28,495 matches
-
consecință logică, obligația de a invita consumatorul la această renegociere și de a elimina clauzele abuzive din contract, astfel încât contractul în întregul său să respecte prevederile legale, și, implicit, drepturile consumatorului. 80. Neintervenind elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței, Curtea nu poate constata încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), (4) și (5), art. 4 alin. (2), art. 15, art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24, art. 44 alin. (1) și (2), art. 45, art.
DECIZIE nr. 353 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276197_a_277526]
-
Apreciază că recursul în casație reprezintă un aspect al accesului liber la justiție, drept fundamental recunoscut de dispozițiile art. 21 din Constituție și de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 4. Arată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că art. 6 din Convenție a fost încălcat atunci când normele referitoare la forma ce trebuie respectată în cazul introducerii unui recurs îi împiedică pe justițiabili să se prevaleze de căile de atac
DECIZIE nr. 432 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi şi art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276237_a_277566]
-
condiție de admisibilitate a exercitării căii de atac, legiuitorul a reglementat o limită a accesului liber la justiție, aspect care se constituie într-o veritabilă intervenție a statului în configurarea și structurarea acestui drept fundamental. Așa fiind, trebuie analizat, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, prin prisma unui test de proporționalitate, dacă limitele impuse acestui drept reprezintă o limitare rezonabilă care să nu fie disproporționată față de obiectivul urmărit, de natură să transforme dreptul în unul iluzoriu/teoretic. 13. Avocatul Poporului apreciază că, pentru
DECIZIE nr. 432 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi şi art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276237_a_277566]
-
în mod intrinsec, o reglementare statală (paragraful 28). Întrucât exercitarea căilor de atac reprezintă o fațetă a accesului liber la justiție și fiind vorba de o intervenție etatică, Curtea Constituțională a analizat, prin prisma unui test de proporționalitate dezvoltat în jurisprudența sa, dacă limitele impuse acestui drept, prin intervenția legiuitorului - respectiv reglementarea obligativității reprezentării și asistării prin avocat în etapa procesuală a recursului - reprezintă o limitare rezonabilă care să nu fie disproporționată cu obiectivul urmărit și care să nu transforme dreptul
DECIZIE nr. 432 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi şi art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276237_a_277566]
-
700/2014 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 și 571 bis din 31 iulie 2014, necorelare ce a determinat, în viziunea acestuia, o încălcare a dispozițiilor art. 44 din Constituție. 21. Plecând de la aceste premise, în jurisprudența sa, Curtea a statuat constant că nu se poate pronunța asupra neconcordanțelor dintre diferite norme juridice, ci numai asupra înțelesului dispozițiilor legale criticate în raport cu prevederile și principiile constituționale. De exemplu, prin Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004 , publicată în
DECIZIE nr. 345 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276257_a_277586]
-
altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. De altfel, art. 126 alin. (2) din Constituție conferă legiuitorului prerogativa exclusivă de a stabili competența și procedura de judecată, inclusiv a condițiilor de exercitare a căilor de atac. În plus, și jurisprudența Curții Constituționale este în același sens, fiind enumerate cu titlu exemplificativ Decizia nr. 1.128 din 16 octombrie 2008 , Decizia nr. 1.542 din 25 noiembrie 2010 , Decizia nr. 102 din 28 februarie 2013 sau Decizia nr. 159 din 20
DECIZIE nr. 535 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276275_a_277604]
-
Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 8. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 este neîntemeiată. În acest sens este amintită jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pronunțată asupra unor reglementări similare conținute de Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, abrogată în prezent, respectiv deciziile nr. 159 din 20 martie 2014 , nr. 102 din 28 februarie 2013 și
DECIZIE nr. 535 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276275_a_277604]
-
deciziile nr. 159 din 20 martie 2014 , nr. 102 din 28 februarie 2013 și nr. 1.128 din 16 octombrie 2008, ale căror considerente Guvernul apreciază că se mențin și în prezenta speță. 9. Avocatul Poporului apreciază, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale (a se vedea deciziile nr. 287 din 11 mai 2016 și nr. 354 din 24 mai 2016), că prevederile legale criticate sunt constituționale, menținându-și, astfel, opinia exprimată în precedent, consemnată în Decizia Curții Constituționale nr. 291 din
DECIZIE nr. 535 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276275_a_277604]
-
prin prisma unor critici de neconstituționalitate de aceeași natură. Astfel, prin Decizia nr. 327 din 19 mai 2016 *), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la momentul pronunțării prezentei decizii, instanța de contencios constituțional a reținut, în acord cu jurisprudența sa în materie, că dispozițiile legale criticate, care nu permit exercitarea căilor extraordinare de atac în materie electorală, nu încalcă liberul acces la justiție și nici dreptul la un proces echitabil, statuând în acest sens că procedura instituită prin textul
DECIZIE nr. 535 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276275_a_277604]
-
nu încalcă dreptul la un proces echitabil, iar pârâții nu pot fi considerați dezavantajați față de reclamant în cadrul procedurii speciale a evacuării, având la îndemână mijloacele necesare și suficiente pentru a-și formula apărarea. 21. De altfel, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că principiul egalității armelor constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil care urmărește crearea unui just echilibru procesual între părțile aflate într-un litigiu, însă acest principiu nu presupune o egalitate formală, în sensul reglementării unor proceduri
DECIZIE nr. 488 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.042 şi art. 1.043 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276269_a_277598]
-
din Codul de procedură penală - întrucât acestea nu au legătură cu soluționarea cauzei în care plângerea împotriva actului procurorului a fost respinsă -, respectiv ca neîntemeiată în ceea ce privește dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014 . CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 18 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 975/229/2014, Tribunalul Ialomița
DECIZIE nr. 510 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8), (9) şi (11) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275970_a_277299]
-
I, nr. 416 din 11 iunie 2015, și Decizia nr. 625 din 8 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 19 noiembrie 2015. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală pronunțată prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză
DECIZIE nr. 510 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8), (9) şi (11) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275970_a_277299]
-
de pct. 280 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. (2) Cererea trebuie să cuprindă soluțiile diferite date problemei de drept și motivarea acestora, jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, opiniile exprimate în doctrină relevante în domeniu, precum și soluția ce se propune a fi pronunțată
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275283_a_276612]
-
raportului. Raportorii nu sunt incompatibili. (5) În vederea întocmirii raportului, președintele completului poate solicita unor specialiști recunoscuți opinia scrisă asupra chestiunilor de drept soluționate diferit. ... (6) Raportul va cuprinde soluțiile diferite date problemei de drept și argumentele pe care se fundamentează, jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și opinia specialiștilor consultați, dacă este cazul, precum și doctrina în materie. Totodată, judecătorul sau, după caz
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275283_a_276612]
-
respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate se aplică tuturor contribuabililor, iar stabilirea condițiilor și limitelor acordării drepturilor de asigurări sociale reprezintă atributul exclusiv al legiuitorului. În susținerea concluziilor, invocă și jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 15 decembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 2.801/117/2015, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de
DECIZIE nr. 371 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (3) lit. a) şi art. 40 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 , în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276566_a_277895]
-
de tratament juridic instituită de dispozițiile art. 40 alin. (1) și art. 42 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 sub aspectul termenelor prevăzute. 31. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele Deciziei nr. 324 din 25 iunie 2013 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză în ceea ce privește rațiunile instituirii termenului de 90 de zile prevăzut de art. 40 alin. (1) din Ordonanța de urgență
DECIZIE nr. 371 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (3) lit. a) şi art. 40 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 , în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276566_a_277895]
-
nici regulilor instituite prin art. 3 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. 15. În acest context, având în vedere Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum și jurisprudența Curții Constituționale cu privire la calitatea legii, consideră că prevederile legale criticate sunt deficitare, întrucât "nu stabilesc distinct, precis, explicit și cu claritate obligațiile ce revin întreprinderilor, a căror neîndeplinire atrage răspunderea contravențională" și nu întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate
DECIZIE nr. 519 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276572_a_277901]
-
ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ și care angajează răspunderea persoanelor care l-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care l-au înregistrat. 29. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională, examinând pretinsa neconstituționalitate a altor prevederi din Legea nr. 82/1991 [respectiv ale art. 41 pct. 2 lit. b) din Legea nr. 82/1991 , potrivit cărora, "constituie contravenții la prevederile prezentei legi următoarele fapte, dacă nu sunt
DECIZIE nr. 519 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276572_a_277901]
-
în speța de față, Curtea constată că prevederile criticate nu sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituție, care consacră principiul legalității și care impune obligația ca normele adoptate să fie precise, clare și previzibile și accesibile. 32. Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea, în acest
DECIZIE nr. 519 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276572_a_277901]
-
enunțate, Curtea constată prevederile art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 82/1991 sunt în deplin acord cu principiul legalității înscris în art. 1 alin. (5) din Constituție și al cărui conținut și înțeles a fost deslușit prin jurisprudența Curții Constituționale. 37. Față de această împrejurare, Curtea nu poate reține nici critica potrivit căreia pretinsa imprecizie a textului criticat ar afecta garanțiile constituționale și convenționale ce caracterizează dreptul la un proces echitabil, inclusiv componenta sa privind dreptul la apărare. De
DECIZIE nr. 519 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276572_a_277901]
-
nr. 26/2012 urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. 34. Distinct de acestea, în ceea ce privește menționarea prin susținerile părților prezente în fața instanței de contencios constituțional, respectiv adăugarea și a altor temeiuri constituționale în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că, potrivit jurisprudenței sale constante, spre exemplu Decizia nr. 1.069 din 14 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 7 septembrie 2011, litigiul constituțional se desfășoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea
DECIZIE nr. 517 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276577_a_277906]
-
cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituționalitate, în condi��iile în care Parlamentul este, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, unica autoritate legiuitoare a țării. În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 502 din 7 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, prin care Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate. 18. De altfel, Curtea, în
DECIZIE nr. 520 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276621_a_277950]
-
Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 502 din 7 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, prin care Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate. 18. De altfel, Curtea, în jurisprudența sa, a constatat că legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului, iar stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, precum și a cuantumului lor reprezintă opțiunea
DECIZIE nr. 520 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276621_a_277950]
-
supremă să nu se fi pronunțat printr-o hotărâre prealabilă sau prin recurs în interesul legii sau pe rolul instanței supreme să nu fie înregistrat un recurs în interesul legii având acest obiect, este, de asemenea, îndeplinită, deoarece din verificarea jurisprudenței acestei instanțe o asemenea problemă nu a fost tranșată prin vreuna dintre modalitățile amintite mai sus. Acestea fiind arătate, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București a apreciat că, pentru a se putea pronunța asupra contestației formulate în cauză, tribunalul
DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276576_a_277905]
-
eventual, forma obiectul unor dezbateri doctrinare, însă rolul instanței supreme, stabilit de legiuitor în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, "nu este de a oferi studii, note sau opinii consultative asupra unor probleme de drept generale sau ipotetice", astfel cum în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a statuat ( Decizia nr. 8 din 30 martie 2016 , pronunțată în Dosarul nr. 558/1/2016). Conchizând, s-a apreciat că în procedura de judecată a contestației împotriva încheierii
DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276576_a_277905]