28,495 matches
-
a dispozițiilor art. 250 din Codul de procedură penală este inadmisibilă. Arată că, potrivit art. 53 din Constituție, exercițiul unor drepturi și libertăți poate fi restrâns prin lege dacă se impune pentru desfășurarea "instrucției penale". Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 339 din 30 aprilie 2015 , că înțelesul acestei noțiuni este unul larg, ce include și urmărirea penală, ca primă fază a procesului penal. Prin urmare, dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală nu sunt încălcate
DECIZIE nr. 542 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276026_a_277355]
-
a dispus instituirea unei măsuri asigurătorii poate solicita, pe parcursul procesului penal, desființarea (ridicarea/încetarea) respectivei măsuri, dreptul de acces la justiție fiind astfel garantat (paragrafele 34 și 39). Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin decizia mai sus citată, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, inclusiv în ceea ce privește critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 44 alin. (1) din
DECIZIE nr. 542 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276026_a_277355]
-
învățământ universitar, în sfera căreia se circumscriu și dezvăluirile inculpatului, este în mod evident un subiect de interes public, iar interesul informării opiniei publice și a autorităților este legitim și serios, în sensul art. 207 din Codul penal și al jurisprudenței Curții - Cauza Castells împotriva Spaniei*1) și Cauza Colombani împotriva Franței*2)] *1) Castells împotriva Spaniei, 23 aprilie 1992, seria A, nr. 236. *2) Colombani și alții împotriva Franței, nr. 51.279/99, CEDO 2002-V. ────────── ... De altfel, nici înscrisurile
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2016 în Cauza Aurelian Oprea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276053_a_277382]
-
unor aspecte nedovedite, constituie o faptă ilicită. În ceea ce privește existența vinovăției, trebuie subliniat faptul că reținerea bunei-credințe are relevanță pe latură penală, știut fiind că pe planul răspunderii civile delictuale este suficientă constatarea celei mai ușoare culpe. Este adevărat că, potrivit jurisprudenței CEDO, persoanele care se constituie în avertizori publici pot transmite idei și informații cu privire la subiecte de interes public, chiar șocante sau deranjante, însă, în același timp, trebuie să aibă în vedere și protecția reputației altora, așa cum se prevede la art.
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2016 în Cauza Aurelian Oprea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276053_a_277382]
-
contestat acest capăt de cerere și a subliniat că reclamantul nu a prezentat documente justificative pentru toate cheltuielile pretinse. Guvernul a susținut că reclamantul a prezentat înscrisuri care justifică rambursarea doar a 3.035 RON (aproximativ 720 EUR). 89. Conform jurisprudenței Curții, un reclamant are dreptul la rambursarea cheltuielilor de judecată numai în măsura în care s-a stabilit caracterul real, necesar și rezonabil al acestora. În prezenta cauză, ținând seama de documentele de care dispune și de criteriile menționate mai sus, Curtea consideră
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2016 în Cauza Aurelian Oprea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276053_a_277382]
-
o cauză care implică un conflict între drepturile prevăzute la art. 8 (respectarea vieții private) și la art. 10 din Convenție, acolo unde punerea în balanță a celor două drepturi a fost realizată de autoritățile naționale în conformitate cu criteriile stabilite în jurisprudența Curții, Curtea va avea nevoie de motive serioase pentru ca opinia sa să se substituie celei emise de instanțele interne [a se vedea Von Hannover împotriva Germaniei (nr. 2) (MC), nr. 40.660/08 și 60.641/08, pct. 107, CEDO
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2016 în Cauza Aurelian Oprea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276053_a_277382]
-
nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 9. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, deciziile nr. 1.606 din 15 decembrie 2011 și nr. 204 din 29 aprilie 2013, reținând că Agenția Națională de Integritate nu desfășoară o activitate de jurisdicție, ci una administrativă, iar în competența
DECIZIE nr. 428 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 lit. h) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276091_a_277420]
-
fi dispuse de inspectorii de integritate pot fi contestate la instanțele judecătorești competente și că acestea reprezintă acte prin care se urmărește protejarea valorilor sociale și a principiilor legalității, obiectivității și imparțialității în exercitarea funcțiilor publice. 18. În acord cu jurisprudența sa (de exemplu, Decizia nr. 204 din 29 aprilie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 13 iunie 2013, Decizia nr. 483 din 21 noiembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIE nr. 428 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 lit. h) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276091_a_277420]
-
2010 , reprezintă practic o continuare a acestei idei. Totodată, activitatea desfășurată, potrivit Legii nr. 176/2010 , de inspectorul de integritate poate fi supusă controlului instanței de contencios administrativ. 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele Deciziei nr. 801 din 18 noiembrie 2015 , precitată, își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție
DECIZIE nr. 428 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 lit. h) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276091_a_277420]
-
bazei de impozitare a TVA și, respectiv, ajustarea taxei deductibile de către beneficiar se realizează conform prevederilor din normele metodologice. ... (11) În domeniul taxei pe valoarea adăugată și al accizelor, autoritățile fiscale și alte autorități naționale trebuie să țină cont de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. ... (12) În cazul în care se constată că există un abuz de drept, tranzacțiile implicate în astfel de practici abuzive trebuie redefinite, astfel încât să se restabilească situația care ar fi prevalat în lipsa tranzacțiilor ce
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274861_a_276190]
-
de execuție, Curtea reține că aceasta nu poate constitui un argument care să susțină încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, de vreme ce cele două categorii de personal - directori/directori adjuncți, respectiv personal de execuție - se află în situații juridice diferite. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se
DECIZIE nr. 571 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276189_a_277518]
-
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 8. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu Decizia nr. 744 din 16 decembrie 2014 . 9. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Astfel, arată că dispozițiile de lege criticate nu aduc atingere principiului neretroactivității legii, prevăzut de
DECIZIE nr. 388 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276198_a_277527]
-
de acțiune, fără a opera modificări cu privire la raporturi juridice consumate sau intrate sub autoritatea de lucru judecat anterior intrării lor în vigoare. Cât privește posibila nesocotire a principiului egalității în fața legii, prevăzut de art. 16 din Constituție, Avocatul Poporului reamintește jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a statuat că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi asociată cu încălcarea principiului amintit și că reglementările juridice succesive pot prezenta în mod
DECIZIE nr. 388 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276198_a_277527]
-
TVA și, în principiu, nu poate fi limitat. Acest drept se exercită imediat pentru totalitatea taxei aplicate operațiunilor efectuate în amonte. Pentru a beneficia de dreptul de deducere trebuie îndeplinite în primul rând condițiile de fond, astfel cum rezultă din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, respectiv pe de o parte, cel interesat să fie o persoană impozabilă în sensul titlului VII din Codul fiscal și, pe de altă parte, bunurile sau serviciile invocate pentru a justifica acest drept să
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274645_a_275974]
-
justifica acest drept să fie utilizate în aval de persoana impozabilă în scopul operațiunilor prevăzute la art. 297 alin. (4) din Codul fiscal, iar în amonte, aceste bunuri sau servicii să fie furnizate de o altă persoană impozabilă. (2) Potrivit jurisprudenței constante a Curții de Justiție a Uniunii Europene organele fiscale competente sunt în măsură să refuze acordarea dreptului de deducere dacă se stabilește, în raport cu elemente obiective, că acest drept este invocat în mod fraudulos sau abuziv. ... (3) Jurisprudența Curții de
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274645_a_275974]
-
2) Potrivit jurisprudenței constante a Curții de Justiție a Uniunii Europene organele fiscale competente sunt în măsură să refuze acordarea dreptului de deducere dacă se stabilește, în raport cu elemente obiective, că acest drept este invocat în mod fraudulos sau abuziv. ... (3) Jurisprudența Curții de Justiție Europene relevantă pentru aplicarea alin. (2) include cu titlu de exemplu hotărârile pronunțate în cauzele Bonik C-285/11 și C-277/14 PPUH. ... (4) O persoană care are intenția, confirmată de dovezi obiective, să înceapă în
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274645_a_275974]
-
centru de întreținere aeronautică, respectiv a unor deplasări navale dus-întors către un centru de întreținere navală. În acest sens au fost pronunțate deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauzele C-79/10 și C-250/10. ... (9) Potrivit jurisprudenței Curții de Justiție Europene, astfel cum s-a stabilit prin hotărârile Curții Europene de Justiție în cauzele C-391/05 și C-505/10, în cazul navelor special concepute pentru efectuarea operațiunilor de dragare prevăzute la art. 399 alin. (1
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274645_a_275974]
-
în justiție, cât și asupra rentabilității imobilelor în cauză. În ceea ce privește suma solicitată cu titlu de prejudiciu moral, Guvernul consideră că o constatare a încălcării ar constitui o reparație echitabilă și, în orice caz, suma solicitată este excesivă, având în vedere jurisprudența Curții. 52. Curtea reamintește că a constatat încălcarea art. 6 § 1 din Convenție pe motiv că reclamantul nu a beneficiat de o procedură judiciară contradictorie. Curtea mai observă că, așa cum s-a întâmplat în prezenta cauză, în cazul în care
HOTĂRÂRE din 26 ianuarie 2016 în Cauza Muncaciu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276106_a_277435]
-
prezentei anchete și apreciază astfel că acestea nu trebuie să fie luate în considerare. Guvernul se referă la costurile angajate pentru evaluarea imobilelor în litigiu și pentru publicitatea vânzării la licitație realizată în cursul procedurii de executare silită. 55. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor sale de judecată decât în măsura în care se stabilește caracterul real, necesar și rezonabil al cuantumului lor. În speță, Curtea apreciază că cheltuielile cu executorul și onorariile pentru avocat efectuate în cursul procedurii interne
HOTĂRÂRE din 26 ianuarie 2016 în Cauza Muncaciu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276106_a_277435]
-
de corectare a unei încălcări care afectează procedura în fața Tribunalului Cluj. Curtea consideră, prin urmare, că trebuie să respingă partea din cerere aferentă (Ressegatti, citată anterior, pct. 41). În schimb, ținând seama de documentele aflate în posesia sa și de jurisprudența sa, Curtea consideră rezonabil să acorde reclamantului sumele de 5.396 CHF și 300 RON pentru procedura în fața Curții, care vor fi plătite direct doamnei Costea. C. Dobânzi moratorii 56. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze
HOTĂRÂRE din 26 ianuarie 2016 în Cauza Muncaciu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276106_a_277435]
-
expres, și sancțiunile aferente. 10. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 6 din Legea nr. 51/2006 sunt constituționale. Reține că autorul excepției își motivează critica de neconstituționalitate prin compararea soluțiilor legislative consacrate de două acte normative distincte. Or, în jurisprudența Curții Constituționale, s-a statuat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din
DECIZIE nr. 386 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276143_a_277472]
-
reglementată prin art. 6 din Legea nr. 51/2006 , susținând că textul art. 6 din Legea nr. 51/2006 este neconstituțional, deoarece nu cuprinde mențiunea referitoare la respectarea principiului deconcentrării serviciilor publice. În aceste condiții, Curtea reține, în acord cu jurisprudența sa, că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții
DECIZIE nr. 386 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276143_a_277472]
-
2006, având potrivit art. 2 lit. j) din lege, următoarea accepțiune: "deconcentrare - redistribuirea de competențe administrative și financiare de către ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale către propriile structuri de specialitate din teritoriu;". Sub acest aspect, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 6 noiembrie 2009), serviciile publice deconcentrate reprezintă "prelungiri în teritoriu ale ministerelor". Serviciile publice
DECIZIE nr. 386 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276143_a_277472]
-
rata inflației, pe baza indicelui de creștere a prețurilor de consum, de la momentul emiterii deciziei și până la data intrării în vigoare a legii. C. Decizia din 19 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție 29. Având în vedere jurisprudența internă divergentă în ceea ce privește art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 și art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 286/2004 în ceea ce privește modul de actualizare a sumelor acordate drept compensații reclamanților, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
HOTĂRÂRE din 5 aprilie 2016 în Cauza Guţă Tudor Teodorescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276118_a_277447]
-
active". Atunci când, la fel ca în cazul de față, un interes patrimonial este de natura unei pretenții, aceasta poate fi considerată drept un "activ" numai dacă există o bază suficientă pentru respectivul interes în dreptul național (de exemplu, atunci când există o jurisprudență constantă a instanțelor interne care să îl confirme), adică, în cazul în care pretenția este stabilită suficient pentru a fi executorie [a se vedea Kopecky (MC), citată anterior, pct. 48-49 și 52]. 41. Curtea reamintește că prima și cea mai
HOTĂRÂRE din 5 aprilie 2016 în Cauza Guţă Tudor Teodorescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276118_a_277447]