28,018 matches
-
a cunoaște și a dorinței de putere. Gândirea vechilor greci a elaborat practica sexuală în raport cu o cunoaștere a limitei sinelui. Pe baza acestei idei, preluată într-un mod diferit, Occidentul a făcut din sex, limita supremă a ființei umane. Emanciparea sexuală modernă o vedem nu drept o contestare a controlului sexualității de către factorul superior (părintele, statul!), ci chiar produsul acestor mecanisme 81. Revoluția sexuală, mișcările de "eliberare sexuală" din anii '60, schimbarea concepțiilor despre sexualitate și, implicit, despre viață se înscriu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
idei, preluată într-un mod diferit, Occidentul a făcut din sex, limita supremă a ființei umane. Emanciparea sexuală modernă o vedem nu drept o contestare a controlului sexualității de către factorul superior (părintele, statul!), ci chiar produsul acestor mecanisme 81. Revoluția sexuală, mișcările de "eliberare sexuală" din anii '60, schimbarea concepțiilor despre sexualitate și, implicit, despre viață se înscriu în "seria" dialectică a producțiilor discursive occidentale despre sex. A controla sexul, nebunia, delincvența, discursul public etc. înseamnă a monopoliza puterea, în timp ce incitarea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mod diferit, Occidentul a făcut din sex, limita supremă a ființei umane. Emanciparea sexuală modernă o vedem nu drept o contestare a controlului sexualității de către factorul superior (părintele, statul!), ci chiar produsul acestor mecanisme 81. Revoluția sexuală, mișcările de "eliberare sexuală" din anii '60, schimbarea concepțiilor despre sexualitate și, implicit, despre viață se înscriu în "seria" dialectică a producțiilor discursive occidentale despre sex. A controla sexul, nebunia, delincvența, discursul public etc. înseamnă a monopoliza puterea, în timp ce incitarea, instigarea, revolta nu sunt
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
consumul de pornografie nu arată neîntâlnitul, singularul, unicul sau nevăzutul, ci întreține ceea ce Foucault numea "o erotică a adevărului, o raportare a adevărului la intens"82, dar, mai degrabă, iluzia adevărului și o diminuare a plăcerii intense! Prin pornografie, energia sexuală, atât de vitală, se consumă în van, dar ea răspunde și unei dorințe imediate din subconștientul uman ce se află în căutarea plăcerii și a puterii! Pornografia este "răspunsul" la dorința irațională de putere-plăcere, dar ea se situează și ca
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
căutarea plăcerii și a puterii! Pornografia este "răspunsul" la dorința irațională de putere-plăcere, dar ea se situează și ca o "alienare" a sufletelor înstrăinate din zilele noastre. Sexualitatea nu este ceva care stârnește zâmbete decât pentru adolescenții curioși. Prin actul sexual, prin practicarea plăcerilor, viziunea sau concepția omului despre sine, despre viață și despre relații interumane se schimbă. Prin sex omul în structura sa se află într-un proces de transformare. Ideile despre sexualitate ale individului și ale societății modifică comportamentul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nebunie, despre puterea politică) se află nu în permisibil, ci în interdicție, iar cenzura și ascunderea adevărului îmbracă trei forme esențiale (interzicerea, negarea, împiedicarea sau eliminarea). Istoria sexualității este o carte atât a discursurilor despre sex, cât și a comportamentelor sexuale derivate din acele discursuri sau drept reacție la acele discursuri. De exemplu, Practicarea plăcerilor (vol. 2) se bazează pe textele despre sexualitate și despre etică ce sunt prezente în civilizația greco-romană; texte care, în viziunea lui Foucault, constituie "armătura conduitei
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în Creștinism reprezintă o modalitate de a investiga discursul despre sex. Foucault ne spune că mariajul vechilor greci era mult mai permisiv decât cel creștin. Astfel, unui bărbat căsătorit din Grecia antică îi era îngăduit de către soție să practice relații sexuale cu sclavii și sclavele sale, să aibă amante, să frecventeze prostituatele 85. Acest comportament era posibil mai ales că instituția căsătoriei reprezenta un fel de contract economic, unde soțul era obligat să-și întrețină și să facă dovadă că-și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
intelectuali (români). În viziunea lui Foucault, a existat o sexualitate liberă în Grecia și Roma, dar nu tot timpul, ci în anumite perioade, la fel cum în Europa anilor 1700-1750, așa numitul libertinaj al nobililor era o formă de expresie sexuală și de putere față de morala austeră promovată de oficialitățile din Anglia, Franța. Revoluția industrială și formarea unei societăți capitaliste pe baza idealului ordinii și progresului economic, cultural, stiințific și social-politic, ar coincide cu o perioadă de... represiune sexuală, astfel încât energia
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de expresie sexuală și de putere față de morala austeră promovată de oficialitățile din Anglia, Franța. Revoluția industrială și formarea unei societăți capitaliste pe baza idealului ordinii și progresului economic, cultural, stiințific și social-politic, ar coincide cu o perioadă de... represiune sexuală, astfel încât energia populației să fie înmagazinată în sistemul social-economic și politic al fabricilor și uzinelor. Și tocmai în acea Bélle Époque (1870- 1914), corespunzătoare prosperității occidentale, au început să se liberalizeze moravurile, iar femeile occidentale să se emacipeze; în acea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
epoca a început sexul să devină, lent, dar sigur, discurs public și fascinație cotidiană. Coco Chanel (1883-1971) stă mărturie a unui nou tip de a fi femeie (întreprinzătoare, inteligentă, independentă, cochetă, celebră). Revoluția Industrială, fenomenul modern al emancipării femeilor, revoluția sexuală au contribuit la impunerea unui nou tip de femeie: femeia-obiect sau femeia-ca-obiect sexual. Evident că există și varianta masculină a discursului occidental despre sex: bărbatul-obiect. În discursul despre sex, femeia nu a fost niciodată elementul marginal, ci, dimpotrivă, centrul de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cotidiană. Coco Chanel (1883-1971) stă mărturie a unui nou tip de a fi femeie (întreprinzătoare, inteligentă, independentă, cochetă, celebră). Revoluția Industrială, fenomenul modern al emancipării femeilor, revoluția sexuală au contribuit la impunerea unui nou tip de femeie: femeia-obiect sau femeia-ca-obiect sexual. Evident că există și varianta masculină a discursului occidental despre sex: bărbatul-obiect. În discursul despre sex, femeia nu a fost niciodată elementul marginal, ci, dimpotrivă, centrul de atenție și de atracție colectivă. Astfel vom înțelege de ce romanele sexiste victoriene și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
victoriene și post-victoriene au centrat femeia, sexul ei; de ce G. Klimt (1862-1918) picta femei în formă de vagin și uter; de ce Freud și psihanaliștii investigau obsesiile și patologiile masculine strict legate de sexualitatea femeii; de ce sexologiile sunt centrate pe actul sexual și pe sexul partenerilor; de ce relațiile dintre femei și bărbați prind contur prin atracție sexuală. Ideile exprimate de Simone de Beauvoir (1908-1986) în cartea Al doilea sex (Le Deuxième sexe) (1949) sunt mai mult reacții feministe, poate de complex sexual
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
formă de vagin și uter; de ce Freud și psihanaliștii investigau obsesiile și patologiile masculine strict legate de sexualitatea femeii; de ce sexologiile sunt centrate pe actul sexual și pe sexul partenerilor; de ce relațiile dintre femei și bărbați prind contur prin atracție sexuală. Ideile exprimate de Simone de Beauvoir (1908-1986) în cartea Al doilea sex (Le Deuxième sexe) (1949) sunt mai mult reacții feministe, poate de complex sexual, poate și din experiența directă cu partenerul ei Jean-Paul Sartre, binecunoscut pentru atitudinea sa de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sexual și pe sexul partenerilor; de ce relațiile dintre femei și bărbați prind contur prin atracție sexuală. Ideile exprimate de Simone de Beauvoir (1908-1986) în cartea Al doilea sex (Le Deuxième sexe) (1949) sunt mai mult reacții feministe, poate de complex sexual, poate și din experiența directă cu partenerul ei Jean-Paul Sartre, binecunoscut pentru atitudinea sa de a trata femeile precum obiectele. Funcționalitatea femeii, a femeii-obiect îndeosebi, nu constă în ideea preconcepută că ea este folosită, ci mai degrabă în a-și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
având imaginea producerii acelor ciocane pe post de oameni din melodia The Wall a celor de la Pink Floyd. În locul faptelor memorabile ale Evului Mediu, au izbucnit, cu o violență discursivă și acțională, falsele identificări (etnia, clasa, rasa, grupul social, minoritățile sexuale etc.), pe care individul modern le substituie în ființa și în gândirea sa. În loc să vedem adevăratele diferențe legate de fapte și de gândire, omul modern s-a obișnuit sau a fost obișnuit să le privească acolo unde nu sunt, în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sa. În loc să vedem adevăratele diferențe legate de fapte și de gândire, omul modern s-a obișnuit sau a fost obișnuit să le privească acolo unde nu sunt, în exterioritățile noastre insignifiante (în naționalitate, în grup social, în rase, în minorități sexuale, în fațete sociale). Ce este diferența? Ce ar putea fi o diferență? În primul rând, diferența înseamnă a face distincții, a înțelege tot ceea ce a fost și tot ceea ce este în raport cu tot ceea ce poți să faci prin altfel de gândiri
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a devenit vehiculul esențial al războiului dintre cuvinte și oameni, având drept efecte polarizarea societăților și difuzarea unor stări de intolerență față de tot ceea ce se înfățișează. Totodată, televiziunile sunt vehicule fără oprire în promovarea falselor diferențe (naționalitatea, grupul, clasa, minoritatea sexuală etc.). În ziua de azi, perpetuarea spiritului totalitar și de masă a revenit televiziunilor, care au preluat locul de altădată al efectelor de discurs totalitar prezente la Stalin și Hitler. Televiziunile și fenomenul mediatic pe care îl dezvoltă sunt un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
medic din Asia Mică, astăzi Turcia, care a trăit în al secolul al II-lea, spunea că el știe doar două lucruri despre creștini: primul, că ei cred în înviere, și al doilea, că sunt capabili de o remarcabilă cumpătare sexuală. Este foarte interesant și elocvent că percepția publicului despre acest nou grup recunoștea particularitatea credinței lor în înviere. În creștinismul de la început, învierea era așadar centrală și vitală, mult mai mult decât era în sânul iudaismului. A treia mutație operată
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
cunoștea, și de aceea îi păruse atât de incredibil dialogul din fostul birou al guvernatorului. Nu, totul avea un înțeles: și retorica revoluționară ce derapa dintr-o dată spre un limbaj murdar și acel „cetățeană spioană”, și broșura ce reglementa viața sexuală a membrilor Partidului. Da, se instaura o nouă ordine a lucrurilor. În lumea asta atât de familiară totuși, toate aveau să capete un alt nume, fiecărui obiect, fiecărei ființe urma să i se pună o altă etichetă. „Dar zăpada asta
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care excela el. Trecând pe lângă portretul lui Lenin, colegul meu a fluierat foarte nerespectuos și a afirmat: - Ha-ha, ce Lenin! El nu avea copii. Pur și simplu nu știa să facă dragoste... Folosise un verb foarte vulgar ca să desemneze activitatea sexuală, deficientă, după el, a lui Lenin. Un verb pe care nu aș fi îndrăznit niciodată să-l rostesc și care, aplicat la Vladmimir Ilici, devenea de o obscenitate monstruoasă. Năucit, auzeam ecoul acelui verb iconoclast răsunând pe lungile coridoare goale
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
tânărul uzbek. „Trebuia neapărat să o omoare, să o reducă la un trup fără viață!” Și, cu o perspicacitate deja bărbătească, înțelegeam că nu era vorba de o simplă cruzime. Îmi aminteam acum de primele clipe care urmau după actul sexual, în care trupul, dorit cu o clipă în urmă, devenea subit inutil, neplăcut la vedere, la pipăit, aproape ostil. Mi-am amintit de tânăra mea parteneră de pe pluta noastră, noaptea: e adevărat, mi-era ciudă pe ea că nu o
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ignora alte metode de combatere (rotația culturiloră; au cultivat soiuri mai sensibile, dar mai productive. Despre acțiunea fiziologică a pesticidelor asupra organismelor se cunosc destul de puține aspecte. Se știe că ele acționează asupra sistemului 46 nervos, a metabolismului, a hormonilor sexuali, dereglează metabolismul calciului, inhibă acțiunea unor sisteme enzimatice, afectează funcțiile de reproducere la organismele superioare și la om, induc efecte mutagene și cancerigene. Un grup de substanțe care a căpătat o mare utilitate în ultima vreme este cel al ierbicidelor
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
afecțiune în care sângele are carențe de globule roșii sau hemoglobină. Anhidru: fără apă. Antibiotic: substanță naturală care inhibă creșterea sau distruge microorganismele. Utilizat la tratamentul bolilor infecțioase. Antiseptic: substanță care oprește dezvoltarea sau acțiunea microorganismelor. Afrodiziac: care excită dorința sexuală. Aromatic: care are o aromă agreabilă și acțiune sau proprietăți stimulatoare. Artrită: inflamație a unei articulații, însoțită de durere și tumefiere. Astringent: agent care are efect de contractare, oprind hemoragiile sau secrețiile prin coagularea proteinelor de pe suprafața celulelor. Bronșită: inflamație
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
mai clar funcțiile de semnalizare Între specii și În interiorul speciilor; b) să servească drept stimuli sau inhibatori mai eficienți ai acțiunii altor indivizi; c) să reducă distrugerile În interiorul unei specii; d) să servească drept mecanisme care creează legături sociale sau sexuale. Ritualizările animale au funcții biologice (comunicarea și coordonarea activităților Într-un grup, atragerea partenerilor pentru Împerechere, controlarea agresiunii etc.). Între acestea, funcția de comunicare este aceea care pare a crea o punte Între ritualizările din lumea animalelor și comportamentele umane
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
77), schema sa canonică cuprinde următoarele acte rituale și constructe mitologice: „omagiul adus diavolului, abjurarea lui Hristos și a credinței, profanarea crucii, unguentul magic, devorarea copiilor ș...ț, metamorfozele, zborul magic, adunările nocturne cu alaiul lor de banchete și orgii sexuale”. Interpretarea acestui ansamblu ceremonial s-a concentrat asupra identificării rădăcinilor sale „arhetipale”. Pentru unii autorii este vorba despre o formă de religie arhaică, premodernă (M. Murray, 1921, apud M. Eliade, 1997), pentru alții de vechi rituri de fertilitate (M. Eliade
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]