27,062 matches
-
asigurări și în mică măsură statul . Medicii nu se consideră beneficiari ai polițelor de malpraxis: 413 răspunsuri arată că asigurările folosesc companiilor care încheie polițele, doar 29 medicilor și 27 pacienților. Răspunsurile care indică și statul drept beneficiar au o pondere mică, dar aceasta este dublă față de cea care îi privește pe medici. Explicația: statul este văzut ca un beneficiar pentru că scapă de răspundere, dar totuși este un pierzător, la fel ca medicii și pacienții, în fața firmelor de asigurări. • Medicii identifică
Asigurări malpraxis, sondaj CMMB. Semnal de alarmă pentru întreaga societate by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/104387_a_105679]
-
de ce sunt atâția nemulțumiți printre cadrele didactice din județ. Așa cum spune doamna, o treime din mapa zilnică a dumneaei o reprezintă contestațiile. Scoasă din context, această afirmație, de domeniul tragi-comediei, pune la îndoială întregul sistem de învățământ, deoarece se cunoaște ponderea teoriei față de practică, cel puțin în învățământul obligatoriu. În niciun domeniu de activitate, dacă nu știi "teorie", nu ai cum să te descurci în "practică". Exemple: nu poți conduce o mașină pe drumuri publice fără să cunoști regulile de circulație
Bombă în învățământul buzoian. Fraza unei profesoare, taxată vehement - exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101768_a_103060]
-
companiilor o combinație unică de experiență în disponibilitatea aplicățiilor și managementul stocării la nivel local și în cloud. În același timp, compania furnizează instrumente de management care ajuta companiile să găsească datele cu adevărat importante din organizația lor, reprezentând o pondere estimată de 1,5% din volumul total de date, pentru a obține informații, indiferent de infrastructură utilizată. În prezent, există mai mulți factori care influențează abilitatea unei companii de a beneficia de datele sale. Companiile și utilizatorii creează mai multe
Management mai ușor în infrastructurile de cloud () [Corola-website/Journalistic/101839_a_103131]
-
urmează: IAP = IL*30% + LC*25% + DP*20% + ITP*15% + M*10%, unde: IL - inițiative legislative LC - luări de cuvânt DP - declarații politice ITP - întrebări și interpelări M - moțiuni IAP la nivel individual este un indice cantitativ. Cea mai mare pondere în alcătuirea sa o au inițiativele legislative (în proporție de 30%), urmat de luările de cuvânt (25%), declarațiile politice (20%), întrebări și interpelări (15%) și moțiuni (10%). Ca limită metodologică, menționăm că nu am luat în calcul prezența parlamentarilor la
Valeriu Zgonea și Cristiana Anghel, fruntași într-un top by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102860_a_104152]
-
introdus termene de 3 ani în care să se facă orice schimbare. Orizontul vizat de acest proiect este 2025. Revenind la întrebare, clasificarea recunoaște că avem orașe cu caracteristici rurale, care sunt clar definite ( populația este ocupată, majoritar, în agricultură, ponderea străzilor modernizate este sub un anumit plafon etc). Acestea, vor păstra statutul de oraș, dar vor avea acces la fondurile de dezvoltare rurală. -Impozitele sunt influențate de noua clasificare? -Da, așa cum este firesc, există o asociere între impozitul plătit și
Clasificarea localităților, schimbare majoră. Planul de Amenajare a Teritoriului Național, primul pas din Proiectul de țară by Val Vâlcu () [Corola-website/Journalistic/102864_a_104156]
-
numitele unități administrativ-teritoriale. Prin acest proiect, guvernul încurajează cooperarea între diferite unități teritoriale, la nivel local sau județean/regional. Unele comune nu reușesc să își acopere cheltuielile, de exemplu. Unificarea ar crește numărul de locuitori, forța economiă și ar reduce ponderea cheltuielilor pentru servicii publice. Legea stabilește condițiile în care se pot face asocierile sau unificarea. O altă noutate o constituie introducerea statutului de comună pol rural, cu rol de servire intercomunală la nivelul zonelor lipsite de orașe pe o distanță
Clasificarea localităților, schimbare majoră. Planul de Amenajare a Teritoriului Național, primul pas din Proiectul de țară by Val Vâlcu () [Corola-website/Journalistic/102864_a_104156]
-
luna februarie 2016. Din acest total, sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 80%, în timp ce turiștii străini au reprezentat 20%. În ceea ce privește numărul sosirilor turiștilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa (77,2% din total turiști străini), iar dintre aceștia 84,6% au fost din țările aparținând Uniunii Europene (UE). La capitolul înnoptări, acestea au fost, în februarie, de 1,3 milioane, mai multe cu
Peste 1,300 milioane de turiști străini au vizitat România în primele două luni ale 2017 by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/103804_a_105096]
-
În acest caz, din numărul total, înnoptările turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 80,1%, diferența până la 100% aparținând turiștilor străini. În ceea ce privește înnoptările turiștilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa (77,3% din total turiști străini), iar dintre aceștia 83,9% au fost din țările aparținând UE. În februarie 2017, durata medie a șederii a fost de 1,9 zile atât în cazul turiștilor
Peste 1,300 milioane de turiști străini au vizitat România în primele două luni ale 2017 by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/103804_a_105096]
-
astfel de dispozitive, aparținând unor utilizatori obișnuiți și lansează prin intermediul lor atacuri menite să destabilizeze anumite ținte. Deși, la fel ca în trecut, unele atacuri vor avea rațiuni politice sau vor fi doar componente ale unor atacuri mai complexe, o pondere importantă vor viza companii cu scopul de a obține bani prin șantajarea acestora cu sistarea temporara a activității economice", se arată în document. Conform companiei de securitate cibernetică, acest tip de atacuri se va dezvolta continuu din cauza exploziei numărului de
Atacurile cibernetice vor bloca rețelele de socializare, anul viitor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103816_a_105108]
-
începând cu 1 ianuarie 2017. În ceea ce privește cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 34,5 miliarde lei, acestea scad în termeni nominali cu 0,3% față de aceeași perioadă din anul precedent, diminuându-se și cu 0,3 puncte procentuale ca pondere în PIB. Creșteri importante la cheltuielile cu personal Cheltuielile de personal au crescut cu 13,3% față de aceeași perioadă a anului precedent, fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016, respectiv aplicarea, începând cu luna
România, pe excedent bugetar după primele două luni by Vladimir Neagu () [Corola-website/Journalistic/103811_a_105103]
-
În luna iulie 2016, prețul mediu la nivel UE a fost cu 22% mai mic decât media ultimilor 5 ani. Diferențele la nivel de structură a fermei și de preț sunt destul de mari, afectând în special fermele mici, cele cu ponderea cea mai mare, și periclitând activitatea de producție din zonele rurale”, se precizează în nota de fundamentare.
Ajutor financiar pentru fermierii români care dețin între 3 și 9 vaci de lapte by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/103821_a_105113]
-
la situația în care, cele mai importante contracte din punct de vedere al cantității de energie livrată (7.222.305 MW cantitate livrată în 2011 dintr-un total de 12.891.972 MW livrați prin contracte bilaterale, reprezentând deci o pondere de aproximativ 56%) cum erau cele încheiate cu Energy Holding, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie și Alro SĂ, să fie prelungite până în anul 2018 sau chiar 31.12.2019. De ce a intrat în insolvență Hidroelectrica O altă cauză a insolvenței au
Hidroelectrica iese DEFINITIV din insolvență. Remus Borza: Listarea la bursă, în linie dreaptă by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103803_a_105095]
-
Nova nu decid modificări de tarif, mecanismul de formare a prețurilor fiind unul independent și extrem de tehnic, fiind explicat în detaliu pe parcursul anului 2016. Contractul de Concesiune a intrat în vigoare la data de 17.11.2000. La acea dată, ponderile în cadrul tarifului cumulat apă potabilă + canalizare erau următoarele: * apă potabilă: 82% * canalizare: 18% Tarifele fără TVA care vor fi implementate pentru a reflecta costurile reale și investițiile necesare în canalizare sunt: * tarif apă potabilă: 65.5% din tariful cumulat apă
Rebalansarea tarifară a serviciilor de APĂ CANAL păstrează unul din cele mai mici prețuri din țară by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103818_a_105110]
-
5% din tariful cumulat apă potabilă + canalizare, adică 1,74 RON/m3 (față de 0,92 RON/m3 la data de 31.12.2016). De altfel, analiza asupra situației marilor 43 de operatori din țară (exclusiv Apa Nova București) arată că ponderea medie în cadrul tarifului cumulat (valori august 2016, sursa ANRSC) tinde să echilibreze raportul „real" dintre cele două componente, adică: * apă potabilă = 57% * canalizare = 43% Tariful cumulat rămâne neschimbat, la unul dintre cele mai reduse nivele din plan național Contractul prin
Rebalansarea tarifară a serviciilor de APĂ CANAL păstrează unul din cele mai mici prețuri din țară by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103818_a_105110]
-
și Chinei", declară Zhanat Tussupbekov, CEO al KMG Internațional. Rezultate record Rezultatele record ale Grupului au fost susținute în principal de îmbunătățirea indicatorilor operaționali și de efectele programelor de optimizare a fluxurilor de productie (creșterea capacității de procesare și a ponderii produselor albe din totalul produselor finite), a costurilor de operare (reducerea consumurilor de energie termică și electrică), dar și a celor aferente programului „Change for Good" lansat în 2014. Acest program vizează o eficientizare și o imbunatatire până în 2018 a
Rezultate RECORD pentru KMG. Cifrele din 2016 by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/103822_a_105114]
-
și locul 6 la exportul de porumb). Deși cea mai mare parte a suprafeței cultivate este utilizată pentru cereale, acestea generează mai puțin de 25% din valoarea producției agricole totale (în valoare de 14.2 miliarde de Euro în 2015). Ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut al României a scăzut constant în ultimii 20 de ani. De la 22,6 în 1993 la sub 5% din PIB în 2015. Această scădere a venit pe fondul transformării structurale a economiei românești, de la o
PwC: România are un potențial semnificativ în sectorul agricol, dar cu o productivitate foarte scăzută by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103828_a_105120]
-
în 2015. Această scădere a venit pe fondul transformării structurale a economiei românești, de la o economie preponderent industrial-agrară, la una bazată în principal pe servicii. Deși contribuția agriculturii la PIB este în scădere, România are în continuare cea mai mare pondere a sectorului agricol în structura PIB dintre toate țările din Uniunea Europeană, de 3 ori și jumătate mai mare decât media europeană. În plus, la nivelul anului 2014, agricultura angaja 27,3% din populația activă a României, de peste 6 ori mai
PwC: România are un potențial semnificativ în sectorul agricol, dar cu o productivitate foarte scăzută by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103828_a_105120]
-
Uniunea Europeană, de 3 ori și jumătate mai mare decât media europeană. În plus, la nivelul anului 2014, agricultura angaja 27,3% din populația activă a României, de peste 6 ori mai mare decât media europeană de 4,4% din populația activă. Ponderea forței de muncă din România ocupată în agricultură avea în 2014 o valoare destul de apropiată de cea înregistrată în 1992, deși ponderea agriculturii în PIB a scăzut de peste 4 ori în aceasta perioadă, semnalând pierderi importante de eficiență. Practic, valoarea
PwC: România are un potențial semnificativ în sectorul agricol, dar cu o productivitate foarte scăzută by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103828_a_105120]
-
populația activă a României, de peste 6 ori mai mare decât media europeană de 4,4% din populația activă. Ponderea forței de muncă din România ocupată în agricultură avea în 2014 o valoare destul de apropiată de cea înregistrată în 1992, deși ponderea agriculturii în PIB a scăzut de peste 4 ori în aceasta perioadă, semnalând pierderi importante de eficiență. Practic, valoarea adăugată brută pe persoană ocupată în agricultură se ridica în anul 2013 la doar 18% din media Uniunii Europene, iar situația este
PwC: România are un potențial semnificativ în sectorul agricol, dar cu o productivitate foarte scăzută by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103828_a_105120]
-
600 EUR/ha (2013). Prin comparație în țările din Europa de Vest valoarea adăugată brută la hectar depășește 1.000 EUR/ha. Aproximativ 85% din totalul forței de muncă din agricultură este nesalariată - lucrând pe propriile exploatații agricole de subzistență. Prin contrast, ponderea medie a lucrătorilor nesalariați din sectorul agricol în UE este de 72%, iar în unele state chiar cu mult mai redusă (Spania- 50.%, Franța - 63.1%, Germania - 55.8% ). „Țările cu cei mai mulți lucrători salariați în agricultură sunt cele care înregistrează
PwC: România are un potențial semnificativ în sectorul agricol, dar cu o productivitate foarte scăzută by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103828_a_105120]
-
dintre toate țările din Uniunea Europeană și are o mărime medie de exploatație similară cu Malta sau Cipru, țări insulare cu suprafețe agricole mult mai mici decât cea a României. Aproape 75% dintre fermele din România au sub 2 hectare iar ponderea fermelor sub 10 hectare este de 98% din total ca număr și 39% din total suprafață agricolă utilizată. La polul opus, fermele cu dimensiuni de peste 100 hectare reprezintă doar 0.5% din numărul total, dar exploatează 49% din suprafața agricolă
PwC: România are un potențial semnificativ în sectorul agricol, dar cu o productivitate foarte scăzută by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103828_a_105120]
-
europene, segmentul fermelor mijlocii, între 10 și 100 de hectare, este relativ slab reprezentat în România. „Franța și Cehia, țări cu randamente mari la producția agricolă, au peste 29% din totalul de ferme reprezentat de ferme de peste 50 de hectare - ponderea mare de ferme de peste 50 ha le oferă avantaje precum economii de scară, abilitatea de a atrage fermieri pregătiți, acces facil la finanțare și implict tehnologizare mai rapidă", a precizat Bogdan Belciu. • Nivelul de pregătire al fermierilor Forța de muncă
PwC: România are un potențial semnificativ în sectorul agricol, dar cu o productivitate foarte scăzută by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103828_a_105120]
-
vin din programe ca Programul Național de Dezvoltare Rurală sau Politica Agricolă Comună care sunt finanțate în mare parte din bani europeni. • Evaziunea fiscală ridicată din sectorul agricol Potrivit datelor Consiliului fiscal, sectorul agricol are a doua cea mai mare pondere din evaziunea fiscală totală din România, 9% sau aproximativ 1,7 miliarde Euro. Segmentul din agricultură în care acest tip de evaziune fiscală se manifestă cel mai puternic este cel al vânzării produselor agricole primare, mai ales cereale și legume-fructe
PwC: România are un potențial semnificativ în sectorul agricol, dar cu o productivitate foarte scăzută by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103828_a_105120]
-
suprafața pe care o folosim, valoarea adăugată generată de agricultură este foarte mică. În paralel, numărul de oameni angajați în agricultură este foarte mare, practic aproape o treime din populație este angajată în agricultură, similar cu nivelul anilor '90, dar ponderea agriculturii în PIB a scăzut de câteva ori de la 20 și ceva la sută la 5 la sută. De asemenea, randamentul pe care acești oameni îl produc, respectiv productivitatea pe persoană angajată în agricultură este foarte mică, sub 20 la
De ce nu `bubuie` agricultura. Paradoxul cerealelor by Andreea Marinaș () [Corola-website/Journalistic/103827_a_105119]
-
Deși cea mai mare parte a suprafeței cultivate este utilizată pentru cereale, acestea generează mai puțin de 25% din valoarea producției agricole totale, de 14,2 miliarde de euro la nivelul anului 2015, arată raportul. În context, raportul arată că ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut al României a scăzut constant în ultimii 20 de ani, de la 22,6% în 1993 la sub 5% din PIB în 2015, iar această scădere a venit pe fondul transformării structurale a economiei românești, de la
De ce nu `bubuie` agricultura. Paradoxul cerealelor by Andreea Marinaș () [Corola-website/Journalistic/103827_a_105119]