270,960 matches
-
Plasa Gurahonț a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județul Arad (interbelic), cu reședința în localitatea omonimă, Gurahonț. Plasa Gurahonț a funcționat între anii 1939-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu "regiuni" și "raioane," unități administrative organizate după model sovietic. În
Plasa Gurahonț, județul Arad () [Corola-website/Science/329866_a_331195]
-
36 sate, Plasa Sântana - 13 sate, Plasa Sebiș - 37 sate, Plasa Șiria - 11 sate și Plasa Târnova - 16 sate. În 1947, organizarea județului cuprindea un număr maxim de plăsi, treisprezece (13), după cum urmează Aradul-Nou, Chișineu-Criș, Plasa Curtici (cu sediul în localitatea omonimă, Curtici), Plasa Gurahonț (cu sediul în localitatea omonimă, Gurahonț), Hălmagiu, Ineu, Pecica (cu sediul în localitatea omonimă, Pecica), Radna, Săvârșin (cu sediul în localitatea omonimă, Plasa Săvârșin), Plasa Sebiș, Sfânta Ana, Șiria și Târnova. și <br>
Plasa Gurahonț, județul Arad () [Corola-website/Science/329866_a_331195]
-
37 sate, Plasa Șiria - 11 sate și Plasa Târnova - 16 sate. În 1947, organizarea județului cuprindea un număr maxim de plăsi, treisprezece (13), după cum urmează Aradul-Nou, Chișineu-Criș, Plasa Curtici (cu sediul în localitatea omonimă, Curtici), Plasa Gurahonț (cu sediul în localitatea omonimă, Gurahonț), Hălmagiu, Ineu, Pecica (cu sediul în localitatea omonimă, Pecica), Radna, Săvârșin (cu sediul în localitatea omonimă, Plasa Săvârșin), Plasa Sebiș, Sfânta Ana, Șiria și Târnova. și <br>
Plasa Gurahonț, județul Arad () [Corola-website/Science/329866_a_331195]
-
16 sate. În 1947, organizarea județului cuprindea un număr maxim de plăsi, treisprezece (13), după cum urmează Aradul-Nou, Chișineu-Criș, Plasa Curtici (cu sediul în localitatea omonimă, Curtici), Plasa Gurahonț (cu sediul în localitatea omonimă, Gurahonț), Hălmagiu, Ineu, Pecica (cu sediul în localitatea omonimă, Pecica), Radna, Săvârșin (cu sediul în localitatea omonimă, Plasa Săvârșin), Plasa Sebiș, Sfânta Ana, Șiria și Târnova. și <br>
Plasa Gurahonț, județul Arad () [Corola-website/Science/329866_a_331195]
-
număr maxim de plăsi, treisprezece (13), după cum urmează Aradul-Nou, Chișineu-Criș, Plasa Curtici (cu sediul în localitatea omonimă, Curtici), Plasa Gurahonț (cu sediul în localitatea omonimă, Gurahonț), Hălmagiu, Ineu, Pecica (cu sediul în localitatea omonimă, Pecica), Radna, Săvârșin (cu sediul în localitatea omonimă, Plasa Săvârșin), Plasa Sebiș, Sfânta Ana, Șiria și Târnova. și <br>
Plasa Gurahonț, județul Arad () [Corola-website/Science/329866_a_331195]
-
(n. 27 ianuarie 1972, Rădăuți, județul Suceava) este un actor, cântăreț, compozitor și prezentator de televiziune din România. A studiat școala generală și liceul în localitatea natală. A fost pasionat de muzică încă din copilărie, când a luat primele studii muzicale la Casa Pionierilor. În timpul liceului, a înființat prima sa trupa, cu numele Boltz. În anul 1990 a plecat la București pentru a urma cursurile Academiei
Berti Barbera () [Corola-website/Science/329906_a_331235]
-
prezent biserica de lemn are destinația de muzeu. Ansamblul bisericii „Sfântul Nicolae” din Broșteni a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 213, având codul de clasificare . El este format din două obiective: Localitatea Broșteni este situată în sud-vestul județului Suceava, la granița cu județele Neamț și Harghita, pe cursul mijlociu al râului Bistrița, în partea de sud-est a bazinului Dornelor. Șoseaua națională DN 17B Vatra Dornei - Piatra Neamț tranzitează localitatea. Broșteni se află în
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
format din două obiective: Localitatea Broșteni este situată în sud-vestul județului Suceava, la granița cu județele Neamț și Harghita, pe cursul mijlociu al râului Bistrița, în partea de sud-est a bazinului Dornelor. Șoseaua națională DN 17B Vatra Dornei - Piatra Neamț tranzitează localitatea. Broșteni se află în partea nordică a Carpaților Orientali, fiind o așezare tipică de munte. Iată cum descrie Ion Creangă (care a locuit și învățat pentru o scurtă perioadă la Broșteni) această localitate în opera sa, "Amintiri din copilărie": "„Și
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
națională DN 17B Vatra Dornei - Piatra Neamț tranzitează localitatea. Broșteni se află în partea nordică a Carpaților Orientali, fiind o așezare tipică de munte. Iată cum descrie Ion Creangă (care a locuit și învățat pentru o scurtă perioadă la Broșteni) această localitate în opera sa, "Amintiri din copilărie": "„Și satul Broștenii fiind împrăștiat, mai ca toate satele de la munte, nu se rușinau lupul și ursul a se arăta ziua-miaza-mare prin el; o casă ici, sub tihăraia asta, alta dincolo de Bistriță, sub altă
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
în curtea bisericii de lemn. Pe vechea cruce de piatră a mormântului său se află o inscripție cu următorul text: "„Aici odihnește Niculai Nanu, întâiul învățător în valea Bistriței, la școala lui Baloș din Broșteni 1840-1850.”" În prezent liceul din localitate îi poartă numele. Între elevii care au învățat la școala găzduită în pronaosul bisericuței de lemn se numără și renumitul scriitor Ion Creangă (1837-1889), care a poposit pentru scurt timp la Broșteni în 1848-1849, când avea vârsta de 12 ani
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
cult (potir, disc, steluță), cărți religioase, vase din lemn pentru anaforă, trusă de botez și trusă de împărtășanie din lemn, diferite cruci de mână, candele. Pereții pronaosului sunt decorați cu fotografii de epocă și litografii referitoare la biserică și împrejurimile localității, consiliile parohiale sau mitropoliții bucovineni. În naosul bisericii se află stranele originale precum și un analog cu strana la care a cântat Ion Creangă. În afară de muzeul organizat în incinta bisericii de lemn, în orașul Broșteni mai există Muzeul Etnografic al Grupului
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
naturală de tip botanic), situată în județul Harghita, pe teritoriul administrativ al comunei Cârța. Aria naturală se află în partea nord-vestică a Depresiunii Ciucului și cea centrală a județului Harghita, în vestul satului Cârța, aproape de drumul județean DJ138, care leagă localitatea Zetea de satul Suseni. Rezervația naturală inclusă în situl Natura 2000 - "Harghita-Mădăraș", a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului
Lacul Dracului () [Corola-website/Science/329968_a_331297]
-
Vladimir a fost arestat pentru uneltire contra ordinei sociale prin agitații dușmănoase și condamnat la 2 ani închisoare. În 21. noiembrie 1962 a fost eliberat și transportat la Aita Mare. În primii ani nu i-a fost permis să părăsească localitatea și a fost obligat să lucreze la colectivul local. În primii ani a cercetat pe mai multe teme de matematică și fizică, din 1966 a încercat să-și publice cercetările, dar fără succes. În 1966 a scris mai multe scrisori
Márton Moyses () [Corola-website/Science/329969_a_331298]
-
el a adoptat numele ebraic de familie Giladi și s-a alăturat „Organizației militare naționale ”, cunoscută pe scurt ca Etzel sau Irgun, organizația subterană paramilitară sioniștilor revizioniști, de sub conducerea lui David Raziel. Giladi a ajuns la conducerea secției Etzel în localitatea Nes Tziona. Când în anul 1940 organizația Etzel a scindat, Giladi a făcut parte din gruparea disidentă Lehi condusă de Avraham Stern, care a hotărât,în pofida războiului Angliei contra Germaniei hitleriste, să continue acțiunile contra puterii mandatare britanice. Eliyahu Giladi
Eliyahu Giladi () [Corola-website/Science/329962_a_331291]
-
bordul lui Rama se construiește un habitat care poate adăposti până la 2.000 de ființe umane, iar Nicole și companionii primesc misiunea de a convinge omenirea să trimită un contingent reprezentativ care să locuiască în Noul Eden, cum este denumită localitatea. Reprezentantul ramanilor, un robot pe care călătorii îl numesc Vulturul, le explică faptul că se încearcă crearea unei baze de date care să însumeze cunoștințe despre toate obiectele și rasele din galaxie. Înainte de plecare, oamenilor li se cere să lase
Grădina din Rama () [Corola-website/Science/329982_a_331311]
-
Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Bogdănești este un lăcaș de cult ortodox construit în anii 1937-1955 în satul Bogdănești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în centrul localității și are hramul "Pogorârea Sfântului Duh", sărbătorit la 50 de zile după Paști. În cimitirul sătesc din Bogdănești se află o altă biserică de lemn, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
al XVIII-lea. Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Bogdănești nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Satul Bogdănești este o așezare de vechi răzeși, aflată în apropierea primei capitale a Moldovei, Baia. În această localitate, în jurul anului 1363, voievodul Bogdan I al Moldovei (1359-1365), împreună cu doamna Maria, a zidit o mănăstire denumită Schitul Bogdănești (sau Bogoslovul), pentru a servi drept biserică domnească și loc de rugăciune. Fiind construită din lemn, biserica a rezistat curgerii timpului
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
nu numai unei revolte sociale, ci și a unei reale rezistențe armate. Bine instruite și dotate cu armament modern, aceste trupe au recâștigat teritoriul pierdut și până la urmă au înăbușit ferm tentativa de răsturnare a ordinii existente. Pe lângă distrugerea unor localități în timpul luptelor, au avut loc și represalii din partea unităților militare românești împotriva populației civile combatante, surse ucrainene sau sovietice creditând însă și acțiuni împotriva populației necombatante. Din totalul pierderilor umane, ucrainenilor le-au fost atribuiți de către sursele românești circa 300-400
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
li se cerea unităților comandate de aceștia să supravegheze cu toată atenția mișcările trupelor bolșevice de peste râul Nistru și să respingă orice atac al acestora. Împotriva lor trebuia să se acționeze "„cu cea mai mare violență până la distrugerea completă a localității în care se adăpostesc unitățile concentrate în acest scop”". La comandamentul Diviziei 1 Cavalerie la începutul anului 1919 au sosit informații care indicau o creștere bruscă a efectivelor ruso-ucrainene în regiunea orașului Moghilău, precum și o intensificare a actelor teroriste și
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
lupte violente. Sub comanda generalului Davidoglu, o primă tentativă de înaintare a forțelor armate române din regiune dinspre Creștinești spre Hotin, s-au concretizat după 2 zile în condițiile atacului inamic cu o nouă retragere la Dinăuți, aflat la nord-estul localității Noua Suliță. În 12/25 ianuarie, comandantul Diviziei 1 Cavalerie a dat un ordin în care, după ce și-a exprimat nemulțumirea față de blândețea dovedită și ritmul lent al acțiunilor inițiate de comandantului Brigăzii 2 Roșiori, a recomandat acestuia să treacă
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
înaintarea spre Hotin pe 3 coloane, dând o luptă îndârjită pe aliniamentul Grozinți - Clișcăuți - Nedăbăuți. Deoarece trupele române nu au realizat un front continuu iar populația a fost amenințată de bolșevici cu represalii dacă nu ar fi luptat alături de ei, localitățile inițial au rezistat atacului trupelor române. După ce însă coloanele au înfrânt și au scos din pozițiile lor pe inamicii poziționați pe aliniamentul celor 3 sate, au reluat înaintarea a doua zi. Timp de alte 3 zile (16/29-18/31 ianuarie
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
care au sprijinit insurecția (rechiziții, jafuri, violuri, ucideri ale preoților, devastări parțiale sau totale ale unor sate). Mai multe sate (Rucșin, Nedăbăuți, Șirăuții de Sus, Stăuceni, Cristinești, precum și altele), conform surselor ucrainene au fost incendiate. Sursele militare românești confirmă câteva localități distruse total sau parțial, Mareșalul Ion Antonescu indicând într-o ședință a Consiliului de Miniștri din 1942 un număr de 7 sate distruse. 3 ofițeri ai Misiunii Militare Engleze implicați în evenimente (maiorul MacLaren, căpitanul Iohansohn și locotenetul Boxhall), au
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
cuprinde monumentele istorice înscrise în Patrimoniul cultural național al României și aflate în localități ce încep cu litera N din județul Sibiu. Lista completă este menținută și actualizată periodic de către Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național din România, prin intermediul Institutului Național al Patrimoniului, ultima versiune datând din 2015. Această listă cuprinde și actualizările ulterioare
Lista monumentelor istorice din județul Sibiu - N () [Corola-website/Science/328043_a_329372]
-
cuprinde monumentele istorice înscrise în Patrimoniul cultural național al României și aflate în localități ce încep cu litera G din județul Sibiu. Lista completă este menținută și actualizată periodic de către Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național din România, prin intermediul Institutului Național al Patrimoniului, ultima versiune datând din 2015. Această listă cuprinde și actualizările ulterioare
Lista monumentelor istorice din județul Sibiu - G () [Corola-website/Science/328042_a_329371]
-
cuprinde monumentele istorice înscrise în Patrimoniul cultural național al României și aflate în localități ce încep cu litera T din județul Sibiu. Lista completă este menținută și actualizată periodic de către Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național din România, prin intermediul Institutului Național al Patrimoniului, ultima versiune datând din 2015. Această listă cuprinde și actualizările ulterioare
Lista monumentelor istorice din județul Sibiu - T () [Corola-website/Science/328044_a_329373]