28,647 matches
-
Wankui, golful Taranaki Bight, pe Insula de nord, Noua Zeelandă, care se învecinează cu districtele: la vest Taranaki, la nord-vest cu Kapiti-Coast, la nord cu Ruapehu și la est cu Rangitikei. Râul Whanganui River traversează districtul de la nord spre sud, ambele maluri ale lui formând o regiune deluroasă, care se află în cea mai parte în Parcul Național Whanganui. Districtul Whanganui are o populație de circa 44.000 loc. din care numai 4.500 trăiesc în afara orașului. Singura localitate mai mare din
Wanganui () [Corola-website/Science/318047_a_319376]
-
ambele localități. Are hramul ""Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"" și nu figurează pe lista monumentelor istorice. Viața religioasă în zona satului Leurda datează dintr-o vreme mai îndepărtată decât înființarea satului. Crucea de piatră, amplasată la 27 mai 1933 pe malul văii ce trece pe lângă biserică a fost ridicată în amintirea ""fraților mei călugări, omorâți de ungurii catolici și mănăstirea arsă în anul 1748"". Satul, ca așezare, s-a format relativ recent, începând din anul 1858 când locuitori din satul învecinat
Biserica de lemn din Leurda II () [Corola-website/Science/318051_a_319380]
-
opune și au cerut ajutorul lui Cezar. Acesta i-a surprins pe helveți ce încercau să traverseze răul Arar (actualul Saone). Trei sferturi dintre helveți au trecut deja, iar un sfert dintre tigurini (un alt clan elvețian) se află pe malul de est. Trei legiuni aflate sub comandă lui Cezar i-a surprins și învins pe tigurini în Bătălia de la Arar. Tigurinii au fugit în pădurile învecinate. (De Bello Gallico, I, 11 și 12). După bătălie, romanii au construit un pod
Războaiele Galice () [Corola-website/Science/318081_a_319410]
-
într-un accident de circulație. După tragicul eveniment Petra a avut probleme psihice, a devenit apatică, a avut tulburări de vorbire psihoreactive și și-a încheiat cariera la televiziune. Din 2006 a locuit retrasă, împreună cu soțul ei, în Starnberg, pe malul lacului Starnberger See. În vara anului 2008 soțul a murit de cancer. În 2009, de Crăciun, în urma unui colaps, a fost internată de urgență în spital, unde a murit la 14 ianuarie 2010.
Petra Schürmann () [Corola-website/Science/318119_a_319448]
-
Pavilion se numește fie o clădire mică, pitorească, situată într-o grădină, într-un parc sau la extremitățile unui edificiu, fie o clădire izolată într-o pădure, pe malul unui lac etc. Tot "pavilion" se numește fiecare dintre clădirile de sine stătătoare ale unui ansamblu de clădiri, care alcătuiesc o unitate administrativă sau sunt destinate unui singur scop precis, ca spitale, școli, stațiuni balneoclimaterice sau cazărmi. "Pavilion expozițional" se
Pavilion (construcție) () [Corola-website/Science/318177_a_319506]
-
cel Mare (849-899) avea o dorință clar exprimată de a reînvia cultura engleză, totodată exprimându-și dezamăgirea față de nivelul scăzut al cunoștințelor de limbă latină: "Decăderea "[învățământului]" în Anglia era atât de evidentă încât nu existau decât câțiva pe aceast mal a râului Humber care puteau ... traduce o scrisoare din latină în engleză; și cred că nu erau prea mulți nici pe partea cealaltă a râului Humber". Regele Alfred a observat că cu toate că sunt puțini care pot citi latina, sunt mulți
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), cu o suprafață protejată de 190 km². Limanul Șagani (în , în ) este un liman maritim sărat, separat de Marea Neagră printr-un peresip. Are o formă rotundă. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. În partea de est, limanul Șagani comunică direct cu limanul Alibei. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de 78.4 km². Lacul are o lungime
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Caplana”) este un liman maritim legat la sud-vest de limanul Șagani și de lacul Caraceauș, iar la est de limanul Kurugöl și de limanul Burnas (sau „Alcalia”). Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de 101.4 km² cu o lungime de 18 km și o lățime maximă de 8 km. Adâncimea maximă
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
hărțile mai vechi și sub denumirea de „Alcalia”), este un liman maritim care comunică, prin intermediul limanului Kurugöl, cu Limanul Alibei (în partea de sud-vest). Principala sursă de alimentare a lacului este râul Alcalia. Bazinul limanului are o formă alungită cu maluri abrupte, cu excepția grindului. În partea de vest comunică cu limanul Alibei. În partea de nord, în lac se varsă râul Alcalia. Suprafața este de 26.9 km². Are o lungime de 9.6 km, iar lățimea maximă este de 3
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
maximă este de 1.5 m. Fiind o zonă de concentrare a sării (prin evaporarea intensă), limanul Burnas are o salinitate dublă față de Marea Neagră, și echivalentă cu aceea a mării Mediterane, anume 38 de grame de sare pe litru. Pe malul sud-estic al limanului, la Marea Neagră, se află stațiunea Băile Burnazului, unde se folosește nămolul în tratarea terapeutică a bolilor. Întinderile de apă „satelite” ale celor trei mari limane sunt în număr de opt, anume lacurile Sărat, Hagider, Caraceauș, Buduri, Martaza
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
o desparte de fluviu (în română "grind", în greacă αμμογλώσσα "limbă de nisip", în rusă Коса - "kosa"). Aceste caracteristici proprii deosebesc limanul atât de un lac, cât și de celelalte tipuri de lagune. Bazinul limanului Catlabug are o formă alungită. Malurile sunt formate din calcar terțiar (în zona satului Tașbunar), acoperite cu nisip și argilă. Malurile nordice sunt mai înalte (în unele locuri înălțimea ajunge la 8-10 m), pe alocuri abrupte, presărate cu ravene (râpi adânci), iar cele sudice sunt joase
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
Коса - "kosa"). Aceste caracteristici proprii deosebesc limanul atât de un lac, cât și de celelalte tipuri de lagune. Bazinul limanului Catlabug are o formă alungită. Malurile sunt formate din calcar terțiar (în zona satului Tașbunar), acoperite cu nisip și argilă. Malurile nordice sunt mai înalte (în unele locuri înălțimea ajunge la 8-10 m), pe alocuri abrupte, presărate cu ravene (râpi adânci), iar cele sudice sunt joase și nisipoase. Fundul adânc al lacului se află acoperit cu un strat de mâl negru
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
la 8-10 m), pe alocuri abrupte, presărate cu ravene (râpi adânci), iar cele sudice sunt joase și nisipoase. Fundul adânc al lacului se află acoperit cu un strat de mâl negru conținând hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile este acoperit cu nisip amestecat cu argilă sau pietricele. În partea de sud, limanul Catlabuga este legat de brațul Chilia printr-un canal strâmt prin care trec peștii. În trecut, Catlabuga a fost un rezervor unde erau colectate apele Dunării
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
unor zone joase în secolele XIX-XX, ca urmare a alunecărilor de teren, a eroziunii solului și a inundațiilor. Apa din lac a ajuns la o înălțime de 30-50 cm deasupra nivelului Dunării, devenind o parte permanentă a bazinului Catlabugului. Pe malul limanului sunt o serie de așezări omenești și anume: Șichirlichitai, Hasan-Aspaga, Câșlița-Dunăre, Doluchioi și Erdec-Burnu. Limanul Catlabuga este aprovizionat cu apă în special ca urmare a schimbului de apă cu Dunărea (de care este legat printr-o serie de canale
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
La suprafață este acoperit cu stuf, trestie, papură de baltă și nuferi, iar la adâncime sunt alge și alte plante acvatice. De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. Principalele specii de pești care populează apele limanului sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pescuitul are caracter industrial, în
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Pe lângă pești, în apele Catlabugului viețuiește o populație de raci de circa 15 de milioane de indivizi, care nu se pescuiesc, fiind ocrotiți. Malurile limanului Catalpug au fost locuite cu mult timp înaintea erei noastre. Pe maluri au fost descoperite urme arheologice aparținând Culturii Gumelnița, datând din mileniul VI î.Hr. Pe malul nordic al lacului trecea Valul lui Traian. În antichitate și în perioada
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
care pescuitul este interzis). Pe lângă pești, în apele Catlabugului viețuiește o populație de raci de circa 15 de milioane de indivizi, care nu se pescuiesc, fiind ocrotiți. Malurile limanului Catalpug au fost locuite cu mult timp înaintea erei noastre. Pe maluri au fost descoperite urme arheologice aparținând Culturii Gumelnița, datând din mileniul VI î.Hr. Pe malul nordic al lacului trecea Valul lui Traian. În antichitate și în perioada bizantină, este menționat în zonă limanul Thiagola, lângă brațul Psilon (azi Chilia), fără
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
circa 15 de milioane de indivizi, care nu se pescuiesc, fiind ocrotiți. Malurile limanului Catalpug au fost locuite cu mult timp înaintea erei noastre. Pe maluri au fost descoperite urme arheologice aparținând Culturii Gumelnița, datând din mileniul VI î.Hr. Pe malul nordic al lacului trecea Valul lui Traian. În antichitate și în perioada bizantină, este menționat în zonă limanul Thiagola, lângă brațul Psilon (azi Chilia), fără să fim siguri că acest Thiagola este Catlabuga de azi. Timp de mai multe veacuri
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
1328, regiunea este inclusă în voevodatul Țării Românești, independent de Ungaria în 1330, și ia atunci numele de Basarabia, de la dinastia întemeietoare a voevodatului. În 1412, este alipită voevodatului Moldovei. La 16 noiembrie 1485, în apropierea satului Arsachi (Erdec-Burnu) de pe malul lacului, a avut loc Bătălia de la Cătlăbuga în care oastea moldovenească a lui Ștefan cel Mare (1457-1504), cu ajutor polonez, a învins armata otomană condusă de Bali-beg Malkoç Oglu, pașa de Silistra. După descrierea cronicarului Grigore Ureche, ""mai apoi, într-
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
mai largă (având o lățime de până la 11 km și o lungime de 18 km), în timp ce partea de nord este mai îngustă și alungită (lățime - până la 2 km și lungime - 15 km). Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea. Malurile nordice ale lacului sunt mai înalte, presărate cu ravene, iar cele sudice sunt joase, mlăștinoase și acoperite cu tufișuri de stuf. Fundul adânc al lacului se află acoperit cu un strat de aluviuni (loess), iar fundul mai puțin adânc și
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
nordice ale lacului sunt mai înalte, presărate cu ravene, iar cele sudice sunt joase, mlăștinoase și acoperite cu tufișuri de stuf. Fundul adânc al lacului se află acoperit cu un strat de aluviuni (loess), iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. În nord se varsă în liman râul Cahul. Temperatura apei atinge vara un maxim de 30°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Lacul este acoperit la suprafață cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
nord se varsă în liman râul Cahul. Temperatura apei atinge vara un maxim de 30°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Lacul este acoperit la suprafață cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt plătica, somnul, șalăul, știuca și alte specii de pești din specia Cyprinidelor (crapul argintiu, crapul amur etc.). Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent, sunt
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). O porțiune mică (cu o lungime de aproximativ 1 km) de pe malul nordic al lacului se află pe teritoriul Republicii Moldova. Aici a fost amenajată o stație de alimentare cu apă, care este folosită pentru a iriga câmpiile agricole aflate în apropiere de localitățile Cahul și Giurgiulești. Limanul Cartal (în ; pe hărțile anterioare
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
cu limanurile Covurlui și Cahul. El are lungimea de 5 km, lățimea maximă de 3 km, o suprafață de aproximativ 15 km², adâncimea medie de aproximativ 1 m și cea maximă de 2,4 m. Bazinul este de formă ovală. Malurile sunt joase și mlăștinoase, fiind acoperite cu trestie. De-a lungul lacului s-a construit un baraj. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea. Temperatura apei atinge vara un maxim de 26°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
provin în principal din schimburile cu Dunărea. Temperatura apei atinge vara un maxim de 26°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești, în special crapi comuni și crapi amur. Limanul Ialpug (în ; pe hărțile anterioare anului 1812 apare și ca „Răsuna”, Ialpug fiind numele tătăresc) este un liman fluviatil dintre raioanele Bolgrad, Ismail și
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]