271,675 matches
-
de sate, respectiv cu o medie de cinci sate pe comună. Orașul este unitatea administrativă condusă de un consiliu local și un primar ales. Orașele mai importante pot fi declarate municipii. România are 263 de orașe, dintre care 82 sunt municipii. Județul este unitatea administrativă condusă de un consiliu județean și un prefect. Consiliul județean este ales pentru a coordona activitatea consiliilor comunale și orășenești, având ca scop concentrarea interesului asupra serviciilor publice de importanță la nivel județean. Guvernul numește un
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
are 41 de județe plus municipiul-capitală București, care are un statut similar cu acela de județ. Un județ are, în medie, o suprafață de 5 800 km și o populație de 500 000 de locuitori. București este considerat și el municipiu, dar este singurul care nu face parte din niciun județ. Nu are consiliu județean, dar are un prefect. Cetățenii Bucureștiului aleg un primar general și un consiliu general. Fiecare din cele șase sectoare ale Bucureștiului aleg și ele un primar
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
vile în stil Second Empire, la arhitectura greoaie stalinistă din perioada comunistă și terminând cu Palatul Parlamentului, o clădire colosală cu șase mii de încăperi, a doua ca mărime în lume după Pentagon. Printre cele mai importante obiectivele turistice ale municipiului București se numără: Ateneul Român, Arcul de Triumf, Palatul Băncii Naționale, Teatrul Național, Universitatea București, Parcul Cișmigiu, Grădina Botanică, Parcul Herăstrău, Muzeul Satului, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Istorie al României, Muzeul Național de Istorie Naturală
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
văi adânci, care formau în trecut bariere împotriva cotropitorilor. Administrativ, Japonia se împarte în următoarele 47 de prefecturi, care împreună formează așa numitul sistem : Prefecturile sunt, mai departe, împărțite în , și . Unele prefecturi, cum ar fi Hokkaido, sunt divizate în . Municipiile mai mari sunt împărțite în , și tot în sectoare (23 la număr) este divizată porțiunea de este a zonei metropolitane Tokyo. În zonele rurale mai există o diviziune administrativă, . Japonia este angajată în câteva dispute teritoriale cu vecinii săi: cu
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
(în ) este un municipiu în județul Bihor, Crișana, România. Se află în sudul județului Bihor, regiunea Crișana, în extremitatea de vest a României, lângă frontiera cu Ungaria. Municipiul este situat în partea de vest a României, în sud-vestul județului Bihor, la 39 km de
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
(în ) este un municipiu în județul Bihor, Crișana, România. Se află în sudul județului Bihor, regiunea Crișana, în extremitatea de vest a României, lângă frontiera cu Ungaria. Municipiul este situat în partea de vest a României, în sud-vestul județului Bihor, la 39 km de Municipiul Oradea (reședința de județ), pe drumul E 671 și la 14 km de punctul de trecere a frontierei spre Ungaria "Salonta - Micherechi (Méhkerék
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
în județul Bihor, Crișana, România. Se află în sudul județului Bihor, regiunea Crișana, în extremitatea de vest a României, lângă frontiera cu Ungaria. Municipiul este situat în partea de vest a României, în sud-vestul județului Bihor, la 39 km de Municipiul Oradea (reședința de județ), pe drumul E 671 și la 14 km de punctul de trecere a frontierei spre Ungaria "Salonta - Micherechi (Méhkerék - pe ungurește)". Cu o suprafață de 170,04 km², Salonta este al doilea oraș ca suprafață din
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
pe drumul E 671 și la 14 km de punctul de trecere a frontierei spre Ungaria "Salonta - Micherechi (Méhkerék - pe ungurește)". Cu o suprafață de 170,04 km², Salonta este al doilea oraș ca suprafață din județul Bihor, după Oradea. Municipiul se întinde în Câmpia Salontei, străbătut de pârâul Culișer. Deține resurse de apă termală neexploatate. Municipiul Salonta, al doilea ca număr de locuitori din județul Bihor după municipiul Oradea, este așezat în extremitatea vestică a țării, lângă granița cu Ungaria
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
Salonta - Micherechi (Méhkerék - pe ungurește)". Cu o suprafață de 170,04 km², Salonta este al doilea oraș ca suprafață din județul Bihor, după Oradea. Municipiul se întinde în Câmpia Salontei, străbătut de pârâul Culișer. Deține resurse de apă termală neexploatate. Municipiul Salonta, al doilea ca număr de locuitori din județul Bihor după municipiul Oradea, este așezat în extremitatea vestică a țării, lângă granița cu Ungaria. Condițiile naturale specifice zonei de câmpie au favorizat existența așezărilor omenești din cele mai vechi timpuri
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
Salonta este al doilea oraș ca suprafață din județul Bihor, după Oradea. Municipiul se întinde în Câmpia Salontei, străbătut de pârâul Culișer. Deține resurse de apă termală neexploatate. Municipiul Salonta, al doilea ca număr de locuitori din județul Bihor după municipiul Oradea, este așezat în extremitatea vestică a țării, lângă granița cu Ungaria. Condițiile naturale specifice zonei de câmpie au favorizat existența așezărilor omenești din cele mai vechi timpuri. Prima atestare documentară a localității Salonta datează din anul 1332 când, într-
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
prelucrarea lemnului sunt ramuri industriale cu vechi tradiții în zonă. În prezent, 65% din producția totală a orașului o constituie industria alimentară. Alături de acestea a apărut și s-a dezvoltat industria constructoare de mașini. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Salonta se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (55,64%). Principalele minorități sunt cele de români (37,07%) și romi (2,31%). Pentru 4,53% din
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
recipient (având volumul de 5400 litri până la revărsare) în care s-a preparat cel mai mare volum de gulaș (bograci) din lume. Acum, recipientul este expus la un motel la 3 kilometri de oraș, în comuna Mădăras, înspre Oradea. Simbolul municipiului Salonta este Turnul Ciunt, care este parte a cetății de odinioară. Construcția a fost restaurată și găzduiește primul muzeu literar din România, Muzeul Memorial Arany Janos. De asemenea, în cartierul Avram Iancu, la 28 octombrie 2007 s-a inaugurat Muzeul
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
un circ sau alte lucruri destinate divertismentului. Cartierul Avram Iancu din Salonta s-a format prin anii 1930-1940. Mulți săteni din Budureasa și împrejurimi au primit holde (terenuri) în această zonă și astfel s-au stabilit aici. Consiliul Local al municipiului Salonta, ales în 2004, este compus din 17 consilieri:
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
(în dialectul săsesc "Schäsbrich, Šesburχ", în , în , în ) este un municipiu în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Angofa, Aurel Vlaicu, Rora, (reședința), Șoromiclea, Venchi și Viilor, și din satul Hetiur. Municipiul are o populație de locuitori (2011). Centru istoric a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
(în dialectul săsesc "Schäsbrich, Šesburχ", în , în , în ) este un municipiu în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Angofa, Aurel Vlaicu, Rora, (reședința), Șoromiclea, Venchi și Viilor, și din satul Hetiur. Municipiul are o populație de locuitori (2011). Centru istoric a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Mureș, având codul de clasificare MS-II-s-A-15806. De asemenea, centrul istoric este inclus în patrimoniul mondial UNESCO. Undeva lângă Sighișoara se găsea postul de
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
a vizitat Sighișoara cu ocazia unui turneu concertant. Unul din cele mai vechi monumente din oraș este Biserica Mănăstirii Dominicane , construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea în stilul gotic transilvănean. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Sighișoara se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (69,86%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (16,52%), romi (5,23%) și germani (1,43%). Pentru 6,79
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
2.136 maghiari, și 560 de alte naționalități. În 1992, din totalul populației de 34.537 de locuitori, 25.387 erau români, 1.327 germani, 6.948 maghiari, și 853 de alte naționalități. Dorin Dăneșan a fost ales primar al municipiului Sighișoara în anul 2000, din partea ApR, o formațiune desprinsă din PDSR. După alegerile parlamentare din 2000, câștigate de PSDR, s-a înscris în această formațiune. Dorin Dăneșan este fiul lui Ioan Dăneșan, primar al Sighișoarei în anii 1970, de numele
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
() este un municipiu în județul Bihor, Crișana, România, format din localitățile componente Cheț, Ghenetea și (reședința). Se află la 56 de km nord-est de Oradea și avea la recensământul din 2011 o populație de de locuitori. Cele mai vechi descoperiri arheologice datează din
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
privatizare, s-au înapoiat pământurile. S-au înființat mai multe societăți comerciale private. Mulți oameni și-au deschis propria afacere. Partidele politice democratice, interzise de comuniști timp de cinci decenii, își fac din nou simțită prezența. Potrivit datelor actuale, populația municipiului este de circa 19.000 persoane, din care 17.000 în localitatea de reședință, 1.200 în satul Cheț și 800 în satul Ghenetea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Marghita se ridică la de locuitori, în scădere față de
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
fac din nou simțită prezența. Potrivit datelor actuale, populația municipiului este de circa 19.000 persoane, din care 17.000 în localitatea de reședință, 1.200 în satul Cheț și 800 în satul Ghenetea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Marghita se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (49,39%), maghiari (40,26%) și romi (5,57%). Pentru 4,2% din populație
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
3,8%) și baptiști (2,86%). Pentru 4,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În ultimii ani, economia Marghitei s-a diversificat, combinând activitățile industriale cu cele comerciale. Orașul este pe locul doi în economia județului Bihor, după municipiul Oradea. Ramura de bază în economia orașului este industria. Industria ușoară are vechi tradiții în Marghita. Numeroase firme producătoare de confecții textile și încălțăminte, care oferă locuri de muncă pentru circa 4.000 de oameni din oraș și împrejurimi, lucrează
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
care se întâlnesc lunar pentru a discuta problemele orașului. Primarul și membrii Consiliului Local se aleg de populație prin vot direct, din patru în patru ani. În Marghita există Judecătorie, Parchet, Poliție, Gardieni Publici, Pompieri și Unitate Militară. Învățământul din municipiu angrenează circa 4.000 de elevi, care se pregătesc în cinci unități de învățământ primar, gimnazial, liceal și universitar. Municipiul are șase grădinițe pentru copii și un Club al Copiilor. Activitățile culturale și artistice se desfășoară la Casa de Cultură
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
direct, din patru în patru ani. În Marghita există Judecătorie, Parchet, Poliție, Gardieni Publici, Pompieri și Unitate Militară. Învățământul din municipiu angrenează circa 4.000 de elevi, care se pregătesc în cinci unități de învățământ primar, gimnazial, liceal și universitar. Municipiul are șase grădinițe pentru copii și un Club al Copiilor. Activitățile culturale și artistice se desfășoară la Casa de Cultură, care are o sală de spectacole cu o capacitate de 500 de locuri. În aceeași incintă este găzduit și cinematograful
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
360 de paturi, Policlinica orășenească, Baza de fizioterapie cu apă termală și Serviciul de ambulanță. Principalul punct turistic din oraș este ștrandul termal, care atrage anual sute de turiști din toată țara, folosind apă geotermală în scop balnear. În zona municipiului se află mai multe izvoare de apă termală. În imediata apropiere a Marghitei se află râul Barcău, o pădure mare și două lacuri, care au un potențial turistic ridicat. Vara, la sfârșit de săptămână, marghitanii obișnuiesc să iasă la iarbă
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
(sau în limba suedeză), este capitala și cel mai mare oraș a Finlandei. Orașul este situat în sudul țării, pe malul golfului Finic. Zona urbană este formată din municipiul capitalei și orașele Espoo, Vantaa și Kauniainen. În total, are o populație de 1.159.211. Helsinki este destul de mic, dar, mai ales în vară, trepidant, având un aer nordic dar și european. În Helsinki se află într-un procent
Helsinki () [Corola-website/Science/296644_a_297973]