28,109 matches
-
Pământul, la o distanță de „numai” km (numai 1,3 ori mai mare decât distanța până la Lună), și anume foarte recent, la data de 29 ianuarie 2008. Aceasta a constituit o ocazie rară pentru studiul mai amănunțit al asteroizilor. Din fericire calculele astronomice au exclus o ciocnire cu Pământul. Din cauza vitezei enorme a asteroidului raportată la Pământ (circa 9.248 km/sec), ciocnirea ar fi provocat o catastrofă, atât pentru omenire cât și pentru planeta Pământ în general. Pentru comparație, cel
Centura de asteroizi () [Corola-website/Science/300114_a_301443]
-
Naiadele unui izvor din Bithynia s-au amorezat de Hylas (însoțitorul lui Heracles) și l-au atras în apele lor. Elementul moralizator nu este clar aici. Soarta lui Hylas ar fi putut fi ori o moarte bruscă prin înecare, ori fericirea eternă sexuală. Alte povești despre Naiade erau explicații ale originii nemuritorilor și ale muritorilor. Zeul soare Helios s-a împerecheat cu Naiada Aegle (renumită ca cea mai frumoasă dintre Naiade) și astfel au apărut Gratiaele. Melite, o Naiadă a râului
Naiade () [Corola-website/Science/300165_a_301494]
-
fierbinte a fost cea care-i aduse izbăvirea . În versiunile mai vechi, Orfeu este recrutat de argonauți pentru a acoperi ademenirile sirenelor cu propriul său cânt. După despărțirea de ortacii lui Iason, cântărețul s-a îndrăgostit de nimfa Euridice, dar fericirea sa alături de aceasta a fost de scurtă durată. Există două versiuni ale morții nimfei, din cauza mușcăturii unui șarpe veninos. După Vergiliu, Euridice era râvnită de Aristaeus, care, urmărind-o o dată, o făcu să calce în goana ei pe un șarpe
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
interpretare raționalistă se întâlnește atât la Giambattista Vico cât și la Leibniz. Analogia dintre filosofie și muzică intenționează s-o confirme și Jean-Jacques Rousseau, atunci când își amintește în „Confesiunile” sale cum ar fi dorit să-și găsească doar în muzică fericirea, asemeni unui „Orfeu modern”. Autorul „Contractului social” consideră însă muzica drept expresia originară a sufletului, legată de afecte și preliminară logos-ului. Inefabilul și frumusețea artei, percepute numai cu simțămintele, constituie și pentru Johann Gottfried von Herder o premiză a
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
cea repede, nr. 3/1994, p. 10, Viorel Chirilă, Familia, 1995, pp. 76-77, Adriana Cean, Tribuna, „Spații ale regasirii”, 21 septembrie 1995, p. 4, Florian Roatiș, Graiul Maramureșului, 31 martie 1995 și în volumul Caietele de la Rohia, N. Steinhardt sau fericirea de a fi creștin, Editura Helvetica, 1999, pp. 25 - 27, Ion Moise, Minerva, nr. 46-47/1995, p. 13, Cristian Stamatoiu, Vatra 278/1995, p. 14, Bianca Bogdan, 24 ore mureșene, Cornel Moraru, Cuvantul liber, 1995, Ion Moise, Minerva, 1996, p.
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
Junkers Ju 88, care aveau să fie dotate mai târziu cu radare Lichtenstein montate în botul aeronavei. Avionul Heinkel He 219 "Uhu" (Bufnița) a fost considerat unul dintre cele mai bune avioane de vânătoare nocturnă din dotarea "Luftwaffe", dar spre fericirea aliaților, nu s-au produs suficiente aparate din acest tip care să stăvilească valurile de bombardiere, care-și măreau eficiența prin împrăștierea în aera benzilor de aluminiu numite "Window" de aliați și "Düppel" de germani, fâșii metalice care bruiau semnalele
Luftwaffe () [Corola-website/Science/300227_a_301556]
-
Mihail, fiul lui Ladislau de Geoagiu, moare, Vladislav regele Ungariei face donați lui Iancu de Hunedoara cetatea Diodului și domeniul acesteia, iar acesta donează ținutul Tinodului, Geomalul și Cergăul Bulgăresc. Donația s-a făcut din considerente legate de credință “pentru fericirea noastră și pentru mântuirea și odihna sufletului celui de odinioară Ioan cel Tânăr de Hunedoara, războinicul războinicilor, fratele iubit, mort pentru cauza patriei în părțile transilvane și înmormântat în susnumita Biserică a Fericitului Arhanghel Mihail”. În documente, Tinodul apare menționat
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
cel Groaznic, a fost ales țar de o adunare a rușilor din care făceau parte reprezentanții a 50 de orașe. Dinastia Romanov a domnit în Rusia până în 1917. Sarcina imediată a țarilor din noua dinastie a fost reinstaurarea ordinei. Din fericire pentru moscoviți, cei mai importanți inamici al lor, Uniunea statală polono-lituaniană și Suedia, erau implicați într-un conlict bilateral, ceea ce a permis rușilor să facă pace cu suedezii în 1617 și să semneze un armistițiu cu polonezii în 1619. Decât
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
lupta pentru libertate legând continentele, însuflețind pretutindeni lupta împotriva feudalismului și absolutismului. "„Noi considerăm aceste adevăruri evidente, că toți oamenii sunt egali, că ei sunt înzestrați de Creator cu anumite Drepturi inalienabile, că printre acestea sunt Viața, Libertatea și căutarea Fericirii. Că, pentru a asigura aceste drepturi, Guverne sunt instituite printre oameni, izvorând puterile lor doar din consimțământul celor guvernați, Că atunci când orice Formă de Guvernare devine distructivă acestor scopuri, este dreptul poporului de a o modifica sau elimina, și să
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
este dreptul poporului de a o modifica sau elimina, și să instituie nouă Guvernare, stabilindu-i fundația pe astfel de principii și organizandu-i puterile în asemenea formă, încât să le pară lor cel mai probabil să producă Siguranță și Fericire.”" Pe 9 iulie, la New York, statuia regelui George al III-lea a fost dărâmată de pe soclu, marcând astfel începutul înlăturării stăpânirii britanice din America. Proclamarea Independenței a polarizat forțele antagoniste: loialiștii legați de Coroana Britanică și antibritanicii. Dacă în 1778
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
ca împreună cu consiliul său, să numească judecători, procurorul general, șerifii, procurorii, ofițerii armatei și flotei. Erau menținute taxele pentru întreținerea bisericii, iar puterile exlusive ale Adunării Legislative erau asigurate. Thomas Paine și Thomas Jefferson au indicat că menținerea libertății și fericirii nu poate fi posibilă fără răspândirea științei, fără a oamenii să fie instruiți. Legislaturile și conducerile statelor erau obligate să înființeze școli pentru a dezvoltă și răspândi științele și artele. Averile confiscate de la loialiști au finanțat învățământul din New York, Connecticut
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
a trimis trei vase mai mici ca să bombardeze fortul dinspre vest, în timp ce celelalte bombardau dinspre sud. Turnurile fortului, aparat de colonelul Wiliam Moultrie, răspundeau la acest bombardament intensiv . Nu dispunea decât de 30 de ghiulele pentru fiecare tun, dar din fericire pentru americani, două dintre cele trei vase mici, căutând să se apropie cât mai mult, s-au ciocnit. Asaltul trupelor britanice ale lui Clinton a fost respins. La 1 ianuarie 1776, George Washington a ordonat înălțarea unui drapel la cartierul
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
poemul Реквием (Recviem), pe care îl păstrase timp de 20 de ani în memoria ei și a prietenilor ei apropiați. La începutul anilor 1960 ea a fost înconjurată de un grup de ucenici, care au umplut ultimii ei ani de fericire: în jurul ei se citeau poezii noi, se vorbea despre poezie. În cercul ucenicilor Ahmatovei au intrat Evgheni Rein, Anatoli Naiman, Dmitri Bobîșev, Iosif Brodski. Pentru ei, Ahmatova reprezenta o legătură cu trecutul anterior Revoluției din Octombrie, legătură care fusese distrusă
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
Annei Ahmatova pare să nu fi cunoscut ani de ucenicie. Îndată după volumul "Seara", ea își abordează subiectele cu maturitate și prezintă întreaga gamă a ipostazelor de femeie-poet. Poeziile ei de dragoste prezintă rareori dragostea ca un sentiment care aduce fericirea. A fi îndrăgostit pare să fie o situație nepermanentă terminată prin despărțiri de persoana iubită. Simțămintele generate de despărțire revin mereu în lirica ei, astfel încât ea pune accentul pe durerile pe care le poate provoca dragostea. Cel mai dureros sentiment
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
deasupra cornișei divizoare sunt două geamuri care imită forma unei semiluni, acestea sunt împresurate de decorații semicirculare. Odinioară, intrarea principală se afla pe latura estică a clădirii. În urma numeroaselor transformări, bolta porții și ferestrele de lângă poartă au fost zidite. Din fericire balustradele ornamentate au rămas intacte. În prezent, edificiul se află în proprietatea bisericii romano-catolice din Remetea. Familia Puskás este o veche familie remeteană. Strămoșii lor au luptat și în revoluția din 1848 în armata lui Józef Bem. Mulțumită veniturilor provenite
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
a unor întregi populații pe baze etnice se asemăna cu deportările similare din anii imediat postbelici. Există voci care afirmă că Stalin pregătea un pogrom la nivel unional, un „al doilea Holocaust”, care să desăvârșească ceea ce începuse Hitler dar, din fericire, moartea dictatorului din 5 martie 1953 a împiedicat ducerea la bun sfârșit a acestui plan. Susținătorii acestei versiuni menționează memoriile (uneori doar presupuse) și mărturisirile târzii ale contemporanilor, inclusiv cele ale lui Andrei Saharov, Anastas Mikoian, Nicolai Bulganin, Evgeni Tarle
Complotul doctorilor () [Corola-website/Science/300650_a_301979]
-
învățătura și altora." "Ci, aceasta rămâne la voința Mării Tale, după care am urma și eu a le face canonul bisericesc." "De aceasta nu lipsiiu; iar anii Măriii Tale rog a fi dă la Dumnezeu înmulțiți și îndălungați cu amândoao fericirile." "1801 iulie 12" Iosif, episcop Argeș" <Rezoluția domnitorului:> "Io Alecsandru Constandin Moruzi voievod și domn al Țării Românești: "D<umnea>voastră ispravnicilor ot sud. Argeș veți vedea înștiințarea ce ne face sființia-sa iubitoru de Dumnezeu episcop Argeșiu, pentru care strașnic
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
document care să facă lumină în această problemă care este până la urmă și una de identitate; nici biserica veche, nici vreo inscripție și nici obiecte de patrimoniu nu s-au păstrat deși ele apar, scriptic, în inventarele mai vechi. Din fericire însă există documente care atestă prezența unei biserici ortodoxe în aceste locuri cu mult înainte de 1930, mai exact la începutul secolului 19. Logica istorică și o serie întreagă de documente deja prezentate mai sus ne îndreptățesc să afirmăm că biserica
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
tinere din sat se refugiau noaptea la rudele din satele mai retrase din jur. De asemenea un fapt interesant era că în jocurile lor copiii foloseau muniția de război, care se găsea din belșug pe traseele parcurse de armate. Din fericire nu s-au produs incidente tragice, ci doar câteva răniri ușoare. În primăvara și vara anului 1944 în sat au fost cazate/găzduite familii refugiate din fața frontului, mai ales din orașul Galați, care au fost primite de către localnici cu tradiționala
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
loc pe 28 decembrie în ziua de „Prunci Nevinovați”, când copiii și flăcăii umblă cu câte o nuia de alun în mâini, lovind pe cei care îi întâmpină la intrarea în casă și rostind o urare de prosperitate, sănătate, noroc, fericire în anul care urmează să vină, urare adresată evident celor pe care-i ating cu nuiaua. Și în Somușca este nelipsit „Plugușorul” sau „Uratul de Anul Nou”. În dimineața de Anul Nou se umblă și aici „cu semănatul”, corindătorii aruncând
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
trăsăturile care le sunt comune. Marile teme ale "Politicii" sunt: Întrucât Binele suprem se află dincolo de bunurile particulare, omul trebuie să se mulțumească cu obținerea a ce e mai bine posibil și să nu pornească în căutarea unui absolut iluzoriu. Fericirea rezidă, în ultimă instanță, în activitate. Politica, prima dintre științe în concepția lui Aristotel, studiază omul ca zoon politikon (animal social - "politikon" provine de la cuv. "polis", "cetate" în limba greacă). Omul este destinat prin natura sa nu numai pentru a
Politica (Aristotel) () [Corola-website/Science/300724_a_302053]
-
în concepția lui Aristotel, studiază omul ca zoon politikon (animal social - "politikon" provine de la cuv. "polis", "cetate" în limba greacă). Omul este destinat prin natura sa nu numai pentru a trăi o existență biologică, ci și pentru bine și pentru fericire. Fericirea presupune o independență maximă față de constrângerile materiale pe care individul este incapabil să o obțină singur și care nu este pe deplin realizată decât în comunitatea politică. Statul este o instituție naturală, bazată pe comunitatea unor ființe cu limbaj
Politica (Aristotel) () [Corola-website/Science/300724_a_302053]
-
concepția lui Aristotel, studiază omul ca zoon politikon (animal social - "politikon" provine de la cuv. "polis", "cetate" în limba greacă). Omul este destinat prin natura sa nu numai pentru a trăi o existență biologică, ci și pentru bine și pentru fericire. Fericirea presupune o independență maximă față de constrângerile materiale pe care individul este incapabil să o obțină singur și care nu este pe deplin realizată decât în comunitatea politică. Statul este o instituție naturală, bazată pe comunitatea unor ființe cu limbaj articulat
Politica (Aristotel) () [Corola-website/Science/300724_a_302053]
-
tot așa și statul este anterior familiei și prin urmare omului, și argumentează că individul nu-și este suficient sie și, deci nu poate exista fără stat, în timp ce statul poate subzista fără un individ. Rolul cetății este de a realiza fericirea comună a cetățenilor. Funcția principală a cetății constă în înflorirea morală a cetățeanului, de aceea Aristotel consacră o mare parte a lucrării problemelor de educație.. Ceea ce face ca un regim politic să fie "bun" nu este conformarea sa la o
Politica (Aristotel) () [Corola-website/Science/300724_a_302053]
-
Jean- (n.10 octombrie, 1684, Valenciennes - d. 18 iulie 1721, Nogent-sur-Marne) a fost un pictor francez. Picturile lui Watteau creează o atmosferă ireală, infățișând o fericire intangibilă. Curtea regală și teatrul erau temele predilecte ală artistului. Tehnica utilizată și preferința pentru culorile vii îi constituie un omagiu adus lui Rubens, însă stilul elegant și sensibilitatea lirică aparțin în intregime lui Watteau. Melancolia și sentimentul efemerității transpare
Antoine Watteau () [Corola-website/Science/300896_a_302225]