27,306 matches
-
numelor altor două centre de comandă: "Wolfsschlucht" în Belgia și "Wehrwolf" în Ucraina. Complexul de clădiri care încorpora buncărul lui Hitler se întindea pe o suprafață de 6,5 kilometri pătrați și a fost împărțit în trei zone de securitate. Complexul era deservit de un aerodrom situat în apropiere și de o cale ferată. Hitler a sosit la noul său cartier general în 21 iunie 1941, iar din acest loc, pe care îl considera impenetrabil, urma să conducă forțele armate naziste
Wilczy Szaniec () [Corola-website/Science/333268_a_334597]
-
nu însă și pe Hitler. Incidentul a condus la numeroase represalii, inclusiv la 5000 de arestări și la 200 de execuții. În octombrie 1944 Armata Roșie a înaintat până la frontiera Prusiei de Est, în timpul Ofensivei Baltice. Hitler a părăsit permanent complexul la 20 noiembrie 1944 și, două zile mai târziu, a dat ordin ca întreg complexul să fie distrus. Buncărele au fost grav avariate de însăși armata nazistă, care a detonat, cu ajutorul unui singur piston, un sistem centralizat de demolare, cu
Wilczy Szaniec () [Corola-website/Science/333268_a_334597]
-
arestări și la 200 de execuții. În octombrie 1944 Armata Roșie a înaintat până la frontiera Prusiei de Est, în timpul Ofensivei Baltice. Hitler a părăsit permanent complexul la 20 noiembrie 1944 și, două zile mai târziu, a dat ordin ca întreg complexul să fie distrus. Buncărele au fost grav avariate de însăși armata nazistă, care a detonat, cu ajutorul unui singur piston, un sistem centralizat de demolare, cu scopul de a împiedica armata sovietică, aflată în plină înaintare, să le folosească. Detonarea a
Wilczy Szaniec () [Corola-website/Science/333268_a_334597]
-
o cantitate impresionantă de TNT, doar pentru un buncăr fiind necesare 8 tone de trinitrotoluen. În ciuda folosirii a tone de explozibil, majoritatea clădirilor au fost doar parțial distruse, datorită dimensiunilor uriașe și a structurilor eficient consolidate. Armata Roșie a cucerit complexul fără niciun efort două zile mai târziu, la 27 ianuarie. În aceeași zi, a fost eliberat și Auschwitz-ul. Zona a fost supusă unui procedeu de curățare a minelor terestre (peste 54.000 de mine), care a durat până în anul 1955
Wilczy Szaniec () [Corola-website/Science/333268_a_334597]
-
Giudecca, lângă vechea fabrică "Fortuny". Moara Stucky a fost construită în 1895 la inițiativa lui Giovanni Stucky, antreprenor și finanțator dintr-o familie elvețiană nobilă, al cărui tată s-a căsătorit în Veneto cu o italiană din familia Forti. Proiectul complexului impunător a fost încredințat arhitectului Ernst Wullekopf, care a realizat unul dintre cele mai mari exemple de arhitectură neogotică aplicată unei clădiri industriale. Clădirea surprinde prin proporțiile sale neobișnuite în comparație cu cele ale arhitecturii tradiționale venețiene prezente pe ambele părți ale
Molino Stucky () [Corola-website/Science/333373_a_334702]
-
gaz - dădea de muncă, la o capacitate maximă, pentru 1500 de lucrători angajați în schimburi care acopereau întreaga zi și era în măsură să macine, în perioada de funcționalitate maximă, 2.500 de quintale de făină pe zi. În 1895 complexul preexistent pe care se afla odinioară moara a fost extins după proiectul arhitectului Wullekopf și împărțit în două zone distincte: prima - dezvoltată pe verticală - includea moara, depozitele și silozurile, precum și birourile; o a doua - formată din clădiri mai mici - adăpostea
Molino Stucky () [Corola-website/Science/333373_a_334702]
-
Pia Antica Marcia (grupul Acqua Marcia), vechea zonă industrială a fost plasată patru ani mai târziu sub protecția Inspectoratului de Arte Frumoase. Lăsând neschimbată arhitectura neogotică, clădirea a fost apoi supusă unei restaurări majore. Sfârșitul perioadei de declin a vechiului complex a avut loc la mijlocul anilor 2000, cu semnarea unui parteneriat economic și financiar între Acqua Marcia și lanțul hotelier Hilton, în baza căruia zona a fost destinată unui complex imobiliar de locuințe, centru de congrese și hotel cu 379 de
Molino Stucky () [Corola-website/Science/333373_a_334702]
-
apoi supusă unei restaurări majore. Sfârșitul perioadei de declin a vechiului complex a avut loc la mijlocul anilor 2000, cu semnarea unui parteneriat economic și financiar între Acqua Marcia și lanțul hotelier Hilton, în baza căruia zona a fost destinată unui complex imobiliar de locuințe, centru de congrese și hotel cu 379 de camere, restaurant și piscină panoramică, o sală de ședințe de două mii de locuri. Complexul a început să funcționeze în iunie 2007. La 15 aprilie 2003, când renovările erau deja
Molino Stucky () [Corola-website/Science/333373_a_334702]
-
între Acqua Marcia și lanțul hotelier Hilton, în baza căruia zona a fost destinată unui complex imobiliar de locuințe, centru de congrese și hotel cu 379 de camere, restaurant și piscină panoramică, o sală de ședințe de două mii de locuri. Complexul a început să funcționeze în iunie 2007. La 15 aprilie 2003, când renovările erau deja în curs de desfășurare, Molino Stucky a fost afectat de un incendiu care a distrus întreaga parte centrală a clădirii, a avariat în special turnul
Molino Stucky () [Corola-website/Science/333373_a_334702]
-
exclusiviste. Ea este cunoscută pentru docurile sale lungi și pentru bisericile sale, mai ales Il Redentore proiectată de Palladio. Insula a fost locul unei mori vechi, Molino Stucky, care a fost transformată într-un hotel de lux și într-un complex de apartamente. La celălalt capăt al Giudeccăi se află faimosul hotel de cinci stele Cipriani cu grădini private vaste și cu o piscină cu apă sărată. Renovările moderne ale unor clădiri arhitectonice medievale din Giudecca au consolidat reputația insulei de
Giudecca () [Corola-website/Science/333367_a_334696]
-
Giudecca, nu departe de Il Redentore. Biserica datează din secolul al XVI-lea și este dedicată Intrării Maicii Domnului în Biserică (sărbătoarea este denumită Prezentarea la Templu a Sfintei Fecioare Maria în calendarul catolic). Ea face parte dintr-un vechi complex care adăpostea fecioarele tinere ("zitelle" în limba italiană) care nu aveau zestre. În prezent, este deschisă doar în zilele de duminică, iar Hotelul Bauer a achiziționat fosta mănăstire și a transformat-o într-un hotel de lux cu 50 camere
Le Zitelle () [Corola-website/Science/333371_a_334700]
-
limba italiană) care nu aveau zestre. În prezent, este deschisă doar în zilele de duminică, iar Hotelul Bauer a achiziționat fosta mănăstire și a transformat-o într-un hotel de lux cu 50 camere - Palladio. Biserica face parte dintr-un complex ecleziastic înființat de iezuitul Benedetto Palmio pentru a educa și întreține fetele sărace; în acea epocă fetele care erau de vârsta măritișului (numite "zitelle"), dar prea sărace pentru a avea o zestre, sfârșeau de cele mai multe ori prin a se deda
Le Zitelle () [Corola-website/Science/333371_a_334700]
-
scopul de a le arată polonezilor din mișcarea de rezistență limitele dorinței lor de libertate. Barbacanele și construcțiile strategice de apărare, reconstruite, din fața porților, au ca model lucrările din secolul al XVI-lea, numai că la ora actuală, destinația acestui complex istoric este cea de gazdă a unor expoziții. După mișcarea disperată a rezistenței poloneze din anul 1863, țarul rus domnea peste "Regatul Polon" - o țară care părea că se sfârșește, o dată pentru totdeauna, datorită unei pustiitoare înfrângeri. Nici Varșovia nu
Orașul vechi din Varșovia () [Corola-website/Science/333406_a_334735]
-
intrarea de vest din plăci de beton, dar autoritățile orășenești s-au opus. În total, renovarea a costat 20 de milioane de euro. Exibart-ul Jacquelinei Ceresoli a descris clădirea ca având "suflet industrial și minimalist", cu pereți din cărămidă roșie. "Complex"-ul Elisei Carmichael a numit expoziția "Prima Materia" a celor aproximativ 80 de lucrări din Colecția Pinault de la Punta della Dogana un "spectacol obligatoriu de văzut" al Bienalei de la Veneția din 2013. Exibart-ul Jacquelinei Ceresoli a avut laude similare pentru
Punta della Dogana () [Corola-website/Science/333435_a_334764]
-
Centrale de Poduri" 1920 - "Secția II Poduri CFR” 1945 - „Subserviciul Lucrări speciale tabliere metalice CFR” 1950 - „Atelierele de utilaj și construcții metalice” 1953 - „Întreprinderea de Construcții Metalice” 1955 - „Întreprinderea de Poduri Metalice și Prefabricate din Beton” - I.P.M.P.B. 1991 - SC „Ind. Complex CF” SA 2002 - SC „ CF” SA
Metabet () [Corola-website/Science/334539_a_335868]
-
România, Ion D. Berindey realizează leagănul "Sf.Ecaterina", operă remarcabilă prin originalitatea rezolvării spațiului și modului, în care soluționează relația comunicării spațiului interior cu exteriorul. Stilistic, proiectul constituie prima sa lucrare sub influența stilului neo-românesc. În ceea ce privește capelă, aceasta este integrată complexului, aparținându-i în mod organic. Respectând volumetria clasică ortodoxă, aceasta folosește, de asemenea, motive decorative din repertoriul neo-românesc. Capelă din incinta așezământului, construită în anul 1901 pe baza planurilor arhitectului Berindei, a fost ridicată la inițiativa doamnei Irina Ghyca, născută
Capela Sfânta Ecaterina, București () [Corola-website/Science/334558_a_335887]
-
este un complex de studiere al sistemelor planetei Pământ, aflat în extremitatea sudică a localității Oracle, la poalele Munților din comitatul Pinal, statul , . De-a lungul anilor, complexul științific a schimbat de mai multe ori proprietarii, fiind din , proprietatea Universității Arizonei, care se
Biosphere 2 () [Corola-website/Science/334616_a_335945]
-
este un complex de studiere al sistemelor planetei Pământ, aflat în extremitatea sudică a localității Oracle, la poalele Munților din comitatul Pinal, statul , . De-a lungul anilor, complexul științific a schimbat de mai multe ori proprietarii, fiind din , proprietatea Universității Arizonei, care se găsește la circa 60 - 64 km (sau 38 - 40 de mile) nord-nord-est de cea de-a doua conurbație a statului Arizona, orașul Tucson. Scopul pentru
Biosphere 2 () [Corola-website/Science/334616_a_335945]
-
proprietarii, fiind din , proprietatea Universității Arizonei, care se găsește la circa 60 - 64 km (sau 38 - 40 de mile) nord-nord-est de cea de-a doua conurbație a statului Arizona, orașul Tucson. Scopul pentru care a fost conceput și este folosit complexul, de la terminarea sa din 1991, este ca centru pentru cercetare, învățământ universitar și învățare continuă despre planeta noastră, sistemele sale vii și locul său în Univers. Suprafața acoperită este de circa 1,27 ha (sau 3,14 acri) . Structura inițială
Biosphere 2 () [Corola-website/Science/334616_a_335945]
-
Aria protejată se întinde pe o suprafață de 102 hectare și include rezervatia naturală Peșteră Izvorul Tăușoarelor. Zona reprezintă o arie naturală (carsturi, păduri de conifere, păduri de foioase, păduri de amestec, râuri, mlaștini, turbării, pajiști și pășuni) ce aparține complexului carstic Tăușoare-Zalion. Aceasta este încadrată în bioregiunea geografică alpina a Carpaților Orientali din sudul Munților Rodnei. Rețeaua hidrografica a sitului este tributara râului Gersa, afluent de dreapta al Someșului Mare. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
unde se află fabrica de producere a lui "Ratte", Fairburne se alătură LRDG în asaltul aerodromului Pont du Fahs și găsește o hartă care duce către locul fabricii, aceasta aflându-se undeva în canionul Midès (sudul Tunisiei). El ajunge înăuntrul complexului și plantează bombe pentru a distruge atât fabrica, cât și prototipul "Ratte". Pentru a declanșa detonarea, Fairburne amplasează un explozibil pe turela lui "Ratte", urmând ca acesta să fie lovit de obuze. Vahlen este rănit în încercarea de a fugi
Sniper Elite III () [Corola-website/Science/334696_a_336025]
-
de desfășurare a congreselor și conferințelor PCR și a unor importante manifestări politice, științifice și culturale. În perioada 1959 - 1963, după planurile arhitecților Horia Maicu și Nicolae Cucu, este ridicat Mausoleul din Parcul Carol. Tot în 1963 se încheie construcția Complexului expozițional „Romexpo”. Acesta are o formă circulară, cu o cupolă metalică de mare deschidere. În 1966 se inaugurează noul local al Institutului Politehnic din București, complex de clădiri proiectate de Octav Doicescu și care totalizează o arie desfășurată de circa
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
Nicolae Cucu, este ridicat Mausoleul din Parcul Carol. Tot în 1963 se încheie construcția Complexului expozițional „Romexpo”. Acesta are o formă circulară, cu o cupolă metalică de mare deschidere. În 1966 se inaugurează noul local al Institutului Politehnic din București, complex de clădiri proiectate de Octav Doicescu și care totalizează o arie desfășurată de circa 400.000 m. Doi ani mai târziu, încep lucrările de construire a complexului din centrul Capitalei, cuprinzând Hotelul Intercontinental (finalizat în 1970) și clădirea Teatrului Național
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
mare deschidere. În 1966 se inaugurează noul local al Institutului Politehnic din București, complex de clădiri proiectate de Octav Doicescu și care totalizează o arie desfășurată de circa 400.000 m. Doi ani mai târziu, încep lucrările de construire a complexului din centrul Capitalei, cuprinzând Hotelul Intercontinental (finalizat în 1970) și clădirea Teatrului Național (inaugurat în 1973). O altă clădire reprezentativă a Bucureștiului este Palatul Televiziunii Române, ridicat în perioada 1968 - 1969. În perioada imediat următoare (1969 - 1970), este construit Aeroportul Internațional
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
înaltă clădire din România după Sky Tower și Turnul IFMA. În aceeași categorie intră și BRD Tower (finalizat în 2003). Realizată între anii 1998 și 2003, biserica Mănăstirii Săpânța-Peri este cea mai înaltă biserică de lemn din lume. În categoria complexelor rezidențiale de mari dimensiuni intră ansamblul Asmita Gardens, inaugurat în 2009 și situat în București, la intersecția șoselei Mihai Bravu cu Splaiul Unirii. În anul finalizării sale, 2008, Tower Center International era cea mai înaltă clădire din România, record ce
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]