29,866 matches
-
cunoașterea necesară: nivelul necesar de cunoștințe deținute de persoanele care realizează validarea; ... d) informațiile necesare: eventualele restricții în ceea ce privește cantitatea sau tipul de informații disponibile pentru validarea externă comparativ cu validarea internă; ... e) ciclul validării: instrumentele de validare relevante pentru fiecare ipoteză cheie, utilizate în diferite stadii ale modelului intern, de la elaborare până la utilizare și funcționare. ... 1.100. Societatea de asigurare sau de reasigurare ar trebui să documenteze în raportul de validare componentele modelului intern care sunt validate prin fiecare dintre instrumentele
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272478_a_273807]
-
Documentarea metodologiilor 1.105. Societatea de asigurare sau de reasigurare ar trebui să elaboreze o documentație suficient de detaliată pentru a demonstra înțelegerea în profunzime a metodologiilor și tehnicilor utilizate în modelul intern, care să includă cel puțin următoarele: a) ipotezele utilizate; ... b) aplicabilitatea acestor ipoteze, dat fiind profilul de risc al societății; ... c) deficiențele metodologiei sau ale tehnicilor. 1.106. Societatea de asigurare sau de reasigurare, atunci când documentează teoriile, ipotezele și bazele matematice și empirice care fundamentează metodologiile utilizate în
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272478_a_273807]
-
de asigurare sau de reasigurare ar trebui să elaboreze o documentație suficient de detaliată pentru a demonstra înțelegerea în profunzime a metodologiilor și tehnicilor utilizate în modelul intern, care să includă cel puțin următoarele: a) ipotezele utilizate; ... b) aplicabilitatea acestor ipoteze, dat fiind profilul de risc al societății; ... c) deficiențele metodologiei sau ale tehnicilor. 1.106. Societatea de asigurare sau de reasigurare, atunci când documentează teoriile, ipotezele și bazele matematice și empirice care fundamentează metodologiile utilizate în modelul intern, în conformitate cu articolul 125
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272478_a_273807]
-
în modelul intern, care să includă cel puțin următoarele: a) ipotezele utilizate; ... b) aplicabilitatea acestor ipoteze, dat fiind profilul de risc al societății; ... c) deficiențele metodologiei sau ale tehnicilor. 1.106. Societatea de asigurare sau de reasigurare, atunci când documentează teoriile, ipotezele și bazele matematice și empirice care fundamentează metodologiile utilizate în modelul intern, în conformitate cu articolul 125 alineatul (3) din Directiva Solvabilitate II, ar trebui să includă, dacă sunt disponibile, etapele semnificative ale evoluției metodologiei, precum și alte metodologii care au fost luate
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272478_a_273807]
-
rezonabil. ... Recomandarea 51 - Înțelegerea modelului extern 1.115. Societatea de asigurare sau de reasigurare ar trebui să demonstreze că toate părțile implicate în utilizarea modelului extern posedă o înțelegere suficient de profundă a componentelor relevante ale modelului extern, inclusiv a ipotezelor, aspectelor tehnice și operaționale. 1.116. Societatea de asigurare sau de reasigurare ar trebui să acorde o atenție deosebită aspectelor modelului extern care sunt mai relevante pentru profilul său de risc. Recomandarea 52 - Revizuirea alegerii modelului extern și a datelor
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272478_a_273807]
-
Recomandarea 53 - Integrarea modelelor externe în cadrul modelului intern 1.120. Societatea de asigurare sau de reasigurare ar trebui să fie în măsură să demonstreze că abordarea pentru integrarea modelului extern în cadrul modelului intern este adecvată; inclusiv în ceea ce privește tehnicile, datele, parametrii, ipotezele selectate de societate și rezultatele modelului extern. Recomandarea 54 - Validarea în contextul modelelor și datelor externe 1.121. Societatea de asigurare sau de reasigurare ar trebui să realizeze propria validare a aspectelor modelului extern care sunt relevante pentru profilul său
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272478_a_273807]
-
stabilită o majorare de capital de solvabilitate din cauza profilului de risc pentru o societate afiliată și acea societate afiliată este consolidată în conformitate cu metoda 1, supraveghetorul coordonator ar trebui să evalueze la nivel de grup semnificația abaterii profilului de risc de la ipotezele care stau la baza cerinței de capital de solvabilitate, astfel cum este calculată pe baza formulei standard sau a unui model intern, și ar trebui să ia în considerare necesitatea de a impune o majorare de capital de solvabilitate pentru
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272478_a_273807]
-
Efectele primei de volatilitate, ale primei de echilibrare și ale măsurii tranzitorii privind ratele dobânzilor fără risc asupra comportamentului deținătorilor de polițe 1.8. Întreprinderile de asigurare și de reasigurare trebuie să evite crearea unei legături nerealiste sau distorsionate între ipotezele privind comportamentul deținătorilor de polițe, la care se face referire la articolul 26 din Regulamentul delegat (UE) 2015/35 al Comisiei (denumit în continuare Regulamentul delegat), și utilizarea primei de echilibrare, a primei de volatilitate sau a măsurii tranzitorii privind
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272478_a_273807]
-
preconizate în cazul în care acestea au fost utilizate pentru a susține recunoașterea creanțelor privind impozitul amânat; ... e) să se asigure că, atunci când fac previziuni cu privire la profiturile impozabile, acestea să fie în egală măsură credibile și, în general, conforme cu ipotezele emise pentru alte fluxuri de trezorerie previzionate. În mod specific, ipotezele care stau la baza previziunilor trebuie să fie coerente cu cele care stau la baza evaluărilor rezervelor tehnice și ale activelor din bilanțul întocmit în scopul solvabilității. ... Orientarea 10
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272478_a_273807]
-
susține recunoașterea creanțelor privind impozitul amânat; ... e) să se asigure că, atunci când fac previziuni cu privire la profiturile impozabile, acestea să fie în egală măsură credibile și, în general, conforme cu ipotezele emise pentru alte fluxuri de trezorerie previzionate. În mod specific, ipotezele care stau la baza previziunilor trebuie să fie coerente cu cele care stau la baza evaluărilor rezervelor tehnice și ale activelor din bilanțul întocmit în scopul solvabilității. ... Orientarea 10 - Impozite amânate - documentația 1.30. Întreprinderile trebuie să aibă posibilitatea de
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272478_a_273807]
-
al evaluării aplicate pentru impozite amânate; ... c) cu privire la fiecare tip de diferență în stabilirea calendarului și la fiecare tip de pierdere fiscală neutilizată și credit fiscal neutilizat, la calcularea cuantumului creanțelor privind impozitul amânat sau al datoriilor recunoscute, precum și la ipotezele subiacente legate de cuantumul respectiv; ... d) descrierea recunoașterii creanțelor privind impozite amânate, inclusiv cel puțin: ... - existența oricăror diferențe temporare impozabile în legătură cu aceeași autoritate fiscală, aceeași întreprindere impozabilă și același tip de impozit, care sunt prevăzute a fi supuse impozitării inverse
ANEXE din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 34/2015 privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (Anexele nr. 1-18). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272478_a_273807]
-
apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Arată că reducerea limitelor de pedeapsă în ipoteza recunoașterii vinovăției nu reprezintă un drept fundamental, ci un beneficiu acordat de legiuitor conform politicii sale penale în ipoteza în care inculpatul recunoaște în totalitate faptele descrise în rechizitoriu. Astfel, este important, mai ales când prejudiciul determină încadrarea juridică a
DECIZIE nr. 253 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (4), art. 375 alin. (3) şi art. 377 alin. (1), (2) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273441_a_274770]
-
președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Arată că reducerea limitelor de pedeapsă în ipoteza recunoașterii vinovăției nu reprezintă un drept fundamental, ci un beneficiu acordat de legiuitor conform politicii sale penale în ipoteza în care inculpatul recunoaște în totalitate faptele descrise în rechizitoriu. Astfel, este important, mai ales când prejudiciul determină încadrarea juridică a faptei, ca recunoașterea să fie făcută atât în ceea ce privește latura penală, cât și în ceea ce privește latura civilă a cauzei. De altfel
DECIZIE nr. 253 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (4), art. 375 alin. (3) şi art. 377 alin. (1), (2) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273441_a_274770]
-
Regulamentul Senatului sunt neclare și imprecise prin trimiterea pe care o fac la alin. (5) al aceluiași articol. Mai mult, alin. (5) se referă doar la suspiciunea de neconstituționalitate, și anume sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate, nereglementând ipoteza constatării neconstituționalității unor dispoziții legale, și anume admiterea excepției de neconstituționalitate; de aceea, sintagma "a fost declarată neconstituționalitatea" din corpul alin. (10) conferă acestui alineat un viciu de neconstituționalitate prin lipsă de claritate, precizie și previzibilitate. 10. În continuare se
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
organizare internă și proprie a Senatului, fiind conform art. 64 alin. (1) din Constituție. 34. Cu privire la critica de neconstituționalitate privind art. 146 alin. (8) și (10) din Regulamentul Senatului, Curtea constată, în primul rând, faptul că acestea fac trimitere la ipoteza normativă a alin. (5) al aceluiași articol, ipoteză care se referă la atribuția președintelui Curții Constituționale de a comunica încheierea de sesizare a Curții cu o excepție de neconstituționalitate președintelui Senatului în vederea formulării de către acesta a punctului său de vedere
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
art. 64 alin. (1) din Constituție. 34. Cu privire la critica de neconstituționalitate privind art. 146 alin. (8) și (10) din Regulamentul Senatului, Curtea constată, în primul rând, faptul că acestea fac trimitere la ipoteza normativă a alin. (5) al aceluiași articol, ipoteză care se referă la atribuția președintelui Curții Constituționale de a comunica încheierea de sesizare a Curții cu o excepție de neconstituționalitate președintelui Senatului în vederea formulării de către acesta a punctului său de vedere asupra temeiniciei excepției. În al doilea rând, Curtea
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
referă la atribuția președintelui Curții Constituționale de a comunica încheierea de sesizare a Curții cu o excepție de neconstituționalitate președintelui Senatului în vederea formulării de către acesta a punctului său de vedere asupra temeiniciei excepției. În al doilea rând, Curtea reține că ipoteza normativă a alin. (8) și (10) se referă la obligațiile procedurale care revin Senatului în situația constatării neconstituționalității unei legi, pe calea excepției de neconstituționalitate, sau a unei prevederi din Regulamentul Senatului. Trimiterea astfel operată de la alin. (8) la alin
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
cu privire la obligația Parlamentului de a pune de acord dispozițiile legale constatate ca fiind neconstituționale pe cale de excepție de neconstituționalitate ridicată direct de Avocatul Poporului. Astfel, este evident că, dacă nu ar fi existat norma de trimitere, era acoperită și această ipoteză; însă, prin norma de trimitere defectuos reglementată, ipoteza excepției de neconstituționalitate ridicate direct de Avocatul Poporului a fost în mod implicit exclusă/omisă, ceea ce înseamnă că la nivel regulamentar a fost eludată punerea în aplicare a obligației consacrate constituțional de
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
dispozițiile legale constatate ca fiind neconstituționale pe cale de excepție de neconstituționalitate ridicată direct de Avocatul Poporului. Astfel, este evident că, dacă nu ar fi existat norma de trimitere, era acoperită și această ipoteză; însă, prin norma de trimitere defectuos reglementată, ipoteza excepției de neconstituționalitate ridicate direct de Avocatul Poporului a fost în mod implicit exclusă/omisă, ceea ce înseamnă că la nivel regulamentar a fost eludată punerea în aplicare a obligației consacrate constituțional de art. 147 alin. (1) din Constituție. 36. Cu privire la
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
tehnice se rezolvă în ședințele Biroului permanent, iar în situația în care o Cameră a adoptat în calitate de Cameră decizională o prevedere ce ar fi intrat în competența sa de reflecție, se aplică art. 75 alin. (4) din Constituție, iar în ipoteza inversă, art. 75 alin. (5) din Constituție. 41. Curtea constată că trimiterea alin. (10) - care se referă la controlul de constituționalitate a regulamentelor parlamentare - la alin. (5) - care se referă la excepția de neconstituționalitate - din corpul aceluiași articol este contrară
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
19 februarie 2014, paragrafele 223-227), în sensul că, pe de o parte, pre��edintele Curții Constituționale solicită punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei corespunzătoare, și nu punctul de vedere al președintelui Senatului, iar, pe de altă parte, în ipoteza normativă a art. 146 lit. c) din Constituție, sesizarea Curții Constituționale nu se face prin încheiere pronunțată de instanța judecătorească, în speță nefiind incidente reglementările referitoare la ipoteza unui control concret, ci a celui abstract de constituționalitate. 42. Curtea constată
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
punctul de vedere al președintelui Senatului, iar, pe de altă parte, în ipoteza normativă a art. 146 lit. c) din Constituție, sesizarea Curții Constituționale nu se face prin încheiere pronunțată de instanța judecătorească, în speță nefiind incidente reglementările referitoare la ipoteza unui control concret, ci a celui abstract de constituționalitate. 42. Curtea constată că art. 146 alin. (11) din Regulamentul Senatului este, de asemenea, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție, fiind lipsit de precizia de care trebuie să fie caracterizată
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
Regulamentul Senatului este, de asemenea, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție, fiind lipsit de precizia de care trebuie să fie caracterizată o normă juridică. Reglementarea criticată - referindu-se la reexaminarea textelor constatate ca fiind neconstituționale - nu este aplicabilă doar ipotezei normative a art. 146 lit. a) sau d) din Constituție, ci și Regulamentului Senatului. Or, pentru neconstituționalitatea constatată în condițiile art. 146 lit. c) din Constituție - și anume controlul de constituționalitate al Regulamentului Senatului - nu se poate opera cu noțiunea
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
Certificatul astfel emis se comunică persoanei impozabile potrivit art. 47 din Codul de procedură fiscală. ... Pe perioada cuprinsă între data anulării și data înregistrării în scopuri de TVA sunt aplicabile prevederile art. 316 alin. (17) din Codul fiscal. 6. În ipoteza în care, la data constatării erorii, persoana impozabilă înregistrată, din eroare, în scopuri de TVA este înscrisă în Registrul operatorilor intracomunitari și/sau Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, compartimentul de specialitate aplică procedura de radiere, din
PROCEDURĂ din 5 iulie 2016 de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274007_a_275336]
-
în scopuri de TVA este înscrisă în Registrul operatorilor intracomunitari și/sau Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, compartimentul de specialitate aplică procedura de radiere, din oficiu, din aceste registre ca urmare a îndreptării erorii. 7. În ipoteza în care, la data radierii, din eroare, a înregistrării în scopuri de TVA, persoana impozabilă era înscrisă în Registrul operatorilor intracomunitari și/sau în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, compartimentul de specialitate înregistrează persoana impozabilă, din
PROCEDURĂ din 5 iulie 2016 de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274007_a_275336]