pribeag Un car cărător, Doi boi trăgători, Că e călător Dintr-o lume-ntr-alta, Dintr-o țară-ntr-alta; Din țara cu dor În cea fără dor, Din țara cu milă, În cea fără milă. Zorilor, zorilor, Voi surorilor, Voi să nu grăbiți Să ne năvăliți, Până și-o găti Dalbul de pribeag Nouă răvășele Arse-n cornurele, Ca să le trimeată Pe la nemurele, Să vină și ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
el te va scoate La drumul de plai, La-un fecior de crai, Să te ducă-n rai, C-acolo-i de trai; În dealul cu jocul, C-acolo ți-e locul; ’ N câmpul cu bujorul, C-acolo ți-e dorul. Și-acolo la vale, Este-o casă mare, Cu ferești la soare, Ușa-n drumul mare, Strașina rotată, Strânge lumea toată. Acolo că este Mahalaua noastră. Și-ți vor mai ieși Tineri și bătrâni, Tot cete de fete, Pâlcuri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și ea la plimbare cu mine și-mi spune povești până dimineața, de parcă aș fi un copil... Eu ascult și mă mir de ce pe Făt Frumos, după cea reușit - cu atâtea eforturi - să găsească spațiul nemuririi, îl apucă așa un dor tâmpit să-și recapete condiția de muritor. Filtre magice Mergând pe pietriș, azi mă gândeam intens la Aia și mă tortura gândul ce-o să se-aleagă de noi, după ce ne vom părăsi trupurile. Îmi reveneau în minte învățăturile lui Zalmoxis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
majoritare. După ce etnicii germani au părăsit în număr mare Banatul, în deceniile 6 și 7 ale veacului trecut, se întorceau în Zăbrani de sărbătorile mari și, deși în cele mai multe cazuri nu aveau rude rămase în sat, se întorceau de dragul și dorul vecinilor cu care trăiseră într-o blândă și frumoasă acceptare reciprocă. După ani și ani, când rămăseseră tot mai puțini germani în Zăbrani încă se purta "orânduiala cea nemțească": se făcea curat în ogradă și în fața casei în fiecare sâmbătă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
învinovățea că nu pot să mă abțin să nu îmi manifest spiritul justițiar, cu sora mea care uneori, copilă fiind, îi manipula foarte bine pe părinți și avea tot sprijinul în proiectele ei, iar eu aveam numai responsabilități și un dor de ducă extraordinar. Visam să întru la facultate și să fug de familia mea conflictuală, de tatăl meu biologic abuziv, de un oraș mic unde bârfa reprezenta aerul proaspăt al fiecărei dimineți 3. Am dezvoltat din păcate un obicei de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
arheolog a Întreprins săpături arheologice la Calatis iar În calitate de ministru a reprezentat Bucovina În perioada 1928-1933. O Întreagă cohortă a oamenilor de știință, artă, cultură, de atitudine națională s-a afirmat În acest colț de țară exprimând prin opera lor dorul, aspirațiile și speranța În viitorul Herței. Neamul românesc este unanim În a condamna răpirea Ținutului Heța prin falsificare cartografică și teroare după metodele staliniste cunoscute. Monumentul Înălțat ofițerului Ioan Boroș care s- a opus răpirii din teritoriul național, Înveșnicește sacrificiul
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Era unul mic de statură și tot cu cicatrici, era din lumea bătăușilor. Țin minte că mai era în arest cu încă doi țigănuși care dezertaseră și pe care îi prinseseră prin Gara de Nord. Aveau copii acasă și li se făcuseră dor de ei. Au crezut că vor ajunge să-i vadă și gata, nu li se va întâmpla nimic. Nu percepeau ce înseamnă armata. M. M.: Și cu dezertările astea, țiganii mai ales... S. B.: Da, dar ei abia veniseră, nu
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
consumatorul de muzică” cântă cu multă pasiune, instrumentul și vocea sa vibrând pe aceeași lungime de undă cu bucuria sau tristețea celui care-l ascultă. Amintesc doar câteva dintre versurile grăitoare despre lăutari: „Cântă-mi lăutare de jale și de dor”; „Cu opinca de mai vreu / cu tilinca tot mă ieu”; „Ceteraș cu struna ta/ mi-ai alinat inima...” 5.5. Rudarii. Sunt recunoscuți ca adevărați maeștrii ai căutării și prelucrării primare a aurului, a prelucrării lemnului moale precum și a culesului
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
În Rusia se poate constata acelaș lucru. La desrobirea robilor unui mare boer, plâng aceștia când părăsesc pe stăpân, sărută cu duioșie mâna ce i-a lovit și care s-a arătat deseori atât de cumplită pentru ei. De unde acest „dor de robie” ca să vorbim astfel? Aceste sărmane ființe neștiutoare, cari n-au simțul demnităței omenești, pun mai presus de toate vieața materială și animală, și În timpul robiei au toate cele ale trupului din punga stăpânului; el le dă pământ, el
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
AUREL, Aspecte ale învățării relației predicative, LL, 2, 1976, 380. [52] MĂRGHITAȘ, DOINA, Elemente structurale în comentariu literar din ciclul gimnazial, în Caiet de informare metodică pentru limba română, Cluj-Napoca, 1976, p. 37-56. [53] MĂRUȚĂ, VASILE, “Mai am un singur dor” - Imn al existenței perpetue. - Considerații artistice și stilistice. în: ȘA, 1976, p. 14-17. [54] MIHUȚ, ION, Simbolism, modernism în avangardism (îndrumări metodice), București, Ed. ped. 1976. [55] MITRĂNESCU, GABRIELA, Activități didactice diferențiate la lecțiile de gramatică in clasele II-IV, RPed
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
române ca limbă țintă, DMod, [1], 1980, 55 - 60 [cu bibl.]. [166] SĂVULESCU, DUMITRU, Lecturi literare, manual pentru clasa a VIII, E.D.P., București, 1980. [167] SĂVULESCU, DUMITRU, O lecție de citire la clasa a V-a. Comentariu literar la poezia Dor de țară de D. Corbea, LL, 1, 1980, 95-100. [168] SCĂRLĂTESCU DORU, Literatura și obiectivele educației, în “Limbă și literatură”, București, nr. 1, 1980, p. 107-110. [169] SCOROBETE AUREL, Gramatica în manualele școlare. Cîteva observații asupra morfologiei, în “Limbă și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
GABRIELA, Un nou manual de limba română pentru studenții străini, [Grigore Brâncuș, Adriana Ionescu, Manuela Saramandu, Limba română contemporană. Manual pentru studenții străini, II, III, Buc., 1981], în: AUBLLR, 30, 1981, p. 129-135. [243] PÂRVU, IULIU, Mai am un singur dor de Mihai Eminescu (comentariu literar), în: ProDid, [1], 1980 1981, p. 26-30. [244] PETICĂ, VALERIA, Evidențierea valorilor stilistice ale textului [cu bibl.], ȘA, 1981, 207 214. [245] PETRE, ANA, Culegere de texte pentru studenții străini (în ajutorul cursului de civilizație
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Ateneu 23, nr. 2, 1986 [v.r.nr. 845]. [32] CINCU, GEORGETA, Geo Bogza: Rarăul. [la rubr. Consultații școlare]. în: CPub, mar 1986, p. 4, în Ateneu, 23, nr. 3, 1986. [33] CINCU, GEORGETA, Mihai Eminescu: Mai am un singur dor. [la rubr. Consultații școlare]. în: CPub, feb 1986, p. 4, în Ateneu, 23, nr. 2, 1986. [34] CINCU, GEORGETA, Probă de verificare a cunoștințelor de limba română, CPub, mai 1984,4, în Ateneu, 23, nr. 5, 1986 [v.r.nr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
TUB], 1986, 216 p. multigr. (UB. FF). [102] MARINESCU, ILEANA; PETRE, ELENA; VÂCARU, CORNELIA, O modalitate de predare a lexicului românesc în cursul intensiv de limba română, DMod, [1], 1986, 4954 [cu bibl.]. [103] MARINOV, DOINA, Mai am un singur dor. [la rubr. Consultații școlare], CPub, ian 1986, p. 4, în Ateneu, 23, nr. 1, 1986. [104] MECU, NICOLAE, Moduri de expunere, LRȘ, p. 49 51. [reluare din LLR, 12, nr. 3, 1983, p. 7-9]. [105] MEMNUNE, IAIA, Analize ale structurii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în Ateneu, 23, nr. 4, 1986. [182] VICOLEANU, IOAN, Confuzii în analiza sintactică a frazei.[la rubr. Consultații școlare]. în: CPub, iun 1986, p. 4, în Ateneu , 23, nr. 6, 1986. [183] VINTILĂ, STELA, Mihai Eminescu: Mai am un singur dor. în: LRȘ, p. 77-80.[reluare din LLR, 11, nr. 2, 1982, p. 23-26]. [184] VLAD, ELENA, Alexandru Vlahuță: Țara. Poporul. în: LRȘ, p. 85-86.[reluare din LLR, 11, nr. 3, 1982, p. 18-19]. [185] VLAD, FELICIA, Prezentarea gramaticii în dicționarul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1], 1986, 138-144. [in limba rom.). [187] VODĂ CĂPUȘAN, MARIA, Didactică și teatralitate, LMȘ nr. 2 1986, 72-74 [188] ZAMȘA, ELEONORA, De la gândire la fapte de limbă, LLR, 15, nr. 3, 1986, 4-5 [Miorița; M. Eminescu Mai am un singur dor; G. Coșbuc, Mama, Vara]. [189] ZUGUN, PETRU, Procedeu numeric pentru testarea și perfecționarea pregătirii gramaticale în ciclul gimnazial, în volumul colectiv Lingvistică. Poetică. Stilistică, Iași, Editura Universității “Al. I. Cuza”, 1986, p. 284-289. 1987 [1] ACRÎȘMĂRIȚEI, VIORICA, Tipuri de exerciții
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
definitivare în învățământ, reciclare, gradele II și I), LL, nr. 1, 1989, 79-110. [53] RADU, DOINA, Temeinice cunoștințe și deprinderi ortografice, Tribșc, 19, nr. 326, 1989, 6. [54] RĂDULESCU, GHEORGHE, Proiect didactic clasa a VIII-a: „Mai am un singur dor”, de Mihai Eminescu, BullDȘ - Tulcea, 1989, 77-79. [55] RIZU, LAURA, O posibilă abordare tematică a poemului „Călin” (file din poveste)” de Mihai Eminescu, la clasa a VII-a, BullDȘ - Tulcea, 1989, 65-69. [56] ROMAN, IOAN C., ȘTEFĂNESCU, ELENA, învățarea citirii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]