26,912 matches
-
exilați se adaugă lista lungă a celor care au trecut prin închisori sau care au fost obligați să se refugieze într-un ciudat exil interior. Cred că lista exilaților propriu-ziși din perioada de sfârșit a ultimei dictaturi îl are în frunte pe Paul Goma si continuă cu zecile de nume ale intelectualilor stabiliți în Occident cu o activitate creativă importantă, iar uneori cu poziții politice antidictatoriale declarate public. Unii dintre aceștia au revenit în țară, Paul Goma nu. Ceea ce este de
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
mai importante instituții pentru viitorul oricărei societăți este liceul. Referință pentru educație și performanța ulterioară în profesie, liceul este acea pepinieră fundamentală pentru proiecția valorii sociale a zilei de mâine. Printre liceele de marcă ale României stă la loc de frunte renumitul Colegiu Național „Matei Basarab”, care, la cei 157 de ani de la înființare, se poate mândri cu o remarcabilă pleiadă de absolvenți. Deschizând cartea de istorie a școlii și parcurgându-i filele, avem în față frumoasa tradiție a unei instituții
Tradiţie de înaltă ţinută by Viorica Popa () [Corola-website/Journalistic/296329_a_297658]
-
fost înființat prin Decret domnesc de Al. Ioan Cuza chiar în anul Unirii Principatelor. Din anul 1885 funcționează în inima Capitalei, în zona Mircea Vodă, în imediata apropiere a „kilometrului 0” al Bucureștilor, ca un simbol al continuității învățământului de frunte. De altfel, așa se explică faptul că la „Matei Basarab” au predat nume mari ale educației românești și nu numai. Punctăm aici bucuria cu care Ioan Slavici își amintea de activitatea de dascăl la acest liceu, unde a predat Limba
Tradiţie de înaltă ţinută by Viorica Popa () [Corola-website/Journalistic/296329_a_297658]
-
de reformă constituțională este cel aflat în dezbatere în Turcia. După cum se cunoaște, Parlamentul de la Ankara a aprobat un pachet de reformă constituțională care îi sporește puterile președintelui Recep Tayyip Erdogan, dându-i acestuia posibilitatea să-și prelungească menținerea în fruntea statului. Cum argumentează puterea actuală necesitatea acestor modificări? Președintele și susținătorii săi afirmă că este nevoie de un leadership mai puternic, pentru a se putea preveni crizele guvernamentale, care au zdruncinat în trecut societatea turcă. Ce se dorește, de fapt
Constituţiile – în pas cu vremurile? () [Corola-website/Journalistic/296333_a_297662]
-
ca președintele să poată numi și concedia miniștri și să poată fi din nou concomitent președinte de partid. Așadar, per ansamblu, o republică prezidențială extinsă, cu președintele Erdogan având oportunitatea și șansa de a mai sta încă un deceniu în fruntea Turciei după alegerile din 2019. „Trebuie să existe o autoritate executivă unică. Doi căpitani pot scufunda vasul, trebuie să fie un singur căpitan”, sintetiza președintele turc în argumentația sa, la momentul votului din Legislativ. Cum era lesne de previzionat, aceste
Constituţiile – în pas cu vremurile? () [Corola-website/Journalistic/296333_a_297662]
-
bancare ale populației. „Valoarea acestui al doilea transport nu poate fi estimată cu exactitate, dar se presupune că ar depăși valoarea primului”, notează „warhistoryonline.com”. În cei 100 de ani care au trecut, toate guvernele care s-au succedat în fruntea României, indiferent de culoarea politică, au încercat recuperarea acestei avuții, dar nici un guvern de la Moscova nu a recunoscut măcar existența ei, cu atât mai puțin să accepte returnarea. Paradoxal, Tratatul româno-rus din anul 2003 nici măcar nu menționează existența vreunui tezaur
Captivanta poveste a tezaurelor în pribegie () [Corola-website/Journalistic/296354_a_297683]
-
își exprima îngrijorarea în legătură cu impactul alegerilor din Portugalia, Spania și Irlanda asupra acestor politici, pe care le susține, spun unii, cu o determinare demnă de o cauză mai bună. Faptul că până acum un număr semnificativ de mari economiști, în frunte cu Paul Krugman și Joseph Stiglitz, ambii laureați ai Premiului Nobel pentru economie, au denunțat politicile de austeritate ca generatoare de sărăcie endemică, nu pare să tulbure cu nimic opțiunile dreptei neoconservatoare. Ne putem întreba, în aceste condiții, cui prodest
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
la această întrebare, dar cred că trebuie să luăm în considerare câțiva factori care nu sunt prea frecvent aduși în discuție în publicistica românească. Voi porni de la un fapt adesea ignorat: studii recente elaborate sub egida marilor universități americane, în frunte cu Harvard și Duke, pun în evidență faptul că, dacă în anii 1960, un șef de întreprindere prosperă din SUA câștiga în medie de 20 de ori salariul unui subordonat mediu, în prezent, el câștigă între de 272 până la de
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
răstoarne situația și abia zilele trecute un crescendo de mișcări de stradă, de obicei asociate cu progresele stângii radicale, a adus o jumătate de victorie partidelor de dreapta. Cel puțin așa se văd lucrurile din perspectiva echipei de tehnicieni în frunte cu Dacian Cioloș.
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
confruntă în momentul de față cu două pericole: amenințările create de migrație și deringolada care a pus stăpânire pe deciziile de la Bruxelles. Situația existentă, și așa delicată, s-a complicat în plus prin examinarea, într-o serie de țări, în frunte cu Franța și Germania, a ideii unui sistem european dublu, în care unele țări ar fi parte a unei integrări mai profunde, iar altele beneficiare ale unui alt fel de integrare. Este impus de realitate și acceptat faptul că nivelul
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
ale statelor mici și mijlocii din Europa centrală și de sud - est. Pe parcursul carierei sale de excepție, omul de stat român s-a deplasat în numeroase rânduri în capitalele marilor țări europene pentru a pleda cauza României. La loc de frunte în galeria marilor diplomați români se află, fără îndoială, Nicolae Titulescu (1882-1941). În perioada 1928-1936, a fost de mai multe ori ministru de Externe al României, iar începând cu anul 1921 a fost ca delegat țării noastre la „Liga Națiunilor
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
îl reprezintă Nicolae Titulescu pentru planurile sale, a hotărât să-l înlăture”. De altfel, cariera sa impresionantă și susținerea pe tot parcursul vieții a intereselor României au fost obiectul mai multor articole publicate în paginile revistei noastre. Printre reprezentanții de frunte ai politicii externe românești mai pot fi amintiți Constantin Argetoianu, Lucian Blaga, Neagu Djuvara, Mircea Eliade, Alexandru Paleologu, Tudor Vianu, Duiliu Zamfirescu, Mircea Malița ș.a. Epocă după epocă, diplomația românească a continuat o tradiție de excepție prin personalități remarcabile, ivite
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
dezleg motivul pentru care oamenii au devenit în ultimul timp, mulți dintrei ei, „penali” și felul în care cuvântul în sine a ajuns din termen juridic... adjectiv, din adjectiv... epitet și din epitet emblemă nefastă și ștampilă publică așezată pe fruntea diverselor personalități ale zilei. Nu mi-am imaginat, acum douăzeci de ani, când am intrat în avocatură și când maeștri ai barei ca Paula Iacob, Niculae Cerveni dominau tărâmul proceselor penale, în mare legate de infracțiuni cu violență (domeniul avea
Dilemele clişeului „penal” by Arin Alexandru Avramescu () [Corola-website/Journalistic/296358_a_297687]
-
românească și participant activ la viața societății, Academia Română a reunit dintotdeauna personalități marcante din țară și din străinătate, din toate domeniile științei, artei și literaturii. Dat fiind rolul ei major în societatea românească, instituția a fost condusă de reprezentanți de frunte ai științei și culturii, mulți dintre ei și oameni de stat. Ion Heliade-Rădulescu a condus Academia Română în perioada 1867-1870. Se remarcase în societatea românească drept unul dintre cei mai reputați scriitori, filologi și oameni politici. Considerat uni important ctitor al
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
titular al Societății Academice Române și președinte al acesteia, apoi, după ce instituția a fost redenumită Academia Română, a fost președinte în mai multe rânduri (1879-1882, 1884-1887, 1890-1893 și 1894-1895). Din domeniul marilor oameni de stat ai României s-a aflat în fruntea Academiei Române Mihail Kogălniceanu, în perioada 1887-1890, unul dintre cei mai importanți oameni politici ai vremii sale, cu rol central în evenimente naționale majore ca Unirea Principatelor și declararea Independenței de stat a țării. Între anii 1907-1910 s-a aflat la
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
armat, întemeietor al ingineriei românești. A realizat o capodoperă inginerească, sistemul de poduri de la Cernavodă, cea mai grandioasă de acest fel din Europa continentală la ora construirii sale și încă multă vreme după aceea. Un mandat de trei ani în fruntea Academiei Române (1926-1929) l-a avut un alt nume de referință al cercetării românești, Emil Racoviță, numit în fruntea instituției grație importanței muncii sale de fondator al biospeologiei. Un reprezentant de frunte al culturii naționale, filosoful, psihologul și dramaturgul Constantin Rădulescu-Motru
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
de acest fel din Europa continentală la ora construirii sale și încă multă vreme după aceea. Un mandat de trei ani în fruntea Academiei Române (1926-1929) l-a avut un alt nume de referință al cercetării românești, Emil Racoviță, numit în fruntea instituției grație importanței muncii sale de fondator al biospeologiei. Un reprezentant de frunte al culturii naționale, filosoful, psihologul și dramaturgul Constantin Rădulescu-Motru, a condus Academia Română între 1938-1941, aducându-și o prețioasă contribuție la evoluția artei românești în țară și peste
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
vreme după aceea. Un mandat de trei ani în fruntea Academiei Române (1926-1929) l-a avut un alt nume de referință al cercetării românești, Emil Racoviță, numit în fruntea instituției grație importanței muncii sale de fondator al biospeologiei. Un reprezentant de frunte al culturii naționale, filosoful, psihologul și dramaturgul Constantin Rădulescu-Motru, a condus Academia Română între 1938-1941, aducându-și o prețioasă contribuție la evoluția artei românești în țară și peste hotare. Din același areal al culturii a fost ales în perioada 1944-1946 în
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
al culturii naționale, filosoful, psihologul și dramaturgul Constantin Rădulescu-Motru, a condus Academia Română între 1938-1941, aducându-și o prețioasă contribuție la evoluția artei românești în țară și peste hotare. Din același areal al culturii a fost ales în perioada 1944-1946 în fruntea Academiei Române Dimitrie Gusti, membru al prestigiosului for încă din 1919, personalitate cu merite publice incontestabile, creator al sociologiei românești. Un mandat îndelungat, de 11 ani, începând din 1948, l-a avut renumitul biolog și botanist Traian Săvulescu, anterior membru corespondent
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
din România și integrarea sa în Academia Republicii Populare Române, Traian Săvulescu, în calitate de președinte al Academiei, a organizat ședința de constituire a Asociației Oamenilor de Știință din România. Un alt matematician de talie internațională, Miron Nicolescu, s-a aflat în fruntea Academiei Române între 1966-1975, după ce fusese anterior membru titular încă din 1938. Poziția în fruntea celui mai important for al țării venea să încununeze o contribuție majoră la științele exacte mondiale, recunoscută ca atare prin calitatea de vicepreședinte al Uniunii Internaționale
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
al Academiei, a organizat ședința de constituire a Asociației Oamenilor de Știință din România. Un alt matematician de talie internațională, Miron Nicolescu, s-a aflat în fruntea Academiei Române între 1966-1975, după ce fusese anterior membru titular încă din 1938. Poziția în fruntea celui mai important for al țării venea să încununeze o contribuție majoră la științele exacte mondiale, recunoscută ca atare prin calitatea de vicepreședinte al Uniunii Internaționale de Matematică. Cercetarea științifică românească a fost prezentă la vârful Academiei Române și prin mandatul
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
Personalități puternice, persoane cu o îndelungată carieră politică și cu expertiză profesională dovedită, femeile de la vârful politicii europene se remarcă prin performanță și longevitate în înaltele demnități ale statelor lor. Angela Merkel. Poziționarea cancelarului Germaniei în fruntea preferințelor electoratului pentru un nou mandat la alegerile din toamna acestui an denotă marea încredere de care încă se bucură în rândul germanilor. Eventuala sa desemnare în această funcție și în 2017 ar face ca Angela Merkel, aflată deja în
Femei la vârful ierarhiei politice europene by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296376_a_297705]
-
promovat la vârf Partidul Conservator britanic în ultimele două decenii. „În vremuri grele, fiecare trebuie să-și ducă partea lui de povară.” Kolinda Grabar-Kitarović. În anul 2015, la câteva luni după ce Croația a intrat în Uniunea Europeană, cetățenii o alegeau în fruntea țării pe Kolinda Grabar-Kitarović, prima femeie în această funcție după 1990 și de asemenea cel mai tânăr președinte croat din istorie. Kitarović a activat ca ministru de Externe al țării sale, Ambasador al Croației în SUA și asistent al Secretarului
Femei la vârful ierarhiei politice europene by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296376_a_297705]
-
Diplomație Publică. Este unica femeie care a ajuns în structura de conducere a Organizației Nord-Atlantice. „UE și NATO trebuie să transmită mesaje ferme regiunii est-europene. Înainte de toate, procesul de extindere rămâne ca politică.” Dalia Grybauskaitė. Grație unei activități remarcabile în fruntea Lituaniei, președintele Dalia Grybauskaitė este din ce în ce mai des amintită în clasamentul celor mai influente personalități politice ale ale ultimilor ani. Este prima femeie votată în cea mai înaltă demnitate a statului și primul președinte reales. A fost ministru de Finanțe al
Femei la vârful ierarhiei politice europene by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296376_a_297705]
-
limbi străine. „O femeie lider trebuie să depună un efort mai mare, să fie mai dinamică, mai organizată și mai rapidă decât un bărbat de succes.” Kersti Kaljulaid. Și Estonia, are drept președinte o femeie: Kersti Kaljulaid, proaspăt aleasă în fruntea statului din luna octombrie 2016, este primul șef de stat femeie al acestei țări. Totodată, la 46 de ani, este cel mai tânăr președinte din istoria țării. Biografia sa include o serioasă carieră în domeniul finanțelor, precum și poziții de vârf
Femei la vârful ierarhiei politice europene by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296376_a_297705]