269,203 matches
-
rege și țară” și care l-a adus de mai multe ori în fața justiției, l-a determinat pe tatăl său să refuze să-l mai recunoască drept fiu. S-a stins în uitare, în 1968.La polul opus din perspectiva relației tată lider - fiu există cazul copilului lui Benito Mussolini, Romano Mussolini. Acesta a fost respectat și încurajat de părintele său (considerat un dictator și care a sfârșit în mod violent). Grație acestei atitudini, Romano și-a putut urma visul de
Destinul copiilor marilor lideri () [Corola-website/Journalistic/296368_a_297697]
-
Ucraina, și românii speră că măsurile ce vor fi luate în noul context vor asigura continuitatea procesului de păstrare a identității lor, de promovare a tradițiilor și obiceiurilor strămoșești. Se cunoaște că până nu demult, acest lucru a fost anevoios; relațiile dintre România și Ucraina aveau ca fundament suspiciunea, dezacordurile, mentalitățile închistate. Aceste rivalități s-au răsfrânt mult timp asupra românilor din interiorul statului ucrainean, supuși divizărilor, discriminărilor, resentimentelor. Chiar în anul 2014, studiile, cercetările, analizele, precum și reportajele și documentarele realizate
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
de an, tot mai mulți părinți și-au dat copiii la școli ucrainene, considerând că astfel le vor oferi mai multe șanse în viitor, iar limba română se aude din ce în ce mai rar... Provocările prezentului De la aceste repere nefericite pornea reluarea unor relații mult mai cordiale între România și Ucraina, odată cu schimbarea direcției politice a Kievului, spre valorile occidentale. Din păcate, nici nu au apucat să spere etnicii români la o viață mai bună odată cu întoarcerea țării vecine spre Europa occidentală, că Ucraina
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
consul general. Apoi, în toamna aceluiași an, la Washington, a fost notificată recunoașterea internațională a independenței României, de către trimisul special al principelui Carol, colonelul Sergiu Voinescu. Începea astfel prima misiune diplomatică a unui român în SUA. O privire asupra istoricului relațiilor dintre cele două țări atestă faptul că din a doua parte a secolului al XIX-lea, tot mai mulți români, atât din Regat, cât și din Transilvania, au ales, unii dintre ei determinați de conjucturi politice dificile să emigreze în
135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA () [Corola-website/Journalistic/296383_a_297712]
-
faptul că din a doua parte a secolului al XIX-lea, tot mai mulți români, atât din Regat, cât și din Transilvania, au ales, unii dintre ei determinați de conjucturi politice dificile să emigreze în Statele Unite. Date fiind aceste realități, relația directă România-SUA a căpătat treptat noi valențe, concretizate în contacte și consultări permanente între conducătorii celor două țări. Date fiind meandrele istoriei, legăturile au fost întrerupte în 1941, fiind reluate în 1946, la nivel de legație. Ulterior, deși apartenența României
135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA () [Corola-website/Journalistic/296383_a_297712]
-
1960-1970, diplomații americani au urmărit cu consecvență „disidența” regimului lui Nicolae Ceaușescu, adoptând o nouă poziție față de țara noastră. Cu toate rezervele față de excesele regimului totalitar, este limpede că România a fost abordată dintr-o perspectivă oarecum diferită. Stau mărturie relațiile bilaterale care au cunoscut o considerabilă dezvoltare, unul dintre evenimentele de o importanță deosebită fiind vizita istorică a președintelui Richard Nixon la București și acordarea unui statut aparte României în cadrul politicii geostrategice americane în Europa Centrală și de Sud-Est. „Primul
135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA () [Corola-website/Journalistic/296383_a_297712]
-
de Sud-Est. „Primul ambasador american la București, William Crawford, a înțeles că liderii României adoptau o poziție independentă de Moscova. Observațiile sale, transmise Departamentului de Stat, au generat o re-evaluare completă a politicii SUA cu privire la România și au pus bazele relației unice, dar complexe, pe care SUA și România au menținut-o în perioada războiului rece. Și în timp de război, și în timp de pace, în perioade de creștere și în perioade de declin, americanii care au lucrat în România
135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA () [Corola-website/Journalistic/296383_a_297712]
-
de președinții Bill Clinton, în 1997 și George W. Bush, în 2002, precum și sprijinul american constant și substanțial acordat pentru accederea și intrarea României în NATO. O trecere în revistă a principalelor evenimente care marchează stadiul actual de dezvoltare a relațiilor bilaterale dintre România și SUA include momentul 1993, când România a redobândit „clauza națiunii celei mai favorizate”; în 1996, Congresul SUA a aprobat permanentizarea clauzei; un an mai târziu, cu prilejul vizitei la București a președintelui Bill Clinton, a fost
135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA () [Corola-website/Journalistic/296383_a_297712]
-
-se Biroul FBI în România. În anul 2002, cu prilejul reuniunii NATO la Praga, România a fost invitată să se alăture Alianței Nord-Atlantice. Pentru a accentua momentul, președintele SUA George W. Bush ținea la București un discurs care consacra noua relație strategică dintre America și România. Contactele bilaterale pe multiple planuri (politic, economic, cultural, militar) s-au intensificat considerabil, iar rolul strategic al României devenea unul „redefinit”. În 2003, autoritațile americane au acordat României statutul de „economie de piață”, iar în
135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA () [Corola-website/Journalistic/296383_a_297712]
-
2003, autoritațile americane au acordat României statutul de „economie de piață”, iar în anul 2005 s-a parafat Acordul privind activitățile forțelor Statelor Unite staționate pe teritoriul României („Acordul de acces”), intrat în vigoare în 2006. Aceste coordonate faste ale evoluției relațiilor româno-americane au avut o relevanță sporită cu ocazia aniversării, în 2010, a 130 de ani de relații bilaterale, când începeau negocierile privind cadrul juridic care reglementa amplasarea pe teritoriul României a unor componente ale sistemului american de apărare antirachetă. A
135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA () [Corola-website/Journalistic/296383_a_297712]
-
parafat Acordul privind activitățile forțelor Statelor Unite staționate pe teritoriul României („Acordul de acces”), intrat în vigoare în 2006. Aceste coordonate faste ale evoluției relațiilor româno-americane au avut o relevanță sporită cu ocazia aniversării, în 2010, a 130 de ani de relații bilaterale, când începeau negocierile privind cadrul juridic care reglementa amplasarea pe teritoriul României a unor componente ale sistemului american de apărare antirachetă. A fost momentul care a precedat adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România și
135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA () [Corola-website/Journalistic/296383_a_297712]
-
privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii, ceea ce confirma poziția puternică a României de aliat al SUA, care plasează țara noastră în cadrul managementului securității globale. Așadar, în 2015, la aniversarea a 135 de ani de relații bilaterale, parteneriatul SUA-România este mai strâns decât oricând. O atestă Departamentul de Stat american, care menționează: „România este un partener strategic stabil al Statelor Unite în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Eforturile României de a promova cooperarea zonală în domenii ca apărarea, respectarea legii
135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA () [Corola-website/Journalistic/296383_a_297712]
-
legate totodată și prin nenumăratele contacte personale și de afaceri, precum și de colaborarea în domeniul artei și cel al educației”. Revista „Balcanii și Europa” din cadrul NIRO Investment Group se alătură prietenilor Statelor Unite ale Americii cu prilejul aniversării a 135 de ani de relații diplomatice dintre România și SUA. Apreciem pe deplin faptul că între țările noastre au existat relații diplomatice onorante, iar astăzi putem afirma că am devenit cu adevărat un aliat de nădejde al Statelor Unite.
135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA () [Corola-website/Journalistic/296383_a_297712]
-
și cel al educației”. Revista „Balcanii și Europa” din cadrul NIRO Investment Group se alătură prietenilor Statelor Unite ale Americii cu prilejul aniversării a 135 de ani de relații diplomatice dintre România și SUA. Apreciem pe deplin faptul că între țările noastre au existat relații diplomatice onorante, iar astăzi putem afirma că am devenit cu adevărat un aliat de nădejde al Statelor Unite.
135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA () [Corola-website/Journalistic/296383_a_297712]
-
Relațiile dintre țările noastre au cunoscut, în ultima perioadă, o evoluție pozitivă. Președinții celor două state, Klaus Iohannis și Petro Poroșenko, s-au întâlnit atât la Kiev (martie 2015), cât și la București (aprilie 2016), cu care prilejuri au avut loc
Momente de răscruce în relaţiile dintre România şi Ucraina () [Corola-website/Journalistic/296380_a_297709]
-
state. Cum să speri astăzi la dialog, la armonizarea pozițiilor, la compromisuri rezonabile și afaceri reciproc avantajoase când încordarea și încrâncenarea, ponegrirea și înfierarea, boicotul și sancțiunile au intrat în banalul cotidian (chiar dacă Statele Unite au operat două deschideri temerare, în relațiile cu Iranul și Cuba)? Un climat tensionat, având ca vârfuri de sarcină anexarea Crimeei de către Rusia, acțiunile secesioniste din sud-estul Ucrainei, criza dramatică din Orientul Mijlociu, toate evoluții ostile dialogului. Și totuși, iată că, pe un asemenea fundal intens nefavorabil și
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
Ucrainei, criza dramatică din Orientul Mijlociu, toate evoluții ostile dialogului. Și totuși, iată că, pe un asemenea fundal intens nefavorabil și evident neproductiv, la București a avut loc nu demult o reuniune a societății civile pe tema complexă și incitantă a relațiilor româno-ruse. Inițiativa, temerară, aparține Centrului Rus pentru Știință și Cultură, directorului Centrului, doamna Natalia Mujennikova, care au realizat, prin masa rotundă pe tema „Rolul diplomației publice în întărirea relațiilor de prietenie și colaborare dintre Rusia și România”, o performanță de
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
o reuniune a societății civile pe tema complexă și incitantă a relațiilor româno-ruse. Inițiativa, temerară, aparține Centrului Rus pentru Știință și Cultură, directorului Centrului, doamna Natalia Mujennikova, care au realizat, prin masa rotundă pe tema „Rolul diplomației publice în întărirea relațiilor de prietenie și colaborare dintre Rusia și România”, o performanță de invidiat și de către oamenii politici și diplomați, și de alți reprezentanți ai societății civile: un dialog româno-rus sincer și bine intenționat, într-un moment european și internațional încărcat și
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
diplomați, și de alți reprezentanți ai societății civile: un dialog româno-rus sincer și bine intenționat, într-un moment european și internațional încărcat și tensionat, dar marcat și de o isterie panicardă publică și mediatică, cu impact nefericit și asupra climatului relațiilor noastre bilaterale. Dar în această incintă s-a purtat un dialog agreabil, însuflețit, folositor și chiar cordial. Dezbaterea a fost prefațată de ambasadorul Federației Ruse la București, E.S. Oleg Malghinov și cosmonautul român Dumitru Prunariu, iar apoi susținută de oameni
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
stimulent pentru viitoare comunicări și dezbateri cu o tematică diversă și de real interes. Dialogul româno-rus abordat cu sinceritate este, totuși, parazitat de un deficit de înțelegere și comunicare, marcat în mod evident de înrăutățirea atmosferei internaționale și de vicierea relațiilor dintre Federația Rusă și Occident.Veteranul absolut al kremlinologilor, căci are acum 96 de ani, americanul Walter Laqueur, a scris în urmă cu câteva săptămâni un articol despre „Cum ar trebui să trateze Vestul cu Rusia?”. Și el începe cu
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
facă din nou mare putere”. După care se întreabă: „Ar trebui America să o ajute?”. Și răspunde mai întâi prin opinia altui comentator-senior american, Leslie Gelb, care susține că „este total nerealist să credem că Vestul poate ajunge să gestioneze relațiile și să colaboreze cu Rusia dacă nu tratează cu Moscova ca mare putere care are interesele sale reale, îndeosebi în zonele de frontieră”. Iată și poziția de principiu manifestată în multe ocazii de competenți analiști din politica americană, definită tot
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
de Laqueur: „Rusia ar trebui onorată și respectată așa cum e, în special ca mare putere, și nu așa cum unii occidentali și-ar dori să fie. Cu alte cuvinte, o anumită autocenzură este necesară pentru a crea climatul favorabil pentru îmbunătățirea relațiilor”. Au toate acestea legătură cu relațiile româno-ruse? Da, începând chiar cu faptul că, în dialogul lor, și Bucureștiul și Moscova, la nivel oficial sau civic, poate că ar trebui să practice o necesară autocenzură în rostire a unor declarații excesive
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
și respectată așa cum e, în special ca mare putere, și nu așa cum unii occidentali și-ar dori să fie. Cu alte cuvinte, o anumită autocenzură este necesară pentru a crea climatul favorabil pentru îmbunătățirea relațiilor”. Au toate acestea legătură cu relațiile româno-ruse? Da, începând chiar cu faptul că, în dialogul lor, și Bucureștiul și Moscova, la nivel oficial sau civic, poate că ar trebui să practice o necesară autocenzură în rostire a unor declarații excesive. Poate că ar mai fi nevoie
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
nevoie în acest dialog și de empatie, de bunăvoință, de efort pentru înțelegere reciprocă. Desigur că ar fi necesar să se elimine și imensul steril de prejudecăți și stereotipuri, adesea neîntemeiate, care s-au acumulat, de câteva decenii, în spațiul relațiilor româno-ruse. Pentru a aduce relațiile bilaterale la o stare de normalitate, trebuie depășit stadiul cel puțin al prelevării marii politici globale de clișee de tipul Rusia-Occident, Rusia-NATO etc., și a aborda copleșitoarea moștenire istorică din relațiile bilaterale, cu problemele ei
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
de empatie, de bunăvoință, de efort pentru înțelegere reciprocă. Desigur că ar fi necesar să se elimine și imensul steril de prejudecăți și stereotipuri, adesea neîntemeiate, care s-au acumulat, de câteva decenii, în spațiul relațiilor româno-ruse. Pentru a aduce relațiile bilaterale la o stare de normalitate, trebuie depășit stadiul cel puțin al prelevării marii politici globale de clișee de tipul Rusia-Occident, Rusia-NATO etc., și a aborda copleșitoarea moștenire istorică din relațiile bilaterale, cu problemele ei nerezolvate. La București se tot
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]