270,960 matches
-
este o formație de thrash metal/hardcore înființată în localitatea Seini, județul Maramureș, în anul 1994. Muzica trupei este influențată de cea a unor formații de gen cunoscute precum Sepultura, Pantera, Meshuggah sau Pro Pain, iar textele se încadrează în sfera socialului. Prima formulă a constat în Rudolf "Rudi" Stauder
Legion () [Corola-website/Science/324841_a_326170]
-
a albumului „Black Underground.” În decembrie 2011, formația a confirmat cooptarea lui Cristian Nica pe postul de baterist. În toamna anului 2014, Legion a sărbătorit 20 de ani de la înființare printr-un mini-turneu care a inclus concerte în mai multe localități precum Baia Mare, Satu Mare, Oradea și Arad. Formația a anunțat, printr-un comunicat de presă din 1 martie 2016, că se pregătește să lanseze EP-ul ”Ghost Killer”. Acesta a fost înregistrat în studioul ”Black Underground” din Seini în toamna anului
Legion () [Corola-website/Science/324841_a_326170]
-
naturală se află în partea centrală a județului Maramureș în Munții Lăpușului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali), în partea nord-estică a satului Poiana Botizii, în apropierea drumului județean (DJ171A) care leagă localitatea Suciu de Sus de Botiza. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național
Peștera cu Oase de la Poiana Botizii () [Corola-website/Science/324843_a_326172]
-
Brown este alături de comitatul Benton cele mai slab populate din statul Indiana. Pe de altă parte, Brown County prezintă cea mai mare concentrație de pământ forestier din Indiana, cu aproape 90 % din suprafață acoperită de păduri și având doar mici localități și câteva ferme mici în rest.
Comitatul Brown, Indiana () [Corola-website/Science/324860_a_326189]
-
Boemia în Transilvania, la sfârșitul secolului al XIX-lea, pentru a înființa o fabrică de sticlărie. Tatăl său, Johannes, a lucrat în industria de extracție a petrolului. Din cauza serviciului, familia s-a mutat din doi în doi ani în altă localitate, astfel că a urmat școală în zece localități diferite și a absolvit gimnaziul la Sibiu. În anul 1954 a fost admis la Facultatea de Arte, secția sculptură, azi Universitatea Națională de Arte București, pe care a terminat-o șase ani
Peter Jacobi () [Corola-website/Science/324844_a_326173]
-
-lea, pentru a înființa o fabrică de sticlărie. Tatăl său, Johannes, a lucrat în industria de extracție a petrolului. Din cauza serviciului, familia s-a mutat din doi în doi ani în altă localitate, astfel că a urmat școală în zece localități diferite și a absolvit gimnaziul la Sibiu. În anul 1954 a fost admis la Facultatea de Arte, secția sculptură, azi Universitatea Națională de Arte București, pe care a terminat-o șase ani mai tarziu, în 1961. Prima expoziție personală a
Peter Jacobi () [Corola-website/Science/324844_a_326173]
-
Biserici fortificate din Transilvania) în care prezintă situația dezastruasă a acestora, aflate în curs de ruinare după exodul populației germane (sași) din România. Pentru aceasta, timp de doi ani a colindat satele săsești cele mai îndepărtate, inventariind peste două sute de localități. Parte din fotografii le-a publicat în albumul: " „Siebenbürgen Bilder einer Reise”" („Pelegrinul transilvan”), Wort+Welt+Bild Verlag München, 2007. Dincolo de excepționalele valente artistice, lucrările artistului Jacobi se constituie că un apel la salvarea unor valori inestimabile ale patrimoniului istoric
Peter Jacobi () [Corola-website/Science/324844_a_326173]
-
limita depopulării totale a unor sate. Din mulțimea de fotografii pe această temă, a ales 2000 pe care le-a publicat în 2009 pe un CD (Schiller Verlag, Hermannstadt - Bonn 2009; ISBN 978-3-941271-29-6). În selecție precumpănește aspectul documentar. Pentru fiecare localitate a ales între 10 și 25 de fotografii, cu legendă bilingva, în germană și engleză.
Peter Jacobi () [Corola-website/Science/324844_a_326173]
-
cuprinde monumentele istorice înscrise în Patrimoniul cultural național al României și aflate în localități din județul Prahova al căror nume începe cu litera B. Lista completă este menținută și actualizată periodic de către Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național din România, prin intermediul Institutului Național al Patrimoniului, ultima versiune datând din 2015. Această listă cuprinde și
Lista monumentelor istorice din județul Prahova - B () [Corola-website/Science/326033_a_327362]
-
suferite de aliații greco-ruși s-au ridicat la aproximativ 2.000 de luptători. Insurgenții au fost obligați să se retragă spre Mistra , dar au fost obligați să părăsească la scurtă vreme și această poziție. După plecarea soldaților ruși din oraș, localitatea a fost atacată și distrusă de grupurile înarmate de albanezi. În acest timp, legiunea apuseană aflată sub comanda prințului Piotr Petrovici Dolgorukov, alături de care luptau și 10 soldați ruși, au cucerit orașele Kalamata din Arcadia. Legiunea a reușit să captureze
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
ajutorul corăbiilor otomane, blocate în Dardanele și la Constantinopol . Înfrângerea rebeliunii elene a avut consecințe dramatice asupra populației Peloponezului. Această provincie bogată a Greciei a fost devastată de război, iar numeroși locuitori au căzut victime ale violențelor și terorii. Multe localități au fost distruse sau jefuite. Livezile de măslini și duzi au fost distruse în timpul luptelor sau în urma represaliilor. A avut loc o amplă migrare a populației spre zonele muntoase, spre insulele Mării Egee sau chiar în Asia Mică. Istoricul Georgios Sakellarios
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
cuprinde monumentele istorice înscrise în Patrimoniul cultural național al României și aflate în localități din județul Prahova al căror nume începe cu litera D. Lista completă este menținută și actualizată periodic de către Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național din România, prin intermediul Institutului Național al Patrimoniului, ultima versiune datând din 2015. Această listă cuprinde și
Lista monumentelor istorice din județul Prahova - D () [Corola-website/Science/326034_a_327363]
-
Araba (Galileea) (în arabă:عرابة, în scriere ebraică עראבה, denumit în arabă și Arbat al Batuf, datorită proximității Văii Bet Netufa,sau în arabă Sahl Al Batuf) este o localitate urbană din Israel, din Districtul de Nord, în partea de apus a Galileei de Jos, aflat la 7 km sud-est de orașul Karmiel, la 1 km est de Sakhnin si 1 km vest de Deir Hana. Orașul, populat de circa
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]
-
orașul Karmiel, la 1 km est de Sakhnin si 1 km vest de Deir Hana. Orașul, populat de circa 20,660 locuitori (2010), arabi, marea majoritate musulmani, are și o minoritate creștină greco-catolică (melkită) (2% din populație). Din anul 1965 localitatea a primit statutul de consiliu local. Încă nu este recunoscut oficial ca oraș sau municipiu. La recensământul din 1931 Araba număra 253 case locuite și o populație de 1187 arabi musulmani și 37 arabi creștini. Sporul de populație anual este
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]
-
o parte nouă a orășelului se întinde în valea Sakhnin (Sahl Araba) Se crede că așezarea exista încă în vremea regatului evreiesc antic. Urme arheologice ale așezării din secolul al V lea î.e.n. s-au găsit în preajma bisericii creștine din localitate. În epoca Mishnei și a Talmudului este menționată sub numele ebraic Arav, Districtul era numit în epoca talmudică Arbata. Iosephus Flavius menționează localitatea sub numele elen de Garaba sau Gavara, ca fiind unul din principalele orașe ale Galileei de la începutul
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]
-
Urme arheologice ale așezării din secolul al V lea î.e.n. s-au găsit în preajma bisericii creștine din localitate. În epoca Mishnei și a Talmudului este menționată sub numele ebraic Arav, Districtul era numit în epoca talmudică Arbata. Iosephus Flavius menționează localitatea sub numele elen de Garaba sau Gavara, ca fiind unul din principalele orașe ale Galileei de la începutul mileniului I e.n., alături de Tzipori (Sephoris) și Tiberias, după câte se pare, al treilea ca mărime. El era în vremea aceea capitala districtului
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]
-
de 18 ani, după mărturia Talmudului palestinian), cel mai mare învățat talmudist din prima generație a Tanaimilor, precum și rabbi Hanina Ben Dosa, care era fiul locului. După o tradiție evreiască din 1212, Hanina Ben Dosa a și fost înmormântat în localitate. După mărturia lui Iosephus Flavius, deși locuitorii din Arav nu au participat la Marea Revoltă a Evreilor și nu au opus rezistență, din lipsă de mijloace de apărare, localitatea a fost distrusă de către soldații lui Vespasian. Bărbații au fost omorâți
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]
-
evreiască din 1212, Hanina Ben Dosa a și fost înmormântat în localitate. După mărturia lui Iosephus Flavius, deși locuitorii din Arav nu au participat la Marea Revoltă a Evreilor și nu au opus rezistență, din lipsă de mijloace de apărare, localitatea a fost distrusă de către soldații lui Vespasian. Bărbații au fost omorâți, iar locuitorii lăsați în viață, după cum se vede, femeile și copiii, au fost luați în robie. În urma distrugerilor, localitatea vecină Sihnin, actualul Sakhnin, a luat întâietatea în regiune. Așezarea
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]
-
nu au opus rezistență, din lipsă de mijloace de apărare, localitatea a fost distrusă de către soldații lui Vespasian. Bărbații au fost omorâți, iar locuitorii lăsați în viață, după cum se vede, femeile și copiii, au fost luați în robie. În urma distrugerilor, localitatea vecină Sihnin, actualul Sakhnin, a luat întâietatea în regiune. Așezarea a fost ulterior refacută, aici stabilindu-se una din așa numitele 24 mishmerot - guardii, ale preoților evrei - cohanim, și anume casa lui Petahya. În zilele împăratului Adrian locuitorii evrei ai
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]
-
a fost ulterior refacută, aici stabilindu-se una din așa numitele 24 mishmerot - guardii, ale preoților evrei - cohanim, și anume casa lui Petahya. În zilele împăratului Adrian locuitorii evrei ai așezării au fost transferați în regiunea Iudeei. În epoca bizantină localitatea a fost locuită de creștini, care în secolul al V-lea au zidit o biserică, ale cărei ruine se pot vedea și astăzi. Creștinii din Araba s-au convertit în cea mai mare parte la islam după victoria lui Salah
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]
-
In Valea Sakhnin (Sahl Araba) mai sunt măslini foarte bătrâni pe care populația îi numește Rumiin (adică Bizantini). În epoca mamelucă Araba a fost capitala unei plase ("Nahiya"). Un călător arab Yakut Al Hamawi, din veacul al XIII-lea, pomenește localitatea în cartea sa, „Mu'adjam al Buldan”. In cursul istoriei Araba a fos o așezare agricolă, care se baza în primul rând pe pământul roditor al văii Beit Netufa (Sahl al Batuf). In anul 1596 Araba este menționată în registrele
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]
-
leagă și începutul ascensiunii șeicului Dahar al Omar al Zeidani (1688-1775) care a devenit in anii 1730-1770 stăpânitorul de facto al Galileei. Tradiția povestește că în tinerețe, după ce omorâse un militar turc, Dahe al Omar și-a găsit adăpost în localitate, pe atunci condusă de șeicul Muhammad Nasser, și a mediat în aplanarea unui conflict între Araba și un sat vecin. În secolul al XIX-lea localitatea a cunoscut o renaștere prin stabilirea mai multor familii din Nablus și Ierusalim. În timpul
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]
-
tinerețe, după ce omorâse un militar turc, Dahe al Omar și-a găsit adăpost în localitate, pe atunci condusă de șeicul Muhammad Nasser, și a mediat în aplanarea unui conflict între Araba și un sat vecin. În secolul al XIX-lea localitatea a cunoscut o renaștere prin stabilirea mai multor familii din Nablus și Ierusalim. În timpul administrației mandatului britanic Araba era un sat mare cu 1200 locuitori (1931), și terenuri agricole de 3,000 ha. In cursul Războiului arabo-israelian din 1948, comuna
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]
-
cu 1200 locuitori (1931), și terenuri agricole de 3,000 ha. In cursul Războiului arabo-israelian din 1948, comuna a fost cucerită de armata israeliană în cursul Operației Dekel ("Palmier"). În urma capitulării Nazaretului au încetat lupta și localitătile rurale din împrejurime. Localitatea a intrat în componența Israelului și,potrivit cu principiile stabilite de conducerea militară israeliană în legătură cu așezările arabe din Galileea, locuitorii din Araba nu au fost expulzați. O mare parte din pământurile sătenilor, pe o arie aflată la estul localității au fost
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]
-
din împrejurime. Localitatea a intrat în componența Israelului și,potrivit cu principiile stabilite de conducerea militară israeliană în legătură cu așezările arabe din Galileea, locuitorii din Araba nu au fost expulzați. O mare parte din pământurile sătenilor, pe o arie aflată la estul localității au fost confiscate de stat și declarate „zonă militară închisă” sub numele de Aria 9. In anii 1960 locuitorii Arabei au recurs la numeroase acțiuni de protest contra guvernământului militar instituit de Israel în zonele cu populație arabă, până ce acesta
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]