28,647 matches
-
comuni și crapi amur. Limanul Ialpug (în ; pe hărțile anterioare anului 1812 apare și ca „Răsuna”, Ialpug fiind numele tătăresc) este un liman fluviatil dintre raioanele Bolgrad, Ismail și Reni, aflat în Câmpia Dunării. Cea mai mare localitate aflată pe malul limanului este orașul Bolgrad (aflat la extremitatea nordică). Limanul este legat prin canale cu Dunărea. Lungimea limanului este de 39 km, lățimea maximă de 15 km, suprafața de 149 km², adâncimea medie de aproximativ 2 m și cea maximă de
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
de 149 km², adâncimea medie de aproximativ 2 m și cea maximă de aproximativ 5,5 m. Este cel mai mare lac din Ucraina după suprafață. Bazinul limanului are o formă alungită. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea. Malurile estice și vestice ale lacului sunt mai înalte și abrupte, presărate cu ravene (râpi adânci), cele sudice sunt joase și nisipoase, iar cele nordice sunt mlăștinoase și acoperite cu tufișuri de stuf. Fundul adânc al limanului se află acoperit cu
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
adânci), cele sudice sunt joase și nisipoase, iar cele nordice sunt mlăștinoase și acoperite cu tufișuri de stuf. Fundul adânc al limanului se află acoperit cu un strat de mâl negru conținând hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. În partea de sud, limanul Ialpug este legat de Lacul Cugurlui printr-un canal strâmt numit „Repedea” ("Repida" în ucraineană) prin care trec peștii. În trecut, limanul Ialpug a fost un rezervor unde erau colectate apele Dunării când
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
se varsă în dreptul localității Barta). Temperatura apei atinge vara un maxim de 24-25°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc aproximativ 40 de specii de pește. Pe lângă pește, viețuiesc mai mult de 10 specii de șerpi, raci, broaște, scoici șifonate și așifonate (mai mult de 8 specii), câteva specii de
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
din Ucraina după suprafață. Denumirea este comănească sau tătărească, forma „Covurlui” întâlnindu-se și în județul Galați. Bazinul limanului are o formă circulară, cu diametrul de aproximativ 20 km. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea și cu Ialpugul. Malurile nordice, estice și vestice ale limanului sunt joase și mlăștinoase, iar cele sudice sunt joase și nisipoase. Fundul adânc al limanului se află acoperit cu un strat de mâl negru pe bază de hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
estice și vestice ale limanului sunt joase și mlăștinoase, iar cele sudice sunt joase și nisipoase. Fundul adânc al limanului se află acoperit cu un strat de mâl negru pe bază de hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. Limanul Cugurlui este legat de Lacul Ialpug (în partea de nord) și de Dunăre (în partea de sud) prin canale prin care se varsă surplusul de apă și prin care trec peștii. Între Ialpug și Cugurlui se află
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Ialpug și Dunăre. Temperatura apei atinge vara un maxim de 28-30°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. În tufișurile de pe malurile limanului își fac cuiburi păsările migratoare. În mlaștinile de pe malul de sud-est al limanului este o colonie de pelicani creți ("Pelecanus crispus") unică în Ucraina. În apele sale viețuiesc mai multe specii de pește cum sunt crapul, bibanul, plătica, știuca
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
28-30°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. În tufișurile de pe malurile limanului își fac cuiburi păsările migratoare. În mlaștinile de pe malul de sud-est al limanului este o colonie de pelicani creți ("Pelecanus crispus") unică în Ucraina. În apele sale viețuiesc mai multe specii de pește cum sunt crapul, bibanul, plătica, știuca etc. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea lacului existând ferme
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
industrial, în apropierea lacului existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a ocroti resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Apa din limanul Cugurlui este folosită pentru irigații. Între malul sudic și Dunăre, au fost construite poldere care au fost utilizate pentru culturile de cereale (se cultivă permanent grâu și ovăz, iar însămânțarea cu porumb și lucernă se face periodic, prin rotație. În ultimii ani, s-a trecut la realizarea
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
cu Dunărea. Lungimea sa este de 6,5 km, lățimea maximă de 1 km, suprafața variază în intervalul 250-420 ha, iar adâncimea maximă de 3,5-4 m (cea medie fiind de 0,8-1 m). Bazinul său are o formă alungită. Malurile de nord și de vest sunt înalte, uneori abrupte, pe când cele de est și sud sunt joase și mlăștinoase. Temperatura apei atinge în timpul verii maxime de 25-26 °C, iar în timpul iernii lacul îngheață la suprafață. Lacul are vegetație acvatică la
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
de vest sunt înalte, uneori abrupte, pe când cele de est și sud sunt joase și mlăștinoase. Temperatura apei atinge în timpul verii maxime de 25-26 °C, iar în timpul iernii lacul îngheață la suprafață. Lacul are vegetație acvatică la suprafață, iar pe malurile sudice cuiburi păsările de apă și poposesc păsările migratoare. Printre speciile de pești care viețuiesc în lac sunt bibanul, crapul și știuca. Apele lacului sunt folosite pentru irigații. Limanul Catlabuga (în limba noastră ; în "Catlabuh", în "Catalpug") este un liman
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
canale cu Dunărea. Lungimea lacului este de 21 km, lățimea variază în intervalul 1-11 km, suprafața de 67 km², adâncimea maximă este de aproximativ 4 m. Bazinul limanului are o formă alungită. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea. Malurile nordice sunt mai înalte (în unele locuri înălțimea ajunge la 8-10 m), pe alocuri abrupte, presărate cu ravene (râpi adânci), iar cele sudice sunt joase și nisipoase. Din bazinul principal al limanului se desprind două golfuri: Golful Tașbunar (în partea
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
suprafață. Lacul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pe lângă pești, în apele Catalpugului viețuiește un
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
format din două părți: partea de nord și partea de sud (cu o lățime de 3-3,5 km), care sunt unite printr-o strâmtoare de circa 600 m lățime, în dreptul localității Chitai. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea. Malurile limanului sunt înalte, pe alocuri abrupte, presărate cu ravene (râpi adânci), cu excepția celor din extrema nordică și cea sudică care sunt joase și nisipoase. În partea de nord a limanului se varsă râurile Chirghiș-Chitai (cu afluentul său Chirghiș, se varsă
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Aliaga. Temperatura apei atinge vara un maxim de 27°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special în partea de sud cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, carasul, crapul argintiu, crapul amur, plătica, somnul și știuca. Apele limanului sunt folosite pentru irigații. Limanul Sasîk (sau Conduc, în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
al regiunii Odesa din Ucraina. Suprafața limanului este de 215 km², iar adâncimea maximă de 3.3 m. Lungimea lacului este de 35 km, în timp ce lățimea sa atinge un maxim de 11 km . Bazinul său are o formă triunghiulară alungită. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. În partea de sud-vest, Sasîkul (Conducul) este legat de Dunăre printr-un canal navigabil, denumit „Canalul Bîstroe”. Limanul Sasîk este complet separat de Marea Neagră printr-o limbă de nisip cu lățimea medie
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
de 190 km², care cuprinde și salba de lacuri înconjurătoare mai mici, „lacurile satelite” Sărat, Hagider, Caraceauș, Buduri, Martaza, Mahala, Conducul Mic și Geantașa. Limanul Șagani face parte din Parcul Natural Național „Limanele Tuzlei”. Bazinul limanului are o formă rotundă. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. În partea de est, limanul Șagani comunică direct cu limanul Alibei. Este unul dintre cele mai mari limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de 78.4 km². Lacul are o lungime
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
km². Limanu Alibei face parte din Parcul Natural Național "Limanele Tuzlei". Limanul are o formă relativ rotundă, fiind legat la sud-vest de limanul Șagani și de Lacul Caraceauș, iar la est de Limanul Kurugöl și de limanul Burnas (sau „Alcalia”). Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. Este unul dintre cele mai mari liman din Regiunea Odesa, având o suprafață de 101.4 km². Are o lungime de 18 km, iar lățimea maximă este de 8 km. Adâncimea maximă
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Tatarbunar, fiind separat de Marea Neagră printr-un grind de nisip de oblic. El comunică, prin intermediul limanului Curughiol, cu limanul Alibei (în partea de sud-vest). Principala sursă de alimentare a lacului este râul Alcalia. Bazinul limanului are o formă alungită cu maluri abrupte, cu excepția grindului. În partea de vest comunică cu limanul Alibei. În partea de nord, în lac se varsă râul Alcalia. Suprafața este de 26.9 km². Are o lungime de 9.6 km, iar lățimea maximă este de 3
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
maximă este de 1.5 m. Fiind o zonă de concentrare a sării (prin evaporarea intensă), limanul Burnas are o salinitate dublă față de Marea Neagră, și echivalentă cu aceea a mării Mediterane, anume 38 de grame de sare pe litru. Pe malul sud-estic al limanului, la Marea Neagră, se află stațiunea Băile Burnazului, unde se folosește nămolul în tratarea terapeutică a bolilor. Lacul Burnas este înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971), făcând parte din șirul de
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
maritim. Are suprafața de 360 кm² și adîncimea maximală de 3 m. Volumul apei este de 0,54 km³ (apele limanului fiind puțin sărate). A fost foarte bogat în resurse piscicole. Legătura cu Marea Neagră o face prin intermediul strîmtorii Țarigradului. Pe malul limanului Nistrului se află orașele și raioanele Cetatea-Albă (sud-vest) și Ovidiopol (nord-est) ale regiunii Odesa.
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Cișmeaua-Văruită, întâlnit și sub forma Cișmelia (în , în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Bolgrad din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent bulgari. Satul este situat la o altitudine de 33 metri, pe malul estic al Lacului Ialpug, în partea de sud-vest a raionului Bolgrad. El se află la o distanță de 24 km sud de centrul raional Bolgrad. Prin această localitate trece drumul național Bolgrad-Ismail. Teritoriul acestei localități este traversat de râul Carasulac
Cișmeaua-Văruită, Bolgrad () [Corola-website/Science/318241_a_319570]
-
o altă variantă ar putea fi nemulțumirea romanilor față de creșterea puterii dacilor. Traian a început războiul după trei ani de pregătiri, foarte probabil pe 25 martie 101 d.H.. Acesta a construit un drum în stâncă în anul 100 d.H., pe malul drept al Dunării în defileul Cazanelor, a fost construit un drum în stâncă; de asemenea în anul 101 a fost construit un canal în jurul actualelor localități Šip și Carataš, situate în Serbia. Armata romană număra în total aproximativ 150.000
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
pontem" - "pod"). Împăratul Traian a ordonat să se construiască o serie de forticații în zonă și podul care este cunoscut azi că Podul lui Traian, acesta a fost construit peste Dunăre, un capăt se află în Cladova iar celălalt pe malul unde se află astăzi Drobeta Turnu Severin. Mai tarziu, slavii vechi au fondat aici o așezare, care a fost numită Novi Grad (Нови Град), în timp ce otomanii au construit aici o cetate numită "Fetislam". Numele Kladovo de astăzi a fost menționat
Cladova, Bor () [Corola-website/Science/318243_a_319572]
-
oameni), care aveau ca sarcină principală escorta curierilor și corespondenței și paza graniței. Această unitate avea să fie reorganizată într-un regiment ( 5 sotnii, 500 de oameni) pe 28 martie 1750. Cazacii din Astrahan au fost colonizați de-a lungul malului drept al Volgii, de la Astrahan până la Cernîi Iar. La începutul secolului al XIX-lea, regimentul a fost întărit cu noi veniți din Țarițîn, Kamișin, Saratov și cu restul cazacilor de pe Volga și un număr de cazaci kalmîci și tătari. Din
Cazaci din Astrahan () [Corola-website/Science/318242_a_319571]