271,675 matches
-
cunoscut o revigorare economică, nu atât în sectorul industrial cât în cel de servicii. Rata șomajului din Oradea este de 6%, ceva mai mică decât media pe țară, dar mult mai mare decât media pe județul Bihor, de aprox 2%. Municipiul Oradea are o economie a cărei structură cuprinde majoritatea domeniilor și realizează 63% din producția industrială a județului: construcții de mașini, prelucrarea lemnului și mobilier, pielărie, blănărie și încălțăminte, confecții, tricotaje și lohn, chimie, industrie alimentară, materiale de construcții, confecții
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
majoritatea domeniilor și realizează 63% din producția industrială a județului: construcții de mașini, prelucrarea lemnului și mobilier, pielărie, blănărie și încălțăminte, confecții, tricotaje și lohn, chimie, industrie alimentară, materiale de construcții, confecții metalice și plastice, piese de schimb, electronică, etc. Municipiul Oradea dispune de o rețea de instituții și servicii de interes public general: transport, proiectare, construcții, instalații, turism, activitate hotelieră, import-export. Toate activitățile economice sunt sprijinite de asistența indispensabilă a peste 26 de bănci cu filiale în oraș și județ
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
fi unul de interes european. Încă de la sfârșitul veacului al XIX-lea, Oradea a avut alte două gări în afară de cea centrală, anume Gara Velența, care a servit tot mai mult ca triaj pentru traficul de marfă, și Gara Ioșia. Astăzi municipiul dispune de 4 gări: Legături zilnice cu Intercity se fac către destinațiile: Legături zilnice internaționale se fac către destinațiile: Pe teritoriul României ambele trenuri circulă în regim și la tarif de tren rapid. Deasemenea, se află în circulație și o
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
rutieră directă cu Europa de Vest. De asemenea există planuri ca autostrada M4 să fie prelungită de la Budapesta până la Oradea. Sunt în faza de proiect două drumuri expres care să facă legătura cu Satu Mare și Arad (autostrada A1). Centura de ocolire a municipiului este și ea reabilitată și lățită la 4 benzi. Drumurile naționale si europene care trec prin Oradea sunt: DN1, DN76, DN79, E60, E79, și E671. Tramvaiele orădene sunt una dintre cele mai longevive lucrări comunitare din România. Această utilitate publică
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
reputație internațională în tratamentul afecțiunilor aparatului locomotor, respirator, ale sistemului nervos central și periferic, precum și al unor boli asociate, prin utilizarea resurselor de apă termală, folosite în scopuri curative. Oradea s-a remarcat mai ales prin calitatea echipelor de polo, municipiul fiind reprezentat în Campionatul Național de Crișul Oradea, și de deținătoarea titlului pe anul 2008, C.S. Leonardo. De asemenea C.S. Shogunul Oradea deține multe cupe la competițiile de kata și kumite printre care Cupa Națională de Karate „Shogunul”, Cupa Națională
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
supraviețui o scurtă perioadă de timp deoarece în 1952 a intrat în componența Regiunii Iași, iar în 1956 a fost transferată Regiunii Suceava. în forma actuală a fost înființat în 1968 prin Legea nr. 2/1968 ce stabileșete reședința în municipiul Botoșani. La acea dată se organizează 66 de comune, 3 orașe (Darabani, Dorohoi și Săveni) și un municipiu. Județul este compus din 2 municipii, 5 orașe și 71 de comune (2005). Conform rezultatelor definitive ale Recensământului populației din 2011 județul
Județul Botoșani () [Corola-website/Science/296650_a_297979]
-
a fost transferată Regiunii Suceava. în forma actuală a fost înființat în 1968 prin Legea nr. 2/1968 ce stabileșete reședința în municipiul Botoșani. La acea dată se organizează 66 de comune, 3 orașe (Darabani, Dorohoi și Săveni) și un municipiu. Județul este compus din 2 municipii, 5 orașe și 71 de comune (2005). Conform rezultatelor definitive ale Recensământului populației din 2011 județul Botoșani avea o populație stabilă de 412.626 de persoane, din acestea 209.440 de femei, reprezentând 50
Județul Botoșani () [Corola-website/Science/296650_a_297979]
-
forma actuală a fost înființat în 1968 prin Legea nr. 2/1968 ce stabileșete reședința în municipiul Botoșani. La acea dată se organizează 66 de comune, 3 orașe (Darabani, Dorohoi și Săveni) și un municipiu. Județul este compus din 2 municipii, 5 orașe și 71 de comune (2005). Conform rezultatelor definitive ale Recensământului populației din 2011 județul Botoșani avea o populație stabilă de 412.626 de persoane, din acestea 209.440 de femei, reprezentând 50,76% din populație, și 203.186
Județul Botoșani () [Corola-website/Science/296650_a_297979]
-
Brăila, iar Brăila este municipilul reședință. este situat în partea de est a țării, în unitatea numită Câmpia Română. Prin suprafața sa de 4765,8 km², reprezintă 2% din suprafața țării, fiind un județ de mărime mijlocie. Reședința județului este Municipiul Brăila, situat la 200 de km nord-est față de București. se învecinează la nord cu Județul Galați, la est cu Județul Tulcea, la sud-est cu Județul Constanța, la sud cu Județul Ialomița, la vest cu Județul Buzău și la nord-vest cu
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]
-
și control asupra autorităților comunale. Județul Brăila va fi organizat pe o comună urbană și două plăși, având în compunere 52 de comune rurale (organizare care va rămâne prectic neschimbată până la primul război mondial), astfel: Județul este compus din un municipiu, 3 orașe și 40 de comune. Balta Brăilei Hărți
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]
-
a făcut parte mai devreme din Regiunea Stalin, din județele (interbelice) Brașov, Făgăraș și Târnava-Mare, din comitatele (antebelice) Brașov, Făgăraș și Târnava-Mare, respectiv din Scaunul Rupea, Scaunul Cincului și Burzenland. Reședința și centrul cultural, educațional și economic al județului este municipiul Brașov. Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului Carpatic și deținând 2,2% din suprafața țării (5363 km), județul Brașov se învecinează cu opt județe. La est se mărginește cu Județul Covasna (144
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
sud cu Județul Prahova (73 km) și Județul Dâmbovița (15 km), în sud-vest cu Județul Argeș (72 km), la vest cu Județul Sibiu (88 km), la nord-vest cu Județul Mureș (28 km) și în nord cu Județul Harghita (35 km). Municipiul Brașov (reședința județului) este situat la 2530' longitudine estică și 4545' latitudine nordică cu o altitudine medie de aproximativ 600 m față de nivelul Mării Negre. are o suprafață de 5.363 km², reprezentând 2,3% din suprafața țării. Relieful județului este
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul, etc). Din județul Brașov rețeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceștia, 398 km sunt drumuri naționale. Rețeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Brașov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc șase ramificații: În apropiere de orașul Ghimbav se află în construcție Aeroportul Internațional Brașov, la distanța de 12 km de Brașov. Pista aeroportului va
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
m și acostamente betonate de câte 7,5 m. Pe viitoarea pistă va putea ateriza și decola orice tip de avion, cu excepția lui A380, pentru care trebuie un terminal special și o pistă mai lungă. Populația este așezată în 4 municipii: Brașov, Făgăraș, Săcele și Codlea, 5 orașe (Predeal, Râșnov, Rupea, Victoria, Zărnești) și 43 comune cu de 150 sate. Numărul total al populației la 1.07.2000 era de 628.643 locuitori dintre care bărbații reprezintă 307.151 și femeile
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
centre de cercetări specializate în domeniul agricol (sfecla de zahăr, cartof, pajiști), în domeniul automobilistic sau al produselor refractare și metalelor. S-au înființat chiar și centre de cercetare private în domeniile arheologiei și medicinii. Județul este compus din 4 municipii, 6 orașe și 48 de comune. Hărți Etnografie
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
de menținere a păcii în Kosovo, iar la 8 martie 2014 un contingent de 41 militari moldoveni au plecat în Kosovo. Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în unități administrativ-teritoriale: raioane, orașe și sate. Statutul satului (comunei), sectorului, orașului (municipiului) se elaborează în baza statutului-cadru, aprobat de Parlamentul Republicii Moldova, și se aprobă de consiliul local. Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe 2 niveluri: satele (comunele), sectoarele și orașele (municipiile) constituie nivelul întâi, raioanele, municipiul Chișinău și municipiul Bălți constituie
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
administrativ-teritoriale: raioane, orașe și sate. Statutul satului (comunei), sectorului, orașului (municipiului) se elaborează în baza statutului-cadru, aprobat de Parlamentul Republicii Moldova, și se aprobă de consiliul local. Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe 2 niveluri: satele (comunele), sectoarele și orașele (municipiile) constituie nivelul întâi, raioanele, municipiul Chișinău și municipiul Bălți constituie nivelul al doilea.<br>Satul este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin teritoriu, condiții geografice, relații economice, social-culturale, tradiții și obiceiuri. Două sau mai multe sate, în funcție de
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Statutul satului (comunei), sectorului, orașului (municipiului) se elaborează în baza statutului-cadru, aprobat de Parlamentul Republicii Moldova, și se aprobă de consiliul local. Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe 2 niveluri: satele (comunele), sectoarele și orașele (municipiile) constituie nivelul întâi, raioanele, municipiul Chișinău și municipiul Bălți constituie nivelul al doilea.<br>Satul este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin teritoriu, condiții geografice, relații economice, social-culturale, tradiții și obiceiuri. Două sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice și
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
sectorului, orașului (municipiului) se elaborează în baza statutului-cadru, aprobat de Parlamentul Republicii Moldova, și se aprobă de consiliul local. Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe 2 niveluri: satele (comunele), sectoarele și orașele (municipiile) constituie nivelul întâi, raioanele, municipiul Chișinău și municipiul Bălți constituie nivelul al doilea.<br>Satul este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin teritoriu, condiții geografice, relații economice, social-culturale, tradiții și obiceiuri. Două sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice și demografice, se pot
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
și social-cultural care cuprinde populația urbană, cu structuri edilitar-gospodărești, industriale și comerciale corespunzătoare, a cărei populație în mare parte este încadrată în industrie, în sfera deservirii publice și în diferite domenii de activitate intelectuală, în viața culturală și politică.<br>Municipiul este o localitate de tip urban cu un rol deosebit în viața economică, social-culturală, științifică, politică și administrativă a țării, cu importante structuri industriale, comerciale și instituții din domeniul învățământului, ocrotirii sănătății și culturii.<br>Raionul este o unitate administrativ-teritorială
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
privind dezvoltarea regională în Republica Moldova (2006) au fost înființate regiunile de dezvoltare, care vor avea scopul de a stimula atragerea de fonduri și investiții și de a asigura o dezvoltare durabilă. Astfel Republica Moldova este împărțită în 32 de raioane, 5 municipii și 2 regiuni cu statut special: Municipiile Republicii Moldova: Regiunile cu statut special: Raioanele Republicii Moldova: Transnistria este "de jure" o parte a Republicii Moldova, "de facto" însă, regiunea nu este controlată de guvernul acesteia. Așa-numita Republica Moldovenească Nistreană și-a autoproclamat
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
fost înființate regiunile de dezvoltare, care vor avea scopul de a stimula atragerea de fonduri și investiții și de a asigura o dezvoltare durabilă. Astfel Republica Moldova este împărțită în 32 de raioane, 5 municipii și 2 regiuni cu statut special: Municipiile Republicii Moldova: Regiunile cu statut special: Raioanele Republicii Moldova: Transnistria este "de jure" o parte a Republicii Moldova, "de facto" însă, regiunea nu este controlată de guvernul acesteia. Așa-numita Republica Moldovenească Nistreană și-a autoproclamat independența în 1990, care nu i-a
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Raioanele Republicii Moldova: Transnistria este "de jure" o parte a Republicii Moldova, "de facto" însă, regiunea nu este controlată de guvernul acesteia. Așa-numita Republica Moldovenească Nistreană și-a autoproclamat independența în 1990, care nu i-a fost recunoscută de niciun stat. Municipiul Tiraspol este capitala de fapt a Transnistriei, care cuprinde 5 raioane (Camenca, Rîbnița, o parte din Dubăsari, Grigoriopol, Slobozia) și două municipii (Tiraspol și Tighina). Conform datelor recensământului populației din 2004, populația republicii pe malul drept al Nistrului constituia 3
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Republica Moldovenească Nistreană și-a autoproclamat independența în 1990, care nu i-a fost recunoscută de niciun stat. Municipiul Tiraspol este capitala de fapt a Transnistriei, care cuprinde 5 raioane (Camenca, Rîbnița, o parte din Dubăsari, Grigoriopol, Slobozia) și două municipii (Tiraspol și Tighina). Conform datelor recensământului populației din 2004, populația republicii pe malul drept al Nistrului constituia 3.383.332 persoane (fără Transnistria). În același an, în Transnistria s-a desfășurat un recensământ propriu la care au fost înregistrate 555
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
baltice) susține însă al doilea înțeles (vezi sursele articolului « Controversa identitară în Republica Moldova »). Conform recensământului (2004), separat în teritoriul controlat de guvernul moldovean și în Transnistria, situația este: Populația rusă și ucraineană este concentrată în mediul urban, în special în municipiile Chișinău și Bălți, și în regiunea transnistreană. Ucrainenii sunt majoritari în unele sate din nordul țării. Numărul rușilor a scăzut în 15 ani cu 171.412 persoane sau cu 30,4%. Etnicii găgăuzi reprezintă 4,4% din numărul populației, în
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]